Page 90 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 90

pag.
                                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 76

                                                                                                     A
                                                                                                     In educaţia juridică a oamenilor muncii


                                                                                                        Forme multiple, cu' un bogat
                                                                                                                                                                            16.00  Telex
                                                                                                                    conţinut de idei                                        16,05 ŞcoaC.i
                                                                                                                          »                                                16.25 Trageri
                                                                                                                                                                               )nres
                                                                                              Ca  în  orice  domeniu  şi   nefamilişti   juriştii,   îm­  starea  de  legalitate  din  u-
              Principala   cauză   care   2  800  de  tone,  iar  în  tri­  demersurilor  dfr  acest  gen   activitatea  de  popularizare   preună  cu  organizaţiile  de   nităţi,  iar  semestrial  se   16,35 Viata i
            determină  nerealizarea  pla­  mestrul I   1983, la peste  este  foarte  mie%,  dacă  nu   a  legilor  ţării  trebuie  să   sindicat  şi  U.T.C.,  organi­  fac  analize  asupra  aces­  17.00 Univers
            nului  de  producţie  la  în­  3 000 tone de cărbune.  chiar  egală  cu  zero,  avînd   se  călăuzească  după  exi­  zează  întîlniri  cu  oamenii   tei  probleme,  adoptîndu-se   17.50 1001 cl«
            treprinderea  minieră  Ani-   în  perspectiva  trimestru­  în  vedere  că  în  i"'.ia  oc­  genţele  formulate  de  se­  muncii,  în  care  sînt  dez­  măsuri  care  să  înlăture   18.00 închide
                                                                                                                                                                               lui.
            noasa  o  constituie,  fără   lui  I  al  anului  care  se  a-   tombrie  nemotivatele  cresc   cretarul  general  al  parti­  bătute  prevederi  ale  legis­  principalele  cauze  ale  di­  20.00 Telcjur
            nici  o  îndoială,  numărul   propie,  la  mina  Aninoasa   din  nou.  Spre  surprinderea   dului,   tovarăşul   Nicolae   laţiei  privitoare  la  apăra­  verselor încălcări.  20.25  Carnet
            mare  de  absenţe  nemoti­  au  fost  intensificate  lucră­  noastră,  ne-au  fost  prezen­  Ceauşescu,  cu  privire  la   rea  avutului  obştesc  şi   Punem,   de   asemenea,  20,30 Actuali
            vate.  în  lunile  din  urmă   rile  de  deschideri-pregătiri.   tate  şi  cîteva  tabele  cu  cei   noua  calitate.  Din  această   prevenirea   prejudiciilor,   accent  pe  întîlniri  ale  ju­  mică
            s-au înregistrat foarte mul­  Recent au   fost puse în  care  deţin  adevărate  recor­  perspectivă,  considerăm  că   ale  Decretului  nr.  400,  or­  riştilor  cu  oamenii  muncii   20,45 Film î
            te  „nemotivate",  din  cau­  funcţie  două  combin,  de   duri  la  capitolul  absenţe  :   este  nimerit  să  se  valo­  ganizării   şi   disciplinei   chiar  în  şantiere,  şi  aces­  „Haina
            za  cărora  nu  s-a  putut  a-   înaintare  în  căr  >une,  în   un nui iăr de 95 de munci­  rifice  acele  forme  şi  me­  muncii,  ale  Codului  fami­  tea  urmînd  în  esenţă  ace­  21.50 Dialogi
            sigura  o  plasare  suficientă   blocul II,   sectarul I, la  tori,  majoritatea  tineri,  au   tode  de  lucru  care  au  ca­  liei.  Cu  asemenea  prile­  leaşi  obiective.  Asemenea   lor
            a  fronturilor  de  cărbune,   săparea  galerivi  direcţio­  totali  ,at  de  ia  începutul  a-   pacitatea  cea  mai  mare  de   juri  am  adus  şi  aducem   întîlniri  se  organizează  cu   22.n« Tele.jur
            potrivit  formaţiei  tip  pre­  nale,  sub  copcri.şul stratu­  nuiui  de  la.  21  de  nemoti­  pătrundere,   de   lămurire   la cunoştinţa tinerilor prin­  mai  multă  regularitate  la
            văzute de normativele în   lui  3,  şi  în  blocul  II,  sec­  vate  în  sus,  unii  ajungînd   convingătoare  a  conţinutu­  cipalele  îndatoriri  pe  care   S.U.T.  Deva,  şantierele  din
                                                                  chiar  la  peste  50.  Printre   lui  şi  sensului  prevederilor   le  au  în  muncă,  î.n  viaţa   Orăştie şi ifrad.
