Page 94 - Drumul_socialismului_1982_10

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Preocupări «sfiite pentru realizarea Slut necesare eforturi susţinute

integrală a sarcinilor ie producţie • pentru pregătirea temeinică 11.00 TcU-

a producţiei agricole din anul 1983 lî,05 Colc
Am purtat, zilele trecu­ liere sarcinile prevăzute Aşa procedăm cu fiecare 11.25 l'ilir
si u
te, o discuţie cu tovarăşul pentru luna următoare. A- necaz care mai apare. Vor­ 26
Ştefan Surda, preşedintele ceeaşi operaţie este insti­ ba aceea : „mai bine gîn- (Urmare din pag. 1) ţa, ţăranii cooperatori, me­ lat restanţe la livrarea 12.20 Un
comitetului de sindicat al tuită si la nivelul grupe­ desc mai multe capete. canizatorii şi specialiştii produselor, inclusiv dc la acth
logh
Uzinei de utilaj minier şi lor, bineînţeles că aici Deci, în prima fază a fost te lucrări de combatere a din agricultura hunedorea- gospodăriile populaţiei, itn- 12.40 Ci Di:
reparaţii Crişcior, pe tema ponderea informării este întocmit, împreună cu con­ eroziunii solului pe aproa­ nu, hotărîţi să întîmpine punîndu-se măsuri ferme Asp(
Iul i
implicării în cît mai mare deţinută de sarcinile con­ ducerea secţiei, un grafic pe 10 000 hectare, desecări Conferinţa Naţională a în scopul recuperării aces­ tccel
măsură a grupelor sindica­ crete, specifice secţiei sau în care sînt prevăzute mă­ pe 5 000 hectare, aplicate partidului cu rezultate cît tora. In acelaşi timp, tre­ 16.00 Te le
le în realizarea sarcinilor atelierului respectiv, a fie­ surile ce vor fi întreprin­ amendamente pe 2 700 hec­ mai bune în muncă, ac­ buie intensificate eforturi­ 16,or» prof
do producţie ce revin tu­ cărui loc de muncă. Prin se. Piuă astăzi, 21 octom­ tare şi afinarea adîncă a ţionează pentru finalizarea le pentru ca sarcinile din lului
turor oamenilor muncii participarea tuturor oame­ brie a.c., au fost rezolva­ solului pe 16 000 hectare. grabnică a tuturor lucră­ programele speciale pri­ 16.25 Stacl
17.00 âtucl
din întreprindere. nilor muncii la adunările te cîteva : s-a reuşit apro­ Sînt sarcini pentru realiza­ rilor din campania agrico­ vind dezvoltarea piscicul­ ÎS,00 în eh
— Ce aţi putea să ne de grupe sindicale, prin a- vizionarea cu fontă nouă, rea cărora organizaţiile de lă de toamnă, în special a turii, apiculturii, sericicul­ lui.
spuneţi, pentru început, fişarea cifrelor de plan în a fost întărită asistenţa partid de la sate, consi­ arăturilor adinei pe toate turii şi creşterii iepurilor 20.00 Tele.
