Page 90 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 90
pag.
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 76
A
In educaţia juridică a oamenilor muncii
Forme multiple, cu' un bogat
16.00 Telex
conţinut de idei 16,05 ŞcoaC.i
» 16.25 Trageri
)nres
Ca în orice domeniu şi nefamilişti juriştii, îm starea de legalitate din u-
Principala cauză care 2 800 de tone, iar în tri demersurilor dfr acest gen activitatea de popularizare preună cu organizaţiile de nităţi, iar semestrial se 16,35 Viata i
determină nerealizarea pla mestrul I 1983, la peste este foarte mie%, dacă nu a legilor ţării trebuie să sindicat şi U.T.C., organi fac analize asupra aces 17.00 Univers
nului de producţie la în 3 000 tone de cărbune. chiar egală cu zero, avînd se călăuzească după exi zează întîlniri cu oamenii tei probleme, adoptîndu-se 17.50 1001 cl«
treprinderea minieră Ani- în perspectiva trimestru în vedere că în i"'.ia oc genţele formulate de se muncii, în care sînt dez măsuri care să înlăture 18.00 închide
lui.
noasa o constituie, fără lui I al anului care se a- tombrie nemotivatele cresc cretarul general al parti bătute prevederi ale legis principalele cauze ale di 20.00 Telcjur
nici o îndoială, numărul propie, la mina Aninoasa din nou. Spre surprinderea dului, tovarăşul Nicolae laţiei privitoare la apăra verselor încălcări. 20.25 Carnet
mare de absenţe nemoti au fost intensificate lucră noastră, ne-au fost prezen Ceauşescu, cu privire la rea avutului obştesc şi Punem, de asemenea, 20,30 Actuali
vate. în lunile din urmă rile de deschideri-pregătiri. tate şi cîteva tabele cu cei noua calitate. Din această prevenirea prejudiciilor, accent pe întîlniri ale ju mică
s-au înregistrat foarte mul Recent au fost puse în care deţin adevărate recor perspectivă, considerăm că ale Decretului nr. 400, or riştilor cu oamenii muncii 20,45 Film î
te „nemotivate", din cau funcţie două combin, de duri la capitolul absenţe : este nimerit să se valo ganizării şi disciplinei chiar în şantiere, şi aces „Haina
za cărora nu s-a putut a- înaintare în căr >une, în un nui iăr de 95 de munci rifice acele forme şi me muncii, ale Codului fami tea urmînd în esenţă ace 21.50 Dialogi
sigura o plasare suficientă blocul II, sectarul I, la tori, majoritatea tineri, au tode de lucru care au ca liei. Cu asemenea prile leaşi obiective. Asemenea lor
a fronturilor de cărbune, săparea galerivi direcţio totali ,at de ia începutul a- pacitatea cea mai mare de juri am adus şi aducem întîlniri se organizează cu 22.n« Tele.jur
potrivit formaţiei tip pre nale, sub copcri.şul stratu nuiui de la. 21 de nemoti pătrundere, de lămurire la cunoştinţa tinerilor prin mai multă regularitate la
văzute de normativele în lui 3, şi în blocul II, sec vate în sus, unii ajungînd convingătoare a conţinutu cipalele îndatoriri pe care S.U.T. Deva, şantierele din
chiar la peste 50. Printre lui şi sensului prevederilor le au în muncă, î.n viaţa Orăştie şi ifrad.
