Page 89 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 89
Vizita oficială de prietenie a
tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, Iugoslavia
C O M U N I C A ?
cu plivire ia convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
secretar general ai Partidului Comunist Român,
şi tovarăşul Mitia Ribicici, preşedintele Prezidiului
Anul XXXIV, nr. 7 764 MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani Comitetului Centra! ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia
T o v a r ă ş u l Nicolae s-a apreciat cu satisfacţie care dezvoltarea unor ast
Ceauşescu, secretar gene
că relaţiile de colaborare
Toate acfiunile din campania ral al Partidului Comunist Român şi Uniunea Comu fel de raporturi o are pen
dintre Partidul Comunist
tru popoarele romun şi iu
Român, preşedintele Repu
blicii Socialiste România, niştilor din Iugoslavia se goslave, pentru relaţiile
dintre ţările din Balcani
de toamnă — finalizate grabnici Elena Ceauşescu, membru dezvoltă cu succes, ceea şi din Europa, pentru pa
cu
tovarăşa
împreună
ce contribuie la dezvolta
al Comitetului Politic E- rea ansamblului raporturi ce, cooperare internaţiona
lă pe baza egalităţii în
xecutiv al C.C. al P.C.R., lor româno-iugoslave de drepturi, progres social şi
DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU COORDONAREA au avut convorbiri cu to bună vecinătate şi cola socialism în lume.
ACTIVITĂŢII DIN AGRICULTURĂ varăşul Mitia Ribicici, borare. S-a relevat că e- în cadrul convorbirilor
preşedintele Prezidiului xistă largi posibilităţi şi s-a efectuat un schimb de
C.C. al Uniunii Comuniş dorinţa reciprocă de extin informaţii privind dezvol
folosite cu randament spo tilor din Iugoslavia. A par dere a legăturilor de prie tarea pe plan intern şi
Anallzînd stadiul acţiunilor din campania agri rit, organizînd lucrul şl ticipat tovarăşul Dobrivoie tenie şi colaborare între activitatea Partidului Co
colă de toamnă, Comandamentul judeţean pentru pe timp de noapte la efec Vidici, membru al Prezi Partidul Comunist Român munist Român şi a Uniu
coordonarea activităţii din agricultură a stabilit mă tuarea ogoarelor de toam diului C.C. al U.C.I. şi Uniunea Comuniştilor nii Comuniştilor din Iugo
suri in scopul finalizării grabnice a întregului vo nă, acţiune ce trebuie în în cadrul convorbirilor din Iugoslavia, celelalte slavia în procesul con
lum de lucrări, punînd accentul pe onorarea Inte cheiată pe întreaga supra desfăşurate Sntr-o atmosfe organizaţii social-politice, strucţiei socialiste în cele
grală a prevederilor la fondul de stat, pregătirea te faţă pînă la data de 5 no ră de prietenie şi cordia precum şi între cele două două ţări.
meinică a producţiei anului viitor şi buna desfăşu iembrie a.c. litate, în spiritul înţelege ţări socialiste vecine, evi-
rare a activităţii în sectorul zootehnic. rii şi respectului reciproc, denţiindu-se importanţa pe (Continuare în pag. a 4-a)
® Specialiştii din uni
tăţi să urmărească cu
Nici o restanţă la dăcinoase şi mere — se deosebită răspundere ca
impune concentrarea tutu litatea arăturilor, această ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCI!
livrarea produselor ror forţelor de la sate în lucrare fiind decisivă pen
destinate fondului de vederea strîngerii şi valo- tru soarta recoltei anului moment important In mobilizarea tuturor forţelor
x-ificăril în totalitate a aces viitor.
stat şi de furaje ! tora, pînă la ultimul kilo ® în toate unităţile se
gram. vor identifica şi desţeleni pentru realizarea pianului pe acest an
® Pe baza sarcinilor & O atenţie deosebită se suprafeţe cît mai mari de
stabilite pentru flecare u- va acorda sortării produ pajişti slab productive, în
nitate agricolă de stat şi selor respective, însiloză- scopul cultivării lor cu şi pregătirea producţiei anului viitor
cooperatistă, trebuie ca în rii şl păstrării lor pe pe furaje.
