Page 9 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITtrVĂ 1 Laminate de înaltă calitate,
realizat© cu eficienfă maximă
Colectivul de luminători mulţi factori, clar un lucru sau neajunsuri -la a.-esi ca
de lă Uzina nr. 4 din este evident pentru oricine pitol şi a asigura o bună
Combinatul siderurgic Hu vine în mijlocul lumină coordonare a activităţii
i C M U S i l i de al treilea trimestru al văr, prioritate absolută. siliului oamenilor muncii,
se stabilesc la nivclti' con
torilor : producţiei la ex
nedoara a încheiat şi cel
port i se acordă, intr-ade
în colaborare cu serviciul
anului cu rezultate nota
— în vederea realizării
bile la capitolul export.
export şi conducerea com
Mai exact, în cele 9 luni
ritmice şi de calitate a
binatului, programe lunare
de activitate, cu ajutorul
cîte au trecut din 1982,
planul la export a fost producţiei destinate pieţe cărora se urmăreşte zil
lor străine — ne spunea
nic cum se derulează în
A L C O N S I L I U L U I P O P U L treaga gamă de operaţii
fa
Pi! Fkdlii la produsele pentru ex
port.
Practic, astăzi, lamina
Anul XXXIV, nr. 7 744 DUMINICĂ, 3 OCTOMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani
tele de Hunedoara sînt so
licitate pe toate meridia
nele globului. Se exportă
realizat în proporţie . de maistrul Ioan Munteanu,
103,8 la sută, cele 3,8 pro preşedintele Consiliului oa in ţări în curs de dezvol
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA cente realizate în plus, menilor muncii de la Uzi tare, dar şi in state cu
reprezentînd o producţie na nr. 4 — am stabilit vechi tradiţii in metalur
de laminate livrată supli încă de la începutul anu gie, puternic industriali
mentar la export în valoa lui un complex de măsuri zate, cum sînt U.R.S.S.,
Însămînţarea griului - intr-un timp olt mai re de 49,2 milioane lei. tehnico-organizatorice la R. F. Germania, S. U. A.,
Cehoslovacia, R. D. Germa
Numai în luna septembrie,
nivel de uJină, care cu
deşi programul de livrări prinde prevederi specifice nă, Polonia şi altoie. în
scurt şl la un înalt pive! calitativ planificat a fost deosebit pentru fiecare secţie în Europa, în Asia sau pe
parte, începînd de la pre
încărcat,
laminatorii
de
continentul american, pro
hunedoreni au produs gătirea campaniilor de ex dusele realizate de mota-
Paralel cu recoltarea car tatea lui Ioan Ivan, ingi şedinţele C.A.P. Densuş — peste plan 4 000 lone de port continuînd cu lamina
tofilor şi porumbului, în nerul şef al cooperativei, că pînă în prezent am se laminate. rea, recepţia şi livrarea MIRCEA LEPĂDATU
toata- Unităţile cc aparţin care s-a aflat şi se află mănat grîu pe o supra Realizările bune la ex produselor. Pentru a pre-
Consiliului unic agroin tot timpul in mijlocul me faţă mică — doar 10. ha. port sînt generate do mai întîmpina orice dereglări {Continuare în pag o 2-a)
dustrial Toteşti s-a acţio canizatorilor, organizîndu-le Asta se datoreşte faptului
nat cu seriozitate şi răs şi coordonîndu-le îndea că mult grîu îl semănăm
pundere pentru punerea proape munca. Urmează după porumb şi n-am avut
bazelor recoltei do păioa- unităţile agricole din teren liber. Pentru a eli
se a anului viitor. După Sarmizegetusa — cu 80 de bera terenul cît mai repe
terminarea însămînţării or ha semănate, Toteşti — de recoltăm porumbul cu
zului, toate mijloacele me 72 de ha, Ostrov cu 60 de coceni cu tot şi astfel am
canice — tractoarele, plu ha ş.a. Petru Bara, ingi putut trece la efectuarea
gurile, discurile şi maşinile nerul şef al C.A.P. Unirea,
de semănat — au fost con ne spunea '• arăturilor şi pregătirea
centrate la arături, pregă — Am semănat cu grîu, terenului in vederea în-
tirea terenului şi însămîn pînă în prezent, 75 de ha, sămînţării. Vom recupera
ţarea griului. Munca a dar mai avem mult pînă rămînerea în urmă.
