Page 93 - Drumul_socialismului_1982_10

> 1 ? © © PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA încheierea vizitei oficiale de

prietenie a

Nicolae Ceauşescu
S O L I A I I S M I L Elena Ceauşescu în Iugoslavia

SOSIREA SOLEMNITATEA SEMNĂRII
:l SI GO!w!TEiUILt<î JUDEŢEAN "UNiD ÎN CAPITALĂ DECLARAŢIEI COMUNE
M S I L I U L U I P O P U L A R T o v a r ă ş u l Nicolae ROMÂNO-IUGOSLAVE

Ceauşescu, secretar gene­ Miercuri, 27 octombrie
Ceremonia semnării s-a
ral ai Partidului Comunist 1982, t o v a r ă ş u l Nicolae desfăşurat în prezenţa to­
Anul XXXIV, nr. 7 765 JOI, 28 OCTOMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani Român, preşedintele Re­ Ceauşescu, secretar gene­ varăşei Elena Ceauşescu.
publicii Socialiste Româ­ T o v a r ă ş i i Nicolae
nia, şi tovarăşa Elena ral al Partidului Comunist Ceauşescu şi Petar Stam­
Ceauşescu, s-au înapoiat, Român, preşedintele Repu­ bolici şi-au exprimat satis­
iWM —
blicii Socialiste România,
miercuri la amiază, în Ca­
[IN MTMm CflNFBAlHl m m IME A PARTIDULUI 1 şi tovarăşul Petar Stam­ facţia pentru documentele
pitală, după vizita oficia­
semnate, pentru înţelegeri­
IiHunhuhbi] ÎMiîi lă de prietenie, efectuată bolici, preşedintele Prezi­ le convenite, care deschid
diului Republicii Socialiste
în Republica Socialistă Fe­
noi perspective dezvoltării
Federative Iugoslavia, au
derativă Iugoslavia, la in­
vitaţia tovarăşului Petar semnat, în cadrul unei so­ conlucrării româno-iugosla-
ve, în interesul celor două
Stambolici, preşedintele lemnităţi desfăşurate la Pa­ state, al popoarelor lor, al
Exigenţă sporită î n producţia Prezidiului Republicii So­ latul Alb, Declaraţia co­ cauzei păcii în Balcani, în
Federative
Iugo­
cialiste
slavia. mună româno-iugoslavă. Europa şi în lume.
materialelor de construcţii desfăşurat pe aeroportul PLECAREA DIN BELGRAD
Ceremonia
sosirii
s-a
Otopeni. Deasupra salonu­ Miercuri a luat sflrşit ţările şi popoarele noastre,
lui oficial erau arborate vizita oficială de prietenie vizita tovarăşului Nicolae
drapelele partidului şi sta­ pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu se înscrie ca un
„...Trebuie să ne preocupăm permanent, zi tului, care încadrau por­ Ceauşescu, secretar gene­ moment memorabil în cro­
tretul tovarăşului Nicolae
de zi, de calitate, de ridicarea nivelului tehnic ral al Partidului Comunist nica bogatelor relaţii ro-
Ceauşescu. Român, preşedintele Repu­ mâno-i ugoslave.
al producţiei". La sosire, tovarăşul blicii Socialiste România, Prin convorbirile avute,
NICOLAE CEAUŞESCU Nicolae Ceauşescu şi tova­ împreună cu tovarăşa prin largul schimb de ve­
răşa Elena' Ceauşescu au Elena Ceauşescu au efec­ deri - prilejuit dc dialogul
fost salutaţi de tovarăşul tuat-o în Iugoslavia, la in­ la nivel înalt, purtat cu
întreprinderea de mate­ xecutate. Am făcut pro­ Ştefan Voitec, de alţi to­ rodnice rezultate în aceste
vitaţia preşedintelui Pre­
riale de construcţii Deva grese mari la acest capitol varăşi din conducerea de zidiului Republicii Socialis­ zile, prin înţelegerile la
este declarată unitate mo­ în toate secţiile de pro­ partid şi de stat. te Federative Iugoslavia, care s-a ajuns, prin De­
del între unităţile de pro­ ducţie, dar încă mai a- Pe aeroport so aflau nu­ tovarăşul Petar Stambolici. claraţia comună -româno-
fil ale Centralei materia­ vcm multe de pus la punct. meroşi locuitori ai Capita­ iugoslavă şi celelalte docu­
lelor de construcţii Bucu­ Cu toate eforturile depu­ lei, care au reafirmat vi­ Constituind un eveniment mente semnate,, sînt con­
reşti. în centrul atenţiei se, calitatea prefabricate­ pe care sîntem obligaţi brant dragostea şi stima politic de ample semnifi­ ferite dimensiuni noi ra­
acestui colectiv se situează lor din beton, în general să-i străbatem pînă la ca­ pe care întreaga naţiune caţii, o nouă şi importantă porturilor bilaterale dintre
— aşa cum a indicat se­ a produselor noastre, nu păt. încă n-am reuşit să-i le nutreşte fală de condu- contribuţie la dezvoltarea ţările noastre, adueîndu-se,
cretarul general al parti­ se ridică întotdeauna la convingem pe toţi cei ce şi adîncirea tradiţionalelor în acelaşi timp, o contri-