                                                                  ei  sint  şi  unii  membri  de   legale,  precum  şi  consecin­  socială,  recurgînd  de  fie­  Considerăm  că  în  viitor   E&arii
                                                                  partid.  Privind  cu  atenţie   ţelor  ce  decurg  din  încăl­  care  dată  la  exemple  con­  este  necesar  să  ridicăm  pe
                                                                  aceste  tabele,  amintindu-ne   carea acestora.      crete.                    o  treaptă  calitativ  supe­  BUCUltEŞ
                                                                  şi  de  scrisorile  adresate  la   în  prezent,  de  pildă,  fo­  Intr-un  context  mai  larg,   rioară  această  importantă   dioprogranu
                                                                  domiciliul  celor  care  ab­  losim  cu  frecvenţă  tot  mai   subliniem  că  lunar,  pe  ba­  muncă  cu  oamenii,  consa­  l-a   ordinea
                                                                                                                                                                           cultura; 7,0
            vigoare.  Consemnăm  totuşi   torul  III,  la  săparea  gale­  sentează,  ne-am  putut  ex­  mare  expunerile  pe  diferi­  za  audienţelor  de  la  con­  crată  intereselor  societăţii,   8.00  Reviste
            că   media   realizărilor   a   riei  de  bază  a  panoului  I   plica  de  ce  demersurile  fă­  te  teme  concrete  din  legis­  ducerea  trustului  şi  a  şan­  a  oamenilor  înşişi.  Avem   Curierul
                                                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                           Buletin
            crescut,  apropiindu-se  de   din stratul 13. Au fost sta­  cute  la  această  unitate   laţie,  teme  care  se  află  în   tierelor  se  organizează  co­  în  vedere  organizarea  unor   pundem  as<
            2 400 tone pe zi, cu 300 dc   bilite  programe  de  lucru   pentru  întărirea  stării  dis­  vecinătate  Imediată  cu  do­  municări,  se  clarifică  di­  studii   mai   profunde   şi   Buletin   de
            tone  mai  mult  decît  în  lu­  pentru  aceste  utilaje,  care   ciplinare  sînt  lipsite  de  e-   meniul în care lucrează oa­  verse  probleme  cu  caracter   mai  ample,  ale  căror  con­  zică   popul;
            na septembrie şi cu 600 dc   prevăd  avansări  lunare  de   ficienţă.  Adresele,  al  căror   menii  în  faţa  cărora  se  ţin   mai  larg,  punîndu-se  un   cluzii  să  le  dezbatem  cu   ţările  soci  a
                                                                                                                                                                                Radioti
                                                                                                                                                                           rul
            tone  mai  mult  decît  în  au­  100  ml,  iar  brigăzile  con­  rol  nu-1  contestăm,  tabele­  aceste  expuneri.  Acţiunea   accent  deosebit  pe  compor­  oamenii  muncii.  Asemenea   joi*   Aurel
            gust.                      duse  de  Ion  Maneliuc  şi   le  înocmite  pe  sectoare  nu   capătă  forţă  de  convingere   tamentul  corect,  pe  acţiu­  studii,  întreprinse  împreu­  Buletin   de
              —  Ne  străduim  să  com­  Sava  Robu,  plasate  la  a-   ţin  locul  muncii  politice,   prin  faptul  că  se  referă  la   nea  de  prevenire  a  încăl­  nă  cu  asociaţiile  juriştilor   diocarusclu
            pensăm  efectul  negativ  al   eeste săpări, dovedesc mul­  educative  de  la  om  la  om.   stări  de  lucruri  în  care   cării legilor.  şi  jurisconsulţilor,  '  cu  or­  Publicitate;
                                                                                                                                                                           de  ştiri;  i:
            absenţelor  prin  mai  buna   tă  pricepere  şi  hărnicie,   Iar  faptul  că  chiar  şi  unii   sînt  implicaţi  oamenii  şan­  Consiliile  o  a  m  e  n  i l o  r     ganizaţiile de sindicat  ra   folclorul
            folosire  a  dotării  tehnice,   menţinînd  un  ritm  bun  de   membri  de  partid  au  ajuns   tierului  sau  lotului  respec­  muncii  de  la  nivelul  trus­  U.T.C.  şi  femei  ar  fi  de  un   ştiinţific  ;
                                                                                                                                                                           mitră
                                                                                                                                                                                 Uad
            ne-a   informat   directorul   lucru.  A  treia  combină  de   la   „recorduri 11    de   acest   tiv.     tului  şi  al  şantierelor  şi-au   real folos.     la  1  ta  3;
            minei,  ing.  Cornel  Burlec.   înaintare  în  cărbune  a  in­  fel,  dovedeşte  prea  multă   Organizăm,  de  asemenea,   însuşit  o  practică  deosebit   IOAN CROITORU   vi  taţii  or;  îi
            Am  îmbunătăţit  aprovizio­  trat  în  funcţie  chiar  în   blîndeţe  din  partea  birou­  pe  şantierele  Trustului  ju­  de  utilă,  anume  ca  lunar   consilier juridic principat   ş£*xi; 16,05