fost şi este astfel organi vom acoperi toată supra La Cooperativa agricolă
zată incit să se utilizeze din faţa planificată. Termina de producţie din C’.opo-
plin fiecare zi bună de rea recoltării cartofilor tiva nu s-a semănat încă
lucru. S.M.A. Cîmeşti a ne-a permis să mobilizăm nici un bob de grîu. De
organizat lucrul la arat în toate tractoarele la arat ce ? Fiindcă preşedintele
schimburi prelungite, în şi pregătirea terenului. Pă- şi inginerul şef al coope
multe unităţi s-a arat şi mîntul, în tarlalele în care rativei, ca si mecanizato
noaptea, iar inginerii şefi urmează să semănăm grîu, rii au fost ocupaţi cu re
ai cooperativelor agricole este tare, de aceea îl dis- coltarea cartofilor, aşa că
au coordonat îndeaproape cuim de mai multe ori pînă arăturile şi pregătirea te Vedere parţialii a oraşului Deva.
munca mecanizatorilor ve asigurăm un pat germina renului au fost neglijate.
ghind cu multă grijă ia tiv cit mai bun. Este necesar să se treacă
calitatea lucrărilor. Sînt însă unităţi în care cu toată hotărîrea la se Panouri ieri prefabricate - oi cheltuieli reduse
- ,Unitatea cea mai avan s-au semănat cu grîu su
sată la însămînţări este prafeţe mici, ca de pildă mănatul griului, pentru a Discutam zilele trecute menea montăm şi vopsim
C.A.P. Ciula Mare — unde Rîu de Mori şi Densuş. nu se depăşi epoca optimă. de curăţire a tiparelor,
s-au semănat 110 ha. Aici — Este adevărat — ne cu inginerul Gheorghc lemnăria — tocurile pen Randamentul ei — cel
merită evidenţiată activi spunea Ioan Tăbean, pre- TRAIAN BONDOR Florian, şef secţie schimb tru geamuri şi uşi — încă scontat. Apoi am urmărit
la „panouri mari“, des de pe fluxurile de produc să realizăm la prefabri
pre calitatea producţiei şi ţie. Odată cu finisarea catele noastre un trata
Legumele şi frustele - adunate multiplele ei ipostaze, des valoarea producţiei marfă ment termic mult mai bun.
panoui ilor a crescut si
pre preocuparea colectivu
Şi aceasta — printr-o altă
lui pentru găsirea celor eu aproape 25 la sută. Dar nouă metodă, care a adus
şi valorificate integral I mai eficiente soluţii în şantierele de investiţii, lu si o serie de avantaje.
a scăzut mult manopera pe
vederea îmbunătăţirii ca
Cu resurse proprii ne-am
lităţii panourilor ce poar cru ce a contribuit din amenajat o etuvă pentru
Grădinile şi livezile au sole păstăi. In această săp- obstacole, care întîrzie tă marca întreprinderii plin la creşterea produc tratament termic. Am Şi
rod bogat. Legumicultorii tămînă s-au recoltat 150 expedierea legumelor şi de materiale de construc tivităţii muncii. pus-o în funcţiune. Putem
şi pomicultorli — în aju tone produse de grădină fructelor, din care cauză ţii Bîrcea. — Vă rugăm să no spu spune că a eliminat în
torul cărora au venit ele — varză, ardei, fasole păs unele cantităţi se depre- — înainte de toate, to neţi cum aţi obţinut a- total iUite pierderile de
vii din şcoli — dau zor cu tăi, gulii, sfeclă roşie. în ciază calitativ. I.J.L.F. nu varăşe inginer, am vrea eeste rezultate ? agent termic. înainte, fio
strînsul recoltei. Am vă semnate cantităţi de pro asigură peste tot suficien să ne prezentaţi cîteva din — Ne-am revăzut tehno care tipar era racordat la
zut în toate fermele prin duse au recoltat pînă a- te ambalaje, nu preia, din tre realizările dumneavoas logiile de lucru, utilajele reţeaua cu abur. Pînă să
care am trecut în aceste cum şi fermele legumicole unele unităţi, la timp pro tră care vin în întîmpina- din secţie. Pînă în urmă se încălzească, să se usuce