ei sint şi unii membri de legale, precum şi consecin socială, recurgînd de fie Considerăm că în viitor E&arii
partid. Privind cu atenţie ţelor ce decurg din încăl care dată la exemple con este necesar să ridicăm pe
aceste tabele, amintindu-ne carea acestora. crete. o treaptă calitativ supe BUCUltEŞ
şi de scrisorile adresate la în prezent, de pildă, fo Intr-un context mai larg, rioară această importantă dioprogranu
domiciliul celor care ab losim cu frecvenţă tot mai subliniem că lunar, pe ba muncă cu oamenii, consa l-a ordinea
cultura; 7,0
vigoare. Consemnăm totuşi torul III, la săparea gale sentează, ne-am putut ex mare expunerile pe diferi za audienţelor de la con crată intereselor societăţii, 8.00 Reviste
că media realizărilor a riei de bază a panoului I plica de ce demersurile fă te teme concrete din legis ducerea trustului şi a şan a oamenilor înşişi. Avem Curierul
de
Buletin
crescut, apropiindu-se de din stratul 13. Au fost sta cute la această unitate laţie, teme care se află în tierelor se organizează co în vedere organizarea unor pundem as<
2 400 tone pe zi, cu 300 dc bilite programe de lucru pentru întărirea stării dis vecinătate Imediată cu do municări, se clarifică di studii mai profunde şi Buletin de
tone mai mult decît în lu pentru aceste utilaje, care ciplinare sînt lipsite de e- meniul în care lucrează oa verse probleme cu caracter mai ample, ale căror con zică popul;
na septembrie şi cu 600 dc prevăd avansări lunare de ficienţă. Adresele, al căror menii în faţa cărora se ţin mai larg, punîndu-se un cluzii să le dezbatem cu ţările soci a
Radioti
rul
tone mai mult decît în au 100 ml, iar brigăzile con rol nu-1 contestăm, tabele aceste expuneri. Acţiunea accent deosebit pe compor oamenii muncii. Asemenea joi* Aurel
gust. duse de Ion Maneliuc şi le înocmite pe sectoare nu capătă forţă de convingere tamentul corect, pe acţiu studii, întreprinse împreu Buletin de
— Ne străduim să com Sava Robu, plasate la a- ţin locul muncii politice, prin faptul că se referă la nea de prevenire a încăl nă cu asociaţiile juriştilor diocarusclu
pensăm efectul negativ al eeste săpări, dovedesc mul educative de la om la om. stări de lucruri în care cării legilor. şi jurisconsulţilor, ' cu or Publicitate;
de ştiri; i:
absenţelor prin mai buna tă pricepere şi hărnicie, Iar faptul că chiar şi unii sînt implicaţi oamenii şan Consiliile o a m e n i l o r ganizaţiile de sindicat ra folclorul
folosire a dotării tehnice, menţinînd un ritm bun de membri de partid au ajuns tierului sau lotului respec muncii de la nivelul trus U.T.C. şi femei ar fi de un ştiinţific ;
mitră
Uad
ne-a informat directorul lucru. A treia combină de la „recorduri 11 de acest tiv. tului şi al şantierelor şi-au real folos. la 1 ta 3;
minei, ing. Cornel Burlec. înaintare în cărbune a in fel, dovedeşte prea multă Organizăm, de asemenea, însuşit o practică deosebit IOAN CROITORU vi taţii or; îi
Am îmbunătăţit aprovizio trat în funcţie chiar în blîndeţe din partea birou pe şantierele Trustului ju de utilă, anume ca lunar consilier juridic principat ş£*xi; 16,05
narea tehnico-materială a ziua documentării noastre. rilor organizaţiilor de ba deţean de construcţii mese în aceste forumuri să se al Trustului judeţean ? uri cir ea;
dicului; 16,
locurilor de muncă. întă într-adev.ăr, se poate ză. Este limpede că aceş rotunde de întrebări şi răs prezinte informări privind de construcţii cese : Lau
rind asistenţa tehnică pe spune că se fac eforturi tia nu au fost puşi în dis punsuri, lectorate de legis 1G,40 Coor.
toate schimburile am ob susţinute pentru ca pe ca cuţia adunărilor generale laţie, juriştii participînd ce ; 17,00 i
17,05 Tribi
ţinut îmbunătăţirea func lea mecanizării să fie di de partid. Tot atît de lim şi ia „Tribuna democra Un util schimb de experienţă Microrecita
ţionării fluxului tehnolo minuat efectul negativ al pede este şi faptul că blîn- ţiei", o r g a n i z a t e de Odă li ml;
11
gic pentru realizarea zilni „nemotivatelor . Sint lău deţea rău înţeleasă, mani F.D.U.S. în mai multe şan pe tema autogospodăririî Orele soi
înregistrări
că a unui ciclu complet dc dabile aceste preocupări, festată de conducerea în tiere, gazetele de perete au populară ;
producţie la abatajele fron dar ele nu vor aduce de- treprinderii, comitetul sin cîte un supliment, „Cu Timp de o săptămînă doara pe tema autogospo- tura de
tale. Avem brigăzi care se cît o compensaţie provizo dicatului şi comitetul de rierul juridic", în care se în judeţul nostru s-au dăririi şi autoaprovi.zio- 20.00 Radio
tagonişti
a
mobilizează intens. Mă re rie. Cea mai indicată so partid a creat printre ab- publică extrase din legi, aflat cadre cu munci de nării, încheiat ieri cu un O zi înlr-