dului, tovarăşul Nicolae nivelul cerinţelor benefi­ lucrează la noi de nece­ relaţii de prietenie şi co­
Ceauşescu, la plenara C.C. ciarilor. Recent, fiind de­ sitatea executării corecte (Cor.tinuare in pag a 4-a) laborare dintre partidele, (Continuare în pag. a 4-a)
al P.C.R. din 7—8 octom­ semnaţi unitate etalon pe a diferitelor faze de pro­
brie a.c. — realizarea inte­ centrală, trebuie să demon­ ducţie. Sînt unii care din
grală a producţiei sorti­ străm că putem fabrica, grabă, din fuga după can­
mentale, la înalţi parame­ pentru şantierele de con­ titate, neglijează calitatea. Sînt necesare eforturi susţinute
tri calitativi, cu consumuri strucţii, materiale de cea De pildă, nu întotdeauna
materiale de combustibili mai bună calitate. se curăţă tiparele înainte
şi energie reduse, conform — Dovada cea mai con­ de întrebuinţare, iar sor­ pentru pregătirea temeinică
prevederilor de plan. cludentă a progresului pe timentele rezultate nece­
— în întîmpinarea Con­ linia calităţii — a reluat sită remedieri. Deci, ma­ a producţiei agricole din anul 1983
ferinţei Naţionale a parti­ ideea Ioan Bocănici, şeful teriale şi. energie consu­
dului şi a celei de a 35-a compartimentului C.T.C. — mate inutil, forţă dc mun­
aniversări a proclamării o constituie reducerea sub­ că ocupată în plus, timp Relevînd rezultatele în­ ducţiei agricole, înfăptui­ impune să fie acordată fo­
Republicii — ne spunea stanţială a numărului dc irosit. Trebuie, de aseme­ registrate în acest an de rea revoluţiei agrare". Ma­ losirii judicioase a fiecărui
Matei Olimpiu, inginerul refuzuri şi declasate faţă nea să acordăm mai mul­ către lucrătorii ogoarelor, terializarea acestor obiec­ metru pătrat dc pămînt,
şef al întreprinderii — în­ de aceeaşi perioadă a anu­ tă atenţie reparării tipare­ în cuvîntarea rostită la tive, care constituie sar­ cultivării tuturor suprafe­
tregul nostru colectiv este lui trecut; La tuburi pre- lor, respectării reţetelor de marea adunare populară cini importante şi pentru ţelor din perimetrele lo­
mobilizat exemplar pentru mo, spre exemplu, s-a a- fabricaţie, să fim mai dc la Constanţa, consacra­ lucrătorii ogoarelor jude­ calităţilor şi incintelor gos­
obţine rezultate care să juns ca 75 la sută din to­ preocupaţi de ceea ce nc tă Zilei recoltei şi împli­ ţului nostru, impune efor­ podăreşti, cit şi realizării
ne facă cinste. Paralel cu talul producţiei să fie de frămîntă pe toţi: obţine­ nirii a 25 de ani. de la în­ turi susţinute, mobilizarea în condiţii ireproşabile a
îndeplinirea planului (la clasa întii şi sc tinde spre rea unor repere de bună cheierea cooperativizării a- generală a întregului po­ prevederilor programului
majoritatea sortimentelor 80 la sută, iar la cahle de calitate. Am convingerea griculturii în Dobrogea, se­ tenţial de forţe umane şi judeţean de îmbunătăţiri
fizice avem depăşiri), o teracotă la 98 la sută. Dar, că trebuie să ne zbatem cretarul general al parti­ de mijloace mecanizate în funciare, privind extinde­
exigenţă sporită se acor­ aşa cum se spunea aici, mai mult pentru atingerea dului, tovarăşul Nicolae scopul valorificării depline rea irigaţiilor, combaterea
dă calităţii tuturor mate­ sîntem de-abia la început exigenţelor de unitate Ceauşescu, sublinia nece­ a rezervelor de sporire a eroziunii solului şi dese­
rialelor de construcţie e- de drum. Un dnim greu, model. sitatea ca: „...Anul 1983 producţiei agricole la hec­ cările. în programul jude­
Adeseori, prin secţiile să marcheze o îmbunătă­ tar şi în sectorul zooteh­ ţean de îmbunătăţiri fun­
întreprinderii, ne-am amin­ ţire simţitoare a întregii nic, în strînsă concordanţă ciare se prevede ca pînă
tit de această afirmaţie: activităţi din agricultură cu prevederile programu­ în anul 1985 să fie extin­
— şi să punem baze trai­ lui de autoconducere şi au- să suprafaţa arabilă cu
LIV1U BRAICA nice realizării, în acest cin­ toaprovizionare teritorială. 600 hectare, să fie efectua-
cinal, a sarcinilor privind Pornind de la aceste ce­
(Continuare în pag. a 2-a) creşterea puternică a pro­ rinţe, maximă atenţie se (Continuore în pag. a 2-a)
în baza furajeră, cantităţi d© fin, siloz
şi grosiere la nivelul necesarului