            narea  tehnico-materială  a   ziua documentării noastre.  rilor  organizaţiilor  de  ba­  deţean  de  construcţii  mese   în  aceste  forumuri  să  se   al Trustului judeţean   ? uri cir ea;
                                                                                                                                                                           dicului;  16,
            locurilor  de  muncă.  întă­  într-adev.ăr,   se   poate   ză.  Este  limpede  că  aceş­  rotunde de întrebări şi răs­  prezinte informări privind  de construcţii  cese  :  Lau
            rind  asistenţa  tehnică  pe   spune  că  se  fac  eforturi   tia  nu  au  fost  puşi  în  dis­  punsuri,  lectorate  de  legis­                               1G,40  Coor.
            toate  schimburile  am  ob­  susţinute  pentru  ca  pe  ca­  cuţia  adunărilor  generale   laţie,   juriştii   participînd                                     ce  ;  17,00  i
                                                                                                                                                                           17,05  Tribi
            ţinut  îmbunătăţirea  func­  lea  mecanizării  să  fie  di­  de  partid.  Tot  atît  de  lim­  şi  ia  „Tribuna  democra­  Un util schimb de experienţă        Microrecita
            ţionării  fluxului  tehnolo­  minuat  efectul  negativ  al   pede  este  şi  faptul  că  blîn-   ţiei",   o  r  g  a  n  i z  a  t e     de                    Odă   li ml;
                                                   11
            gic  pentru  realizarea  zilni­  „nemotivatelor .  Sint  lău­  deţea  rău  înţeleasă,  mani­  F.D.U.S.  în  mai  multe  şan­  pe tema autogospodăririî         Orele soi
                                                                                                                                                                           înregistrări
            că  a  unui  ciclu  complet  dc   dabile  aceste  preocupări,   festată  de  conducerea  în­  tiere,  gazetele  de  perete  au                                 populară ;
            producţie  la  abatajele fron­  dar  ele  nu  vor  aduce  de-   treprinderii,  comitetul  sin­  cîte  un  supliment,  „Cu­  Timp de o săptămînă doara pe tema autogospo-  tura de
            tale.  Avem  brigăzi  care  se   cît  o  compensaţie  provizo­  dicatului  şi  comitetul  de   rierul  juridic",  în  care  se   în  judeţul  nostru  s-au  dăririi  şi  autoaprovi.zio-   20.00  Radio
                                                                                                                                                                           tagonişti
                                                                                                                                                                                   a
            mobilizează  intens.  Mă  re­  rie.  Cea  mai  indicată  so­  partid  a  creat  printre  ab-   publică  extrase  din  legi,   aflat  cadre  cu  munci  de  nării,  încheiat  ieri  cu  un   O  zi  înlr-
            fer  mai  ales  la  abatajele   luţie  o  constituie  reduce­  sentomani  convingerea  că   articole   ce   comentează   răspundere  —  directori,  simpozion  de  comunicări   j  u  terii  mu
            dotate  cu  complexe  meca­  rea   absenţelor,   folosirea   lucrurile pot dăinui tot aşa,   stări  de  lucruri  reprobabi­  economişti  etc.  —  în  re­  pe această temă.  Non stop
            nizate.  Pavel  Dediu,  de  e-   la  maximum  a  timpului  de   că  nu  vom  fi  luate  măsuri   le,  diverse  abateri  de  la   ţeaua  instituţiilor  sanita­  Participanţii   au   avut
            xemplu,  realizează  în  mod   lucru  disponibil  şi  îmbu­  mai  severe,  deoarece  mina   prevederile legale.  re  din  judeţele  Caraş-Se-   prilejui  să  împărtăşească
            constant  avansări  de  1  ml   nătăţirea  stării  disciplina­  are nevoie de efective...  Periodic,  la  clubul  „Con­  verin,  Alba  şi  Arad.  Ei   din  experienţa  în  auţo-
            pe  zi,  iar  11  ie  Ştetz,  recent   re.  La  comitetul  de  sindi­  Remediul   acestei   stări   structorul", în căminele de  au  participat  în  cadrul
            numit  la  conducerea  unui   cat  al  întreprinderii,  tova­  de  lucruri  nu  este  altul                 unei  instruiri  centraliza­  gospodărire  a  spitalelor
            abataj  echipat  cu  complex   răşul  preşedinte  Constan­  decît  exigenţa,  un  remediu                   te  pe  zone,  organizată  de   din   Deva,   Hunedoara,
                                                                                                                                                                             DEVA :
                                                                                               Mina  Barza,  sectorul  Mu-
            mecanizat,  s-a  apropiat  de   tin  Guran  ne-a  spus  că  au   aflat  ia  îndemîna  comite­  sariu   II,   raionul   minus   Centrul  de  perfecţionare   Petroşani  şi  Haţeg,  a  sa­  tria) ; Pe
                                                                 tului  de  sindicat,  a  comi­
            acelaşi  nivel  şi  va  realiza   fost  întreprinse  în  repeta­  tetului  dc  partid  şi  consi­  290   m.   Echipa   de   mineri   a  cadrelor  din  sectorul   natoriului  balnear  de  la   nopţii (Ar