20.20 Carii
referitor la acţiunile între­ locuri vizibile putem afir­ tehnică prin mobilizarea liile unice agroindustriale, suprafeţele planificate. E- de carne să fie îndeplinite 20.25 Actu
prinse în vederea cultivă­ ma că se ajunge la o in- efectivă în producţie a consiliile populare şi con­ xistă realmente posibilităţi in cele mai bune condiţii. mica
rii tn rindul membrilor or­ specialiştilor de la atelie­ ducerile unităţilor agricole ca prin folosirea cu randa­ întărirea ordinii şi dis­ 20.40 Sens
„Cor
ganizaţiei de sindicat a u- rul de proiectare. De ase­ au datoria să manifeste o ment sporit a tractoare­ ciplinei în muncă, creşte­ 21,J0 Meri
nei atitudini angajante, Grupa sindicală în menea, s-a încheiat apro­ preocupare asiduă şi răs­ lor, această importantă lu­ rea răspunderii fiecărui lui
responsabile faţă de mun­ sesiune permanentă vizionarea cu cărămidă re­ pundere deosebită, numai crare să fie încheiată pînă cooperator şi lucrător din 21,35 Dezi;
22.00 Telej
că ? între două fractară a cuptorului cu astfel putîndu-se pune în la data de 5 noiembrie a.c. agricultură faţă de soarta
— în formarea unei ast­ arc, deci am reuşit să valoare potenţialul existent Importante obiective tre­ producţiei, ridicarea pre­
fel de atitudini, noi, mem­ adunări generale creştem şi capacitatea de în vederea creşterii pro­ buie realizate în privinţa gătirii politico-profesionale
brii comitetului, organiza­ elaborare a oţelului prin ducţiei de cereale, plante dezvoltării şi modernizării a tuturor oamenilor mun­ Hi
torii de grupe, sindicale formare,, la o cunoaştere repunerea în funcţiune a tehnice, legume şi de fu­ sectorului zootehnic. în a- cii de pe ogoare reprezintă
BUL'uKi
ne-am gîndit că trebuie să bună şi la timp a sarcini­ acestui cuptor. Garanţia raje. în privinţa sporirii cest sens, organizaţiile de cerinţe de prim-ordin for­ dioprogra
pornim de la informarea lor de producţie. deplinei reuşite ne este producţiei agricole sînt partid şi conducerile mulate de secretarul ge­ La ordin
oamenilor muncii. Şi nu — Acum, după ce au întărită, în principal, de demne de evidenţiat exem­ C.A.P. Rişca, Cristur, Nuc­ neral al partidului, în ve­ cultură;
doar ne-am gîndit, ci am trecut mai bine de trei oamenii harnici şi price­ plele oferite de numeroa­ şoara, Sînpetru, Rîu de derea înfăptuirii hotărîri- 8.00 Rm
acţionat în această direc­ trimestre din acest an, ca­ puţi care muncesc în în­ se cooperative agricole, Mori, Boşorod, Zam, Uni­ lor adoptate de Congresul Curierul d
Buletin
ţie. Este un fapt bine cu­ re sînt, concret, preocupă­ treprinderea noastră. în cum sînt cele din Rapoltu rea şi altele au datoria al XH-lea al partidului în pundem i
noscut că pentru a cere rile în vederea îndeplini­ acţiunile întreprinse s-au Mare, Simeria, Deva, Os­ să acţioneze energic şi cu domeniul agriculturii. Mi- Buletin d
realizări din partea oame­ rii integrale a planului de remarcat în mod deosebit trov, Haţeg, Hărău, Romos hotărîre pentru înlăturarea litînd cu consecvenţă pen­ maţii săi
Festivalul
nilor, ci trebuie, în primul producţie pe anul în curs ? dintre membrii grupei sin­ şi altele, care în acest an minusului înregistrat ia e- tru realizarea unor ~ A V tarea Ror
rînd, să le cunoască exact, — Chiar dacă planul a- dicale ce activează aici au obţinut cîte 3 000—5 000 fectivele de animale. De ducţii sporite în anul 'iv- tec dc în
doarie pe
în amănunt. Adică să ştie ferent perioadei la princi­ turnătorul Zaharia Bulzesc, kg cereale, 30—50 tone sfe­ asemenea, într-o serie de tor, lucrătorii ogoarelor ju-) 11.00 Bule