Pe Cornel Nemet, ingi­ furaje ; Cooperativa din Permanenţa consiliului u- cru care va sta în atenţia
nerul şef al Cooperativei Nădăştie dispune, la ora nic, pornind de la faptul noastră.
agricole de producţie Nă- actuală, de 200 tone fîn şi că numărul de maşini dc Ferma zootehnică a
dă.ştie, l-am întî'lnit în 1105 tone siloz, cea din recoltat sînt puţine, a or­ C.A.P. Simeria dispune si
marginea unei tarlale cul­ Strei de 206 tone fîn şi ganizat formaţii de însilo- ea de multe furaje, adică
tivate cu porumb siloz în 915 tone siloz, C.A.P. Gîn- zat porumb furajer care de 150 tone fîn, 600 tone
cultură dublă. Cultura era ţaga de 625 tone siloz etc. s-au deplasat, conform u- siloz şi dc peste 1000 tone
foarte frumoasă, multe Faptul relevă preocuparea nui program riguros res­ grosiere. Petru Mateevici,
plante începuseră să lege, acordată de consiliile de pectat, din unitate în uni­ preşedintele cooperativei,
iar floarea-soarelui se conducere ale unităţilor a- tate. aprecia că hrana este su­
pregătea să-şi deschidă ca- mintite asigurării unei ba­ — în această toamnă — ficientă pentru perioada do
pitulele. ze furajere bogate pentru ne spunea Ovidiu Ioan stabulaţie. Lucru ce este
v — Cultura — ne spune a n i m a l e în stabuiaţia greu de crezut, dacă ţinem
interlocutorul — este nu­ 1982—1983. Merită, de ase­ Ilea, şeful fermei zooteh­ seama că în balanţa fura­
nice a C.A.P. Rapoltu Ma­
mai bună dc recoltat şi menea, evidenţiată străda­ re — avem cantităţi mari jeră a unităţii sînt prevă­
azi începem s-o strîngem. nia manifestată în vara a- zute 359 tone fîn şi 1 500
— Cîte hectare aveţi cu cestui an pentru sporirea de furaje cum n-am avut tone siloz. în orice caz, la
porumb siloz 2- de mulţi ani. Dispunem de această unitate trebuie
rodniciei pămîntului, prin 325 tone fîn, 1 320 tone si­
— Zece. Sperăm că, în semănarea culturilor suc­ continuate eforturile pen­
maximum două zile, reu­ cesive şi care au îmbogă­ loz şi peste 1100 tone gro­ tru a se aduce în baza fu­
şim să lo recoltăm. Lu­ ţit sursele de nutreţuri. siere. Mai avem de trans­ rajeră noi cantităţi de nu­
crăm cu o maşină de re­ Toate unităţile agricole portat încă vreo 30 tone treţuri, lucru pe deplin
coltat, condusă de Eugen din Consiliul unic agroin­ fîn şi însilozăm coconii de posibil dacă ţinem seama
Lăzărcscu, şi cu patru re­ dustrial Călan —excepţie porumb. că, de pildă, în grădina de
morci. nedorită face C.A.P. Valea — O să vă ajungă fura­ legume există cantităti
Unităţile agricole din Sîngiorgiului — au avut jele ? mari de produse secunda­
re ce pot fi introdus în
Consiliul unic agroindus­ recolte bune dc porumb — Da, afirm asta cu cer­
Nouţ puţ cu scliip tic la I.M. Lupcni domină peisajul hrana animalelor.
industrial al întreprinderii. Eoto: CRISTIAN. ŞTEFAN trial Călan au realizat în siloz a căror recoltare au titudine. Cu condiţia să ic
acest an cantităţi mari de început-o în epoca optimă. gospodărim cu grijă, lu­ TRAIAN SONDOR