            cu  siguranţă  producţii  zil-   te  rînduri  măsuri  dc  aten­                  condusă   de   Aurel   Şipoş   sanitar,  la  un  util  schimb   Geoagiu şi a celui pentru  RA : Acel
                                                                                                   depăşeşte
                                                                                             lunar
            ni  o  sporite.  Pentru  lunile   ţionare  a  celor  care  fac   liului  oamenilor  muncii  de   20—25 la sută.  planul   cu   de  experienţă  cu  colegii  boli  ale  aparatului  respi­  blindat (F
                                                                                                                                                                           alb al pu
            noiembrie   şi   decembrie   nemoiivatc,  au  fost  trimise   ia   fiecare   întreprindere                  lor din judeţul Hune-    rator de la Brad.         gistul) ; B
            sîntem  pregătiţi  să  creş­  zeci  de  scrisori  familiilor   minieră.            Foto: VIRGIL ONOIU                                                          ta); Astric
            tem producţia zilnică la   acestora. Practic, eficienţa        IOAN MUSTAŢĂ                                                                                    (Conslruct'
                                                                                                                                                                           ŞANI : B.
                                                                                                                                                                           O fată fe
                                                                                                                                                                           brie) ; LU
                                                                                                                                                                           fiu prima
                                                                                                                                                                           CAN : Scc
                                                                                                                                                                           .familie (i
                                                                                                                                                                           NEA : Vi;
                                                                                                                           (Urmare din pag. 1)    porneşte  de  la  cadrele  teh­  (Minerul)
                                                                                                                                                  nice  şi  de  la  conducerea   glonte
                                                                                                                       gă  fin,  stau  sacii  sparţi  cu   cooperativei.  Lipseau  dc  la   resc) ; A
                                                                                                                                                                           dent la j
                                                                                                                       azotat  de  amoniu  —  lucru   programul  de  seară,  în   rcsc) ;
                                                                                                                       nepermis  —  care  prezintă   ziua  de  25  octombrie,  eco­  se întoar
                                                                                                                       un  grav  pericol  de  intoxi­  nomista fermei, Dorina Gîs,   BRAD :
                                                                                                                       care  pentru  animale.  Alţi   Ileana  Faur,  tehnician  ve­  lui III (S
                                                                                                                       cîţiva  saci  stau  aruncaţi   terinar.   Din   conducerea   RABARZI  r
                                                                                                                                                                            ( M
                                                                                                                                                                                e
                                                                                                                                                                              i n
                                                                                                                       intr-un  şopron  pe  unde   cooperativei  nu  era  pre­  Centrala
                                                                                                                       circulă  animalele.  In  ma­  zent  nimeni.  Nici  de  la   (Patria);