fer mai ales la abatajele luţie o constituie reduce sentomani convingerea că articole ce comentează răspundere — directori, simpozion de comunicări j u terii mu
dotate cu complexe meca rea absenţelor, folosirea lucrurile pot dăinui tot aşa, stări de lucruri reprobabi economişti etc. — în re pe această temă. Non stop
nizate. Pavel Dediu, de e- la maximum a timpului de că nu vom fi luate măsuri le, diverse abateri de la ţeaua instituţiilor sanita Participanţii au avut
xemplu, realizează în mod lucru disponibil şi îmbu mai severe, deoarece mina prevederile legale. re din judeţele Caraş-Se- prilejui să împărtăşească
constant avansări de 1 ml nătăţirea stării disciplina are nevoie de efective... Periodic, la clubul „Con verin, Alba şi Arad. Ei din experienţa în auţo-
pe zi, iar 11 ie Ştetz, recent re. La comitetul de sindi Remediul acestei stări structorul", în căminele de au participat în cadrul
numit la conducerea unui cat al întreprinderii, tova de lucruri nu este altul unei instruiri centraliza gospodărire a spitalelor
abataj echipat cu complex răşul preşedinte Constan decît exigenţa, un remediu te pe zone, organizată de din Deva, Hunedoara,
DEVA :
Mina Barza, sectorul Mu-
mecanizat, s-a apropiat de tin Guran ne-a spus că au aflat ia îndemîna comite sariu II, raionul minus Centrul de perfecţionare Petroşani şi Haţeg, a sa tria) ; Pe
tului de sindicat, a comi
acelaşi nivel şi va realiza fost întreprinse în repeta tetului dc partid şi consi 290 m. Echipa de mineri a cadrelor din sectorul natoriului balnear de la nopţii (Ar
cu siguranţă producţii zil- te rînduri măsuri dc aten condusă de Aurel Şipoş sanitar, la un util schimb Geoagiu şi a celui pentru RA : Acel
depăşeşte
lunar
ni o sporite. Pentru lunile ţionare a celor care fac liului oamenilor muncii de 20—25 la sută. planul cu de experienţă cu colegii boli ale aparatului respi blindat (F
alb al pu
noiembrie şi decembrie nemoiivatc, au fost trimise ia fiecare întreprindere lor din judeţul Hune- rator de la Brad. gistul) ; B
sîntem pregătiţi să creş zeci de scrisori familiilor minieră. Foto: VIRGIL ONOIU ta); Astric
tem producţia zilnică la acestora. Practic, eficienţa IOAN MUSTAŢĂ (Conslruct'
ŞANI : B.
O fată fe
brie) ; LU
fiu prima
CAN : Scc
.familie (i
NEA : Vi;
(Urmare din pag. 1) porneşte de la cadrele teh (Minerul)
nice şi de la conducerea glonte
gă fin, stau sacii sparţi cu cooperativei. Lipseau dc la resc) ; A
dent la j
azotat de amoniu — lucru programul de seară, în rcsc) ;
nepermis — care prezintă ziua de 25 octombrie, eco se întoar
un grav pericol de intoxi nomista fermei, Dorina Gîs, BRAD :
care pentru animale. Alţi Ileana Faur, tehnician ve lui III (S
cîţiva saci stau aruncaţi terinar. Din conducerea RABARZI r
( M
e
i n
intr-un şopron pe unde cooperativei nu era pre Centrala
circulă animalele. In ma zent nimeni. Nici de la (Patria);
ternitatea de viţei stau consiliul popular nu-şi fac blan E
scroafele cu purcei. simţită prezenţa cei care GEOAGIl
Egipt (C
In grajdul nr. 4 erau răspund de această uni HAŢEG :
prezente la program Floa tate. cia) ;
rea Amos şi Brînduşa GOMFLEXUL 9 la 5 ;
rupt (<
Faur. Gunoiul este nescos ZOOTEHNIC BIRTIN SIMERIA
de multă vreme. Vacile în toate adăposturile doilea
sînt rău îngrijite, murda domneşte ordinea şi cură Nici mă<
(I nmina)
re. întrebăm de ce. Ni se ţenia. îngrijitorii şi cadre-
spune că aici se lucrează ie tehnice de specialitate,
cu rîndul satului. Aşa se în frunte cu directorul u-
(Urmare din pag 1) combustibili, ridicarea cali deplinirii planului la ex şi punerea la termen în face că femeile respective ni.tăţii, erau prezenţi la
tăţii produselor,. a eficien port, a realizării unor pro funcţiune a obiectivelor nu ştiu cîte vaci şi care datorie. Animalele sînt bi
voitare economico-socială ţei economice în general. duse de înalt nivel tehnic scadente în 1983, ridicarea anume trebuie mulse, cit ne îngrijite şi hrănite şi
a patriei, in condiţii de Avînd în vedere că în şi calitativ, competitive pc calităţii lucrărilor, utiliza lapte se obţine pe zi. au o stare fiziologică bu Timpul
eficienţă sporită şi de ri anul 1983 dezvoltarea eco piaţa externă, precum şi rea integrală şi raţională în grajdul nr. 3 situaţia nă. S-a ivit o defecţiune azi, 27
Vremea
dicare a activităţii tuturor nomică se bazează pe asi asupra reducerii in conti a forţei de muncă şi a «este complet schimbată. la sistemul de evacuare a caldă, ci
unităţilor economice la gurarea din resurse inter nuare a importurilor şi a- timpului efectiv de lucru, Ordinea şi curăţenia sînt dejecţiilor de la materni acoperit,
bile ploi
nivel calitativ superior. ne a circa 90 la sută din similarea de noi produse buna gospodărire şi folo la ele acasă. Vacile sînt tate. Intervenţia a fost sufla sl.