ce cantitate trebuie obţi­ palii indicatori este reali­ formatorii Avram Raţ şi clă sau 18—20 tone car­ unităţi agricole şi comu­ deţulul nostru îşi vor a- Sîntem cc
nută, la ce nivel calitativ, zat, situaţia nu o conside­ Laura Ştefan, electricianul tofi la hectar, ceea ce de­ ne, cum sînt Bretea Ro­ duce o contribuţie tot mai Publicitat
de ştiri ;
cu ce consumuri ş.a.m.d. răm a fi foarte bună. Şi specialist Virgil Moga, lă­ monstrează posibilităţile de mână, V-aţa de Jos, Sîntă- de seamă la ridicarea ca­ ra folclori
Apoi, ei trebuie să fie ţi­ aceasta, din pricina celor cătuşul Ioan Martin... şi a asigura o contribuţie măria-Orlea, Lăpugiu de lităţii muncii şi vieţii în­ zin tehni
nuţi la curent în legătură 39 tone de fontă restanţă această listă ar putea con­ mai însemnată a unităţi­ Jos şi altele s-au acumu­ tregului nostru popor. Avanpren
cu mersul îndeplinirii sar­ la nouă luni. tinua. lor agricole de stat şi coo­ 13.00 De
cinilor de plan în diferite — Cum se acţionează Din cele prezentate pu­ peratiste la - înfăptuirea Club unh
ietin clc
perioade, ce apare nou la pentru ieşirea din impas ? tem desprinde ideea că la autoaprovizionării teritoria­ de copii
un moment dat. Pentru a- — Grupa sindicală de U.U.M.R. Crişcior, colecti­ le, la onorarea contracte­ Exigenţă sporită Sn producţia nii; 16,20
16,25 Rom
ceasta, noi am instituit o aici a acţionai prompt. A- vul dispune, de cadrul ne­ lor de livrare a produse­ me ; 16,40
tradiţie bună, cred : la nalizată în Consiliul oame­ cesar onorării angajaihen- lor agroalimentare. nomice ;
sfîrşitul fiecărei luni se nilor muncii, în comitetele telor asumate şi a renume- Răspunzînd prin fapte materialelor de construcţii Ştiri; 17,
analizează situaţia realiză­ de partid si sindicat, a- lui cîştigat prin realizări­ chemării adresate de par­ socială; 1
le chit, p;
rilor şi, în acelaşi timp, cestei situaţii i s-au găsit le obţinute an de an. ticipanţii la marea aduna­ (Urmare din pag. 1) zi de zi să-şi îndeplineas­ gram mm
defalcăm pe secţii şi ate­ modalităţile de rezolvare. MIRCEA DIACONU re populară de la Constan­ că sarcinile aferente. Aici, serii ; 19,4
- «> _ « — I5> _ 5» — — „trebuie să ne zbatem mai activitatea liniilor de tur­ 20.00 Radi.
zi într-o .
OesvoltcireQ economico-socială a tarii în 1983 mult...“. Se vede că exis­ nare a fost reorganizată. rii muzi
Nou stop
De la sfîrşitul acestei luni
tă o preocupare constantă
pentru schimbarea radica­ vor fi condiţii optime pen­
în Programul unic de 1983. Ca urmare, este ne­ lă a activităţii de produc­ tru a se realiza o—6 apar­
dezvoltare econornico-so- Exportul cesar să se acţioneze cu ţie. în hala de prefabrica­ tamente cu o singură ca­
cială a patriei noastre în insistenţă de pe acum, atît te, Solomon David, şeful meră pe zi.
anul 1983 se prevede o te bune de la începutul a- păşiri de plan, ne revin în industria metalurgică, acestei secţii, ne vorbea — Sarcina de a fabrica DEVA :
creştere considerabilă a nului. înregistrînd unele de­ sarcini mobilizatoare şi în cît şi în domeniile materia­ despre producţie şi calita­ în continuare repere pen­ rine I-XI
producţiei pentru export, lelor de construcţii şi eco­ te. Au crescut şi una şi tru 160 de apartamente pe tul ghinio;
de 18 la sută faţă de anul nomiei forestiere, al chi­ cealaltă, secţia de.păşindu-şi lună va fi îndeplinită — NEDOARA
mat tren 1
curent. miei şi industriei uşoare, al sarcinile la producţia fi­ sublinia Sabin Luca, şeful O fată fer