                                                                                                                       ternitatea  de  viţei  stau   consiliul  popular  nu-şi  fac   blan E
                                                                                                                       scroafele cu purcei.       simţită  prezenţa  cei  care   GEOAGIl
                                                                                                                                                                           Egipt (C
                                                                                                                         In  grajdul  nr.  4  erau   răspund  de  această  uni­  HAŢEG :
                                                                                                                       prezente  la  program  Floa­  tate.                  cia) ;
                                                                                                                       rea   Amos   şi   Brînduşa       GOMFLEXUL          9 la 5 ;
                                                                                                                                                                           rupt (<
                                                                                                                       Faur.  Gunoiul  este  nescos   ZOOTEHNIC BIRTIN      SIMERIA
                                                                                                                       de  multă  vreme.  Vacile    în   toate   adăposturile   doilea
                                                                                                                       sînt  rău  îngrijite,  murda­  domneşte  ordinea  şi  cură­  Nici mă<
                                                                                                                                                                            (I nmina)
                                                                                                                       re.  întrebăm  de  ce.  Ni  se   ţenia.  îngrijitorii  şi  cadre-
                                                                                                                       spune  că  aici  se  lucrează   ie  tehnice  de  specialitate,
                                                                                                                       cu  rîndul  satului.  Aşa  se   în  frunte  cu  directorul  u-
                 (Urmare din pag 1)    combustibili, ridicarea cali­  deplinirii  planului  la  ex­  şi  punerea  la  termen  în   face  că  femeile  respective   ni.tăţii,  erau  prezenţi  la
                                       tăţii  produselor,.  a  eficien­  port,  a  realizării  unor  pro­  funcţiune   a   obiectivelor   nu  ştiu  cîte  vaci  şi  care   datorie.  Animalele  sînt  bi­
            voitare   economico-socială   ţei economice în general.  duse  de  înalt  nivel  tehnic   scadente  în  1983,  ridicarea   anume  trebuie  mulse,  cit   ne  îngrijite  şi  hrănite  şi
            a  patriei,  in  condiţii  de   Avînd  în  vedere  că  în   şi  calitativ,  competitive  pc   calităţii  lucrărilor,  utiliza­  lapte se obţine pe zi.  au  o  stare  fiziologică  bu­  Timpul
            eficienţă  sporită  şi  de  ri­  anul  1983  dezvoltarea  eco­  piaţa  externă,  precum  şi   rea  integrală  şi  raţională   în  grajdul  nr.  3  situaţia   nă.  S-a  ivit  o  defecţiune   azi, 27
                                                                                                                                                                            Vremea
            dicare  a  activităţii  tuturor   nomică  se  bazează  pe  asi­  asupra  reducerii  in  conti­  a  forţei  de  muncă  şi  a   «este   complet  schimbată.   la  sistemul  de  evacuare  a   caldă, ci
            unităţilor   economice   la   gurarea  din  resurse  inter­  nuare  a  importurilor  şi  a-   timpului  efectiv  de  lucru,   Ordinea  şi  curăţenia  sînt   dejecţiilor  de  la  materni­  acoperit,
                                                                                                                                                                            bile ploi
            nivel calitativ superior.  ne  a  circa  90  la  sută  din   similarea  de  noi  produse   buna  gospodărire  şi  folo­  la  ele  acasă.  Vacile  sînt   tate.   Intervenţia   a   fost   sufla sl.
              Dezbaterile  din  adună­  •necesarul  de  energie  pri­  care  să  asigure  înlocuirea   sire  a  materialelor,  iar  în   bine  întreţinute  şi  îngriji­  promptă,   operativă.   Aici   minime
            rile  'generale  Şi  ^măsurile   mară,  se  vor  accentua  —   •acestora.  Avem  aici în -ve­  transporturi  se  vor  avea   te.  Ileana  Vasiu  şi  Roza-   se  contînuă  popularea  cu   tre 5 şi
            adoptate să vizeze, cu* prio­  .in  .  special  la  întreprinde­  dere,  mai  ales,  Combinatul   în  vedere  optimizarea  ac­  lia  Munteanu  —  îngriji­  animale.  Conducerea  uni­  maxime
            ritate,  îndeplinirea  ritmică   rile'miniere  din  Valea  Jiu­  siderurgic-  Hunedoara,  în-   tivităţii  şi  reducerea  pe   toare  permanente  —  îşi  fac   tăţii  trebuie  sprijinită  mai   de, loca!