zile, că se munceşte in 1 şi 2 Deva, Sîntandrei, dusele, nu respectă con rea cerinţelor constructo cu un an aveam multe masa prefabricatului, nu
tens, cu hărnicie şi se s- Slmeria, Rapolt, Hărău, rilor. probleme, generate de su numai că trecea mult
•iună cu grijă tot ce au Geoagiu şt altele, Săptă- tractele. Au fost cazuri ca — La noile tipuri de pa prafaţa pereţilor interiori, timp, dar, uneori, iarna,
rodit grădinile şi livezile, mînal, aceste unităţi li acelea întilnite la fermele nouri calitatea a crescut în casetele de turnare se era in pericol chiar su
pentru ca nimic să nu se din Simeria, Rapolt, Geoa şi datorită gradului ridi prindea o crustă, care prafaţa panoului. Stratul
piardă. La ferma de sola vrează între 100—150 tone giu, Hărău şi fermele 1 şi cat de finisare ce o exe influenţa aspectul de su de suprafaţă devenea ni
de legume, iar fermele po
rii din Sîntuhalm, unitate 2 Deva, cînd produsele au cutăm în secţia noastră prafaţă al panourilor. Ră- sipos. Acum poate să fie
care a livrat pînă acum micole Geoagiu si Romo- stat culese în cîmp şi 5 Am început finisarea in mîneau multe goluri. Exis iarnă sau vară, noi intro
peste 1000 tone de produ şeî cîte 200—300 tone de zile. Astfel, la Simeria terioară şi exterioară a tau şi mulţi pori în masa ducem panourile în etuve
se, zeci de oameni mun mere. panourilor de locuinţe; prefabricatului. Adaptînd o
ceau la recoltat şi sortat. în drumul produselor N, BADIU zidăria este gletuită pe maşină de şlefuit mozaic DORIN CORPADE
din cîmp Ia consumator ambele suprafeţe. De ase la ceea ce ne trebuie nouă
De aici vor mai lua dru
mul pieţelor 15 tone to se intîlnese insă unele (Continuau! in oag o 2-a} am realizat o nouă metodă (Continuare in pag. o 2-a)
mate, 20 tone gogonele, 6
tone ardei şi alte produ
se. Aceeaşi activitate sus La întreprinderea mecanică Praştie
ţinută am găsit şi la fer
ma 3 Deva, unde lucrau
in cîmp, la cules şi între 8 realizare tehnică oportună:
ţinerea culturilor, aproape
600 de oameni. Cîteva su
te de elevi de la şcolile maşinile de recoltat
generale 1, 5, 6, liceul pe 9
dagogic şi liceul „Decebal“, Avem o toamnă lungă, sul recoltei, dovedind o
culegeau fasole. Ei au frumoasă şi bogată. Fi inaită conştiinţă patriotică,
strîns aproape 20 tone fa resc, acum, cuvintul de or spirit de întrajutorare mun
dine este stringerea şi de citorească.
pozitarea grabnică, in con De curind, aliindu-ne in
ÎN ZIARUL PE AZI; diţii cit mai bune, a re mijlocul harnicului şi en
coltei. Toată suflarea sa tuziastului colectiv de la
telor trebuie să fie, şi este, întreprinderea mecanică O-
® Gospodăriile anexe -
pe cimp, In sprijinul săte răştie, am aliat un fapt
importantă sursă de nilor au venit şi cei de la de muncă deosebit, un
venituri băneşti oraşe. Sub conducerea di exemplu viu, palpabil, al
rectă a organelor şi orga modului in care organiza
o Ritmuri hunedorene
nizaţiilor de partid, in jude ţia de partid, comuniştii,
» Sărbătorirea corului ţul nostru, zilnic, din zori toţi oamenii muncii din
„Freamătul adincului" şi pină-n noapte, mii de
C.A.P, Cristur. Mecanizatorii Iştvan Antal şi Nicolae Condor, împreună cu ingine muncitori, elevi şi studenţi, M. CRIVAT
® Semnal rul şef Lucian Albu, la pregătirea unei suprafeţe de 35 ha pentru semănat. alte categorii de oameni —---------------- ----------- --------—
o Reflector. Foto: VIRGIL ONOIU ai muncii participă la strin- (Continuare în pag. a 2-a)