Pentru a atinge această construcţiilor de maşini şi zică, de ia începutul anu­ secţiei. Majoritatea tipare­ tul) ; Mor
ta) ; PET:
cotă de creştere o volu­ bunurilor de consum pen­ lui eu 7 la sută. în depo­ lor necesare sînt pregătite. la merge
mului produselor româ­ tru pregătirea temeinică o zitul existent aici, produ­ Mai trebuie rezolvată pro­ nirea); o
neşti la export, se impune, producţiei de export pe sele sînt aranjate cores­ blema asigurării agentului Noiembrie)
ghiţitorul
oşa cum sublinia secreta­ anul viitor. punzător, pe sortimente. termic pentru tunelul di ,, val) ; Vi
rul general al partidului Prin dăruire şi înaltă res­ Materialele sînt bine gos­ tratament termic. UtiV*’ .meu vecin
nostru, tovarăşul Nicolae ponsabilitate patriotică, oa­ podărite. Curăţenie peste jele s-au revizuit şi repa­ I-II (Lucea
Ceauşescu, la recenta ple­ menii muncii hunedoreni tot. rat, tiparele s-au readus Viaţa e
rul); PET
nară a C.C. al P.C.R., să au condiţii şi pot să-şi în­ Aceieaşi aprecieri pentru la cote, iar capacitatea de te rătăcit
URICAN.I :
realizăm numai mărfuri de deplinească integral şi la atelierele de teracotă, vată finisare a secţiei s-a mă­ toarce (R<
înalt nivel tehnic şi calita­ nivel calitativ superior pre­ minerală, secţiile de beton rit. Urmează să punem la Şcoala cui
tiv, competitive pe pieţele vederile de plan mobiliza­ celular autoclavizat şi tu­ punct depozitul de produ­ ua roşie):
externe, unde pretenţiile toare ia export din 1983, buri din beton precom- se finite, care este la ora Fiica aci
ORAŞTIE
beneficiarilor sînt tot mai sporindu-şi contribuţia la primat. Asemănător ar tre­ actuală arhiplin, şi, ceea mărturiseş
mari. dezvoltarea economiei na­ bui să vorbim şi despre ce este mai important, să ropenii (
secţia „panouri mari", un­
GIU-BAI :
luăm măsuri prompte pen­
La acest capitol, la care ţionale, la creşterea bună­ de lucrează un colectiv tru executarea unor pro­ gipt (Ci
judeţul nostru are rezulta- stării generale a poporului. harnic care se străduieşte duse de calitate. HAŢEG:
cia); BPiA
CALAN :
(Casa ele
RIA : Car
(Mureşul)
Era puţin mai răsărit Deşi acum nu mai par­ măcar n-i
de-o şchioapă cind a auzit C h e m a r e a o ţ e l u l u i ticipă efectiv la elaborarea na) ; G
prima oară de Hunedoara. şarjelor de oţel, simte a- Peirovkn
Acolo la el, in Sişeşti, sat specialist in repararea la zi a perforat vatra unui ceeaşi emoţie, acelaşi val
mehedinţean. La un difu­ admitere la grupul şcolar ani de cind Grigore Po- cald a cuptoarelor. Au fost, de bucurie ii învăluie su­
cuptor. Este un lucru grav,
zor. Apoi a început să ci­ siderurgic. Dar această pri­ pescu a păşit in Ojelăria intr-un lei, etapele deveni­ care nu trebuia să se in­ fletul, cind pe gura cupto­ i^RC
Siemens Martin I, fiind re­
mă tentativă n-a constituit
tească şi prin ziare, să-i un succes, ci, dimpotrivă, partizat în schimbul C, rii sale de om, de munci­ tim ple dacă noi, cei care rului izbucneşte şuvoiul de
audă pe cei mai mari vor­ un prilej de lacrimi amare, schimb pe care nu l-a mai tor al focului nestins, care trebuie să asigurăm buna oţel incandescent, cind şar­ Rezultaţi
bind. -Li se spunea şi ia părăsit 13 ani de zile. Sini l-au ajutat să înţeleagă, funcţionare a cuptoarelor, ja se dovedeşte de calita­ 27 octoml
Extr. I:
şcoală cite ceva. Despre de incrincenare. A fost res­ 16 ani in care el, cel ca­ să cunoască temeinic fluxul eram ,,pe fază". Şi acum tea cerută. Aceeaşi mindrie Extr. a I
Hunedoara brigadierilor, pins la examenul medical o simte şi cind trece pe 26. 1.