două-trel zile să fie trans rioada de iarnă.
portată la bazele de recep ® Există posibilităţi ca Sn sectorul zootehnic grală a mobilizatoarelor
ţie întreaga cantitate de o bună parte din produse, „Adunarea generala nu trebuie să discute prevederi de plan din anul
cereale, îndeosebi de po inclusiv surplusul de la conducere şi generalităţi, ci să dezbată problemele planu 1983. La baza înfăptuirii
rumb, destinată fondului gospodăriile populaţiei, să organizare temeinică lui, problemele legate de autoconducere... planului pe anul viitor va
de stat şi pentru furaje. fie preluată şi industria Adunarea generală trebuie să fie o adunare trebui să stea însă reali
zările din acest an. Ca ur
® în scopul folosirii la lizată. ® în toate fermele şi
capacitate a mijloacelor de brigăzile zootehnice să fie de lucru, nu de paradă. Să facem aceste adu mare, în cadrul adunări
transport, să fie organiza Maximă operativitate realizate ireproşabil efec nări nu ca să spunem că am făcut adunarea lor generale ale oamenilor
tă în condiţii ireproşabile tivele şi producţiile stabi generală, ci, realmente, ca adunări de con muncii va trebui să fie
preluarea operativă a în la eliberarea lite, îndeosebi livrările la analizat cu înaltă respon
tregii cantităţi de produse terenului şi fondul de stat. i ducători ai întreprinderii, de proprietari", sabilitate, în spirit critic
la bazele de recepţie. şi autocritic, modul în ca
® Vor fi predate, de a- efectuarea ogoarelor « Pă.şunatul va fi pre NICOLAE CEAUŞESCU re s-au realizat sarcinile
semenea, cantităţile stabi lungit cît mai mult posi pe cele trei trimestre ale
lite pentru schimbul de • Ţinînd seama de fap bil, economisind furajele în întreprinderile indus din planul naţional unic anului şi de la începutul
seminţe şi pentru fondul tul că producţia de coceni din stoc. triale, în unităţile de con de dezvoltare economico- lunii octombrie şi să se
de Întrajutorare. este luată în calculul ba » întreaga cantitate de strucţii şi transporturi, în socială a României pe a- adopte măsuri corespunză
lanţei furajere, se impun nutreţuri trebuie transpor instituteie de cercetare, nul 1983, forme institu- toare pentru recuperarea
restanţelor, asigurarea con
Recoltarea acţiuni energice, mobili- tată şl depozitată neîntîr- proiectare şi inginerie teh ţionalizate ale democraţiei diţiilor de îndeplinire a
zînd toate forţele din sate zlat la ferme.
şi valorificarea la strîngerea şi depozita ® Nu este îngăduită nici nologică, în centralele in noastre socialiste, ale au- planului anual şi crearea,
muncitoreşti
toconducerii
integrală a legumelor rea acestora fără nici o o restanţă la îndeplinirea dustriale şi în unităţile a- şi autogestiunii economico- pe această oale, a teme
similate acestora, în toate
liei înfăptuirii planului pe
pierdere, preluînd şl can obiectivelor cuprinse în financiare.
şi fructelor tităţile disponibile de la programele de moderniza unităţile economice şi de 1988.