                                                                                                                                                                            mineaţa,
            şi  integrală  a  planului  Ta   lui,  Poiana  Ruscăi  .şi  ţara   •trep.cinderea  forestieră  de   toate  căile  a  consumurilor   în  mod  conştiincios  dato­  mult  pentru  a  asigura  bu­  semnala
            ■producţia fizică,' sortimen­  barandulul,  la  întreprinde­  •exploatare  şi*  transport,   de'oarlktranţi  şi'lubrifianţi.   ria.  Ele  dau  zlFnTcTa  fon­  na  ‘funcţionare  a  'uno'r  in­
                                                                                                                                                                             La nu
            tală,  realizarea  producţiei   rea .eleetrccygntfaîe Deva —■  întreprinderea   de   lianţi,   In  toate  celelalte  unităţi,   dul  de  stat  20—22  1  lapte   stalaţii,   procurarea   unei   cu cer
            note  şi  a  producţiei  mar­  măsurile  pentru  creşterea   întreprinderile  de  tricota­  se  vor  dezbate  şi  stabili   marfă,  mulgînd  numai  14   vidanjere  şi  asigurarea  ne­  Izolat s
            fă  .  indută  şi  încasată,  a   producţiei-  de  cărbune  şi   je  din  Hunedoara  şi  Pe­  măsuri   specifice   fiecărei   vaci,  celelalte'fiind  înt'r-un   cesarului  de  furaje"la'  ni­  ţe şi pl«
            cei  .alţi  indicatori  ai  nou­  minereuri,  de  epergie  elec­  troşani,  de  confecţii  din   activităţi, concluzia genera­  stadiu  avansat  de  gestaţie,   velul   cerinţelor.   Această   sufla sl:
            lui  mecanism  ecoi\pmieo-   trică  pe  bază  de  cărbune,   Vulcan  şi  de  încălţăminte   lă  fiind  înfăptuirea  nea­  în  grajdul  nr.  2  situaţia   unitate  nouă,  cu  un  colec­  Pentru
            financiar,   creşterea  pro­  pentru  recuperarea  şi  re­  din  «Hunedoara,  dar  şi  ce-   bătută  a  prevederilor  Con­  este,  de  asemenea,  bună.   tiv  tânăr,  trebuie  şă  stea   zile  :  Vr
            ductivităţii  muncii,  înnoi­  ia  tr>  ducerea  in  circuitul   •lelalte  unităţi  care  reali­  gresului   al   XIT-lea   al   Carolina  Vlad  mulge  18   permanent  în  atenţia  con­  neral  cer  fi
                                                                                                                                                                           cu
            rea şt modernizarea pi'p-  eCfihîîniip  a  materialelor   zează  produse  pentru  ex­  partidului,  a  tuturor  sar­  vaci  din  cele  24  pe  care  le   siliului  unic  şi  a  Consiliu­  turile   n
            ducţioi.  prjiatpyarca  zşfm-   Tefoiosibile.  pentru  r'ocon-   port.          cinilor  din  planul  naţio­  are  în  lotul  său  şi  dă  40   lui  popular  comunal  Vaţa   prinse   t
             rionţei  înaintate  şi  iniţia­  diţionărea   pieselor   de   în  organizaţiile  de  con­  nal  unic  de  dezvoltare  e-   1 lapte marfă pe zi.  de  Jos,  pe  teritoriul  căruia   iar   cele
                                                                                                                                                                           şi  22  s
            tivelor  muncitoreşti  vale   schimb,  a  unor  subansam-   strucţii  se  vor  adopta  mă­  eonomico-socială  a  ţării  în   La  programul  de  muls   se  .află  şi  să  -i  .se  .fuiorde   mineaţa.
             roase,  reducerea  consume   ble  şi  produse  De  asedie­  suri  menite  să  asigure  în­  cel  de-al  treilea  an  a!  cin­  nu  asistă  şi  nu  urmăreşte   fot  sprijinul  de-'care  are   ceaţă.   (
            ’rild'r ţie materii prime, ma­  ri  ea,  '  va  trebui  insistat   cadrarea  tuturor  lucrărilor   cinalului  calităţii  şi  efi­  nimeni  dacă  s-au  piu  Îs   atîta  nwoie.  mai  ales  a-   viciu: O
                                                                                                                       toate  vacile.  Indis  ipiina
      f.     teriale, energie electrică.  mult  mai  mult  asupra  îrt-  in graficele de execuţie  cienţei economice.                            eum, la început de drum.
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95