mă mai frâmint, incerc sâ
despre puternica cetate a datorită unui.,, kilogram. re voia să dea bir cu fugi­ tehnologic din oţelărie. In văd unde s-a greşit... Dar străzile Hunedoarei şi des­ iei. Fornl fii
toţi aceşti ani, destinul său
ţii, n-a înregistrat nici o
Cu a-tit avea sub greutatea
oţelului ce se inălţa aici. in acest an, in schimb, am coperă, de ta o săptămină
Despre oamenii veniţi din minimă admisă. S-a Întors avut numeroase satisfacţii. la alta, noi frumuseţi. Este
toate coifurile ţării să ridi­ acasă şi după un an a re­ Oameni şi fapte în spaţiul muncii Hunedoara lui, oraşul său
ce prima citadelă siderur­ venit, reuşind printre pri­ Treburile merg bine in o- de suflet, oraşul brigadieri­
gică a României socialiste. mii la admitere.- După ter­ ţelăria noastră. Am dat pi- lor — astăzi oameni aşezaţi
Timpul
Despre laptele lor de eroism minarea şcolii profesionale, s-a împletit strîns cu cel nă acum peste pian circa şi sfăloşi —, devenită ceta­ azi, 28
in muncă. Atunci i s-a a- iată-l la oţelărie, ca turnă- nemotivată. Astăzi este o- 5 000 tone de oţel. Cum să tea oţelurilor de perfor­ Vreme în
al oţelăriei, cu al colecti­
dincit în suflet dorinţa de tor-pregătitor. Nu, n-a fost ţelar specialist la sectorul vului muncitoresc de aici. nu te bucuri manţă. Oraşul la care a vi­ eu cerul
reparaţii la cald. Este se­
a veni la Hunedoara. Ora­ deloc uşor, Dimpotrivă, i Aşa stind lucrurile, a lost sat in copilărie, pe care l-a lat va bu
s-a părut al naibii de cretar adjunct al comite­ Succesele acestuia, realizări­ cucerit apoi prin muncă şi va su fia
şul devenise pentru ei un greu. Nu prea semăna cu tului de partid al secţiei le oţelăriei au însemnat şi firesc ca tot in acest cadru din est. r \
.,Eldorado". la care visa cu ce auzise la radio sau ci­ şi vicepreşedinte al consi­ succesele, bucuriile lui, să înmugurească, să se sudoare, de care nu vrea nime vor
ochii deschişi, spre care se tise prin ziare- „Mi-am zis liului oamenilor muncii pe cum la lei au fost şi neca­ împlinească prima şi unica să se despartă niciodată. 7 şi 10 gr
xime într
Fiindcă este conştient că
simţea atras cu toată fiinţa că stau trei luni ş! apoi uzină. In acest timp a tre­ zurile, greutăţile, momente­ sa povesK de dragoste. In Frecvent,
lui- valea... înapoi spre locurile cut (mai corect ar ti: a le de cumpănă pe care oţelărie a cunoscut-o pe deştinul lui, al miilor de ceaţă.
siderurgişti hunedoreni, con­
Pentru
...Imediat după absolvi­ natale unde, Intre timp, învăţat muncind I) prin toa­ colectivul le-a mai intimpi- cea care avea să-i devină topit cu cel al oţelului hu- zile: Vren
rea şcolii generale la '14 taicâ-meu îmi şi găsise un te fazele meseriei de oţe- nat. „Unul dintre aceste soţie şi mamă a celor doi nedorean, va evolua lerm ci re uşoa
t
selilmbăto
ani deci, Grigore PopăScu, post de funcţionar la pri­ tar: turnătar-pregătitor, a- momente grele s-a intim- copii oi săi, femeia care şi dinamic pe noi coordo­ ros. Vor
pe atunci un hoietan cam mărie. Dar, n-a lost să fie poi în hala de turnare, do­ plat cu aproximativ un an de aproape 15 ani păşeşte nate de progres şi bună­ Temperau
fi cuprinse
pirpiriu, batea la porţile aşa...". zator, oţelar pe platforma in urmă — ne spune, in- alături de el in muncă, in stare. de, iar ci
Hunedoarei. Mai exact s-a Nu cu mult timp in ur­ cuptoarelor, dispecer, iar negurîndu-se la faţă. Mă acelaşi colectiv de oţelari. 8 şi 13 g
prezentat la examenul de ma s-au împlinit exact 16 astăzi, cum spuneam este obsedează şi astăzi. Inlr-o in familie. MIRCEA LEPĂDATU ! lă elimine:
teorolog c
■nuurlga).