gospodăriile populaţiei. re a fermelor, totodată tre prestări servicii au loc în Pentru a-şi dovedi din Adunările g e n e r a l e
» Deoarece în grădini şi ® Odată cu eliberarea buind să fie încheiată aceste zile adunări gene plin eficienţa, adunările vor stabili şi aproba
livezi mal există cantităţi cu maximă operativitate a grabnic pregătirea adăpos rale ale oamenilor muncii, generale ale oamenilor măsurile politico-organi-
însemnate de legume şi terenurilor, toate tractoa turilor pentru iernarea a- convocate pentru dezbate muncii trebuie pregătite zatorice şi tehnico-eco-
fructe — în special de ră- rele să fie concentrate şi nimalelor. rea sarcinilor ce le revin temeinic de către consi nomice necesare reali
liile oamenilor muncii şi zării ritmice, din primele
comitetele sindicatelor, sta zile ale anului viitor, a
bilite programe de măsuri tuturor prevederilor pla
Potenţialul de producţie al fermelor concrete, viabile, a căror nului naţional unic de dez-
transpunere în viaţă să
zootehnice să fie mai bine valorificat asigure îndeplinirea inte (Contînuore în pog. o 2-a)
Brigada „Fulger", îm la ora actuală efectivul to C.A.P. VAŢA DE JOS cantitate dc furaje, depă-
preună cu specialişti de la tal de bovine stabiiit pen şindu-se cifrele planificate
Direcţia agricolă judeţeană tru finele acestui an este Producţia de lapte reali ia fin şi grosiere. Numai
a fost prezentă luni dupu- realizat, efectivul matcă zată la ferma zootehnică a că finul de la brigada din
amiază în unităţi agricole planificat se va îndeplini C.AiP. Vaţa de Jos osci Ociu este de slabă calita
din Consiliul unic agroin în curînd. Toţi îngrijitorii lează de la o zi la alta — te.
dustrial Brad, urmărind sînt harnici şi manifestă de la 120 la 150 1. îngrijitorii de animale
stadiul în care se află pre grijă multă faţă de anima Cantitatea mică de lap sînt toţi localnici —• Tran
gătirea iernării animalelor, le, printre cei mai buni te ce se obţine pe cap de dafir Obrăşan, Cătălina
asigurarea furajelor, reali Voica, Ana Mariş, Eva Cri-
zarea efectivelor planifica şan, Aurora Coman, Pa-
te, creşterea producţiei dc BRIGADA „FMIGP" raschiva Buică şl Letiţia
lapte. Iată constatările fă Holearţoc avînd o vechime
cute cu acest prilej. îndelungată în zootehnie.
numărîndu-se Maria Du- vacă mulsă este destul Activitatea lor însă se ce
C.A.P. RIBIŢA şau, Maria Iancu, Lucreţia dc scăzută. Se mulg, la ora re mai bine organizată şi
Stanciu şi Maria Pavel. actuală, 152 de vaci de la coordonată de către con
Ferma zootehnică a Pregătirile pentru ierna care se înregistrează 145 1 ducerea cooperativei care
C.A.P. Ribiţa prin lucrări rea animalelor sînt înche lapte marfă, deci sub un trebuie să sc ocupe mai
le de modernizare efectua iate. Toate adăposturile au litru pe cap de animal mult de zootehnie.
te sau în curs de realiza aflat în lactaţie. Viorel
re începe să arate ca o in fost văruite, uşile şi feres Braica, preşedintele coope C.A.P. RIŞCA
cintă bine gospodărită. Aici trele au fost reparate. rativei, aprecia că circa
a fost complet refăcut un Elena Duşan, operatorul 120 1 lapte se dau în fie Lipsa spiritului gospodă
grajd, s-au amenajat aîbi însămînţător, deşi are mul care zi la viţei. Am văzut resc te întîmpină de cum
de furajare, se lucrează tă vechime în munca ce o însă, la brigada din satul pătrunzi pe poarta fermei.
Ia amenajarea de padocuri. Ociu, că viţeii sînt foarte La capătul unui fînar, lîn-
Ioan Avram, şeful de fer desfăşoară, nu şi-a făcut slabi, unii abia mai stau
mă, opina că ferma pe în acest an datoria cum în picioare, deoarece sînt Brigada de reporteri:
care o conduce are o acti trebuie, ceea ce va influen hrăniţi cu fin de slabă ca N. BADIU,
vitate în general bună. ţa negativ activitatea fer litate- T. BONDQR e.s. Hunedoara — strungSria do cilindri nr. 1. Electri
Iată argumentele aduse în mei în perioada următoa C.A.P. Vaţa de Jos a a- cienii l’artcnie Tru(ă şi Tralau Sortan, doi meseriaşi
sprijinul afirmaţiei sale: re. dunat în acest an o mare (Continuare în pag. a 2-a) buni.