Dezbaterile din adună •necesarul de energie pri care să asigure înlocuirea sire a materialelor, iar în bine întreţinute şi îngriji promptă, operativă. Aici minime
rile 'generale Şi ^măsurile mară, se vor accentua — •acestora. Avem aici în -ve transporturi se vor avea te. Ileana Vasiu şi Roza- se contînuă popularea cu tre 5 şi
adoptate să vizeze, cu* prio .in . special la întreprinde dere, mai ales, Combinatul în vedere optimizarea ac lia Munteanu — îngriji animale. Conducerea uni maxime
ritate, îndeplinirea ritmică rile'miniere din Valea Jiu siderurgic- Hunedoara, în- tivităţii şi reducerea pe toare permanente — îşi fac tăţii trebuie sprijinită mai de, loca!
mineaţa,
şi integrală a planului Ta lui, Poiana Ruscăi .şi ţara •trep.cinderea forestieră de toate căile a consumurilor în mod conştiincios dato mult pentru a asigura bu semnala
■producţia fizică,' sortimen barandulul, la întreprinde •exploatare şi* transport, de'oarlktranţi şi'lubrifianţi. ria. Ele dau zlFnTcTa fon na ‘funcţionare a 'uno'r in
La nu
tală, realizarea producţiei rea .eleetrccygntfaîe Deva —■ întreprinderea de lianţi, In toate celelalte unităţi, dul de stat 20—22 1 lapte stalaţii, procurarea unei cu cer
note şi a producţiei mar măsurile pentru creşterea întreprinderile de tricota se vor dezbate şi stabili marfă, mulgînd numai 14 vidanjere şi asigurarea ne Izolat s
fă . indută şi încasată, a producţiei- de cărbune şi je din Hunedoara şi Pe măsuri specifice fiecărei vaci, celelalte'fiind înt'r-un cesarului de furaje"la' ni ţe şi pl«
cei .alţi indicatori ai nou minereuri, de epergie elec troşani, de confecţii din activităţi, concluzia genera stadiu avansat de gestaţie, velul cerinţelor. Această sufla sl:
lui mecanism ecoi\pmieo- trică pe bază de cărbune, Vulcan şi de încălţăminte lă fiind înfăptuirea nea în grajdul nr. 2 situaţia unitate nouă, cu un colec Pentru
financiar, creşterea pro pentru recuperarea şi re din «Hunedoara, dar şi ce- bătută a prevederilor Con este, de asemenea, bună. tiv tânăr, trebuie şă stea zile : Vr
ductivităţii muncii, înnoi ia tr> ducerea in circuitul •lelalte unităţi care reali gresului al XIT-lea al Carolina Vlad mulge 18 permanent în atenţia con neral cer fi
cu
rea şt modernizarea pi'p- eCfihîîniip a materialelor zează produse pentru ex partidului, a tuturor sar vaci din cele 24 pe care le siliului unic şi a Consiliu turile n
ducţioi. prjiatpyarca zşfm- Tefoiosibile. pentru r'ocon- port. cinilor din planul naţio are în lotul său şi dă 40 lui popular comunal Vaţa prinse t
rionţei înaintate şi iniţia diţionărea pieselor de în organizaţiile de con nal unic de dezvoltare e- 1 lapte marfă pe zi. de Jos, pe teritoriul căruia iar cele
şi 22 s
tivelor muncitoreşti vale schimb, a unor subansam- strucţii se vor adopta mă eonomico-socială a ţării în La programul de muls se .află şi să -i .se .fuiorde mineaţa.
roase, reducerea consume ble şi produse De asedie suri menite să asigure în cel de-al treilea an a! cin nu asistă şi nu urmăreşte fot sprijinul de-'care are ceaţă. (
’rild'r ţie materii prime, ma ri ea, ' va trebui insistat cadrarea tuturor lucrărilor cinalului calităţii şi efi nimeni dacă s-au piu Îs atîta nwoie. mai ales a- viciu: O
toate vacile. Indis ipiina
f. teriale, energie electrică. mult mai mult asupra îrt- in graficele de execuţie cienţei economice. eum, la început de drum.