Page 95 - Drumul_socialismului_1982_10

JOI, 28 OCTOMBRIE 1982 paa 3
rwBVursttsai'.'a»
CAHOiDATIE F.D.U.S. - CAMBIOAŢII POFOiiLi în preajma aniversării centenarului
1UNE Muzeului judeţean
PE LISTELE DE CANDIDAŢI - CEI CARE AU CÎŞTIGAT
STIMA Şl PREŢUIREA COLECTIVULUI DE MUNCĂ Valori bibliofile ale patrimoniului
agogice
„Lumini Clubul Ocolului silvic ziua alegerilor ne va fi
episodul
din Orăştie a cunoscut lu­ greu să alegem — a arătat cultural muzeal
»gram de ni, 25 octombrie, ani­ Constantin Borza. Aceleaşi JUSTIFICĂRI
tico-ideo- maţia specifică actualei - e- cuvinte de apreciere au CE NU MOTIVEAZĂ... î
NEMOTIVATELE ţ,
— Sibiu: tapo do desfăşurare a cam­ exprimat şi alţi vorbitori Permanenţa literaturii largă arie de răspîndire
i Festiva- paniei electorale pentru a- printre care actuali sau române vechi în conştiin­ au cunoscut tipăriturile lui
can „Cin- legerile de deputaţi în foşti colegi de muncă, ve­ ţa posterităţii este un in­ Antim Ivireanul, din care La cei 19 am ai sâi,
or“ Doinei Pipau, operator
consiliile populare. . ALEGERI cini de apartament. Auri­ diciu al valorii sale docu- colecţia muzeului nostru chimist la secţia chimică
ci noi na­ Nicolae Hanciu, vicepre­ că Stoica, Elena Urşică, mentar-istorice şi estetice, posedă ediţii de mare va­ , din cadrul uzinei nr. 1 -
Gheorghe Jiboteanu, Ni­
şedintele biroului executiv Ify CONSILIILE ea făcînd dovada depăşirii loare. ţ o Combinatului siderurgic )
ratului al Consiliului popular oră­ colae Zenovie, paralel cu frontierelor epocii în care Din tipăriturile corifei­ s „Victoria" Călan a şi reu- l
irogramu- şenesc, a propus din par­ POPULARE aprecierile făcute la adre­ a fost scrisă. Animat de lor Şcolii Ardelene, colec­ I şit să devină... campion. >
tea Consiliului orăşenesc sa celor doi maiştri, au sentimentul obligativităţii, ţia de carte a muzeului ţ Dar nu la sport, nici in
>ral al F.D.U.S. candidaţii de subliniat orientarea chib­ relevîndu-i conştiinţa de este completată cu cîteva l producţie... ci la absenţa
eeuno- deputaţi : pentru circum­ zuită de a fi propuse pe întemeietor al limbii româ­ din scrierile lui Gheorghe } nemotivate. Acesta a losl i
scripţia electorală nr. 6 sarcinilor de plan, corecti­ lista candidaţilor pentru ne scrise, Coresi motivea­ Şincai : „îndreptare către ' motivul pentru care, în »
pe Dumitru Domnaru şi circumscripţia electorală ză, la anul T3G4, apariţia aritmetică, întîia parte al­ 4 luna iunie, i s-o desfăcut |
cimccu- j tudinea în relaţiile cu co­ nr. 7 cele trei colege de i' contractul de muncă. Jus• '
losif Romoşan, maiştri legii, ridicarea pregătirii muncă, femei harnice şi traducerilor sale: „...Am cătuită şi întocmită pentru
i turale principali la secţia seulă- profesionale, iată atribute­ conştiincioase care se bucu­ văzut că mai toate limbile folosul şi proeopseala tu­ ) tificările au început să
rie a I.C.O., iar pentru le care i-au caracterizat şi ră de preţuirea alegători­ au cuvîntul... în lim­ turor şcolilor normăliceşti ţ curgă: „Sînt de la sat,
circumscripţia electorală îi caracterizează deopotri­ lor şi au exprimat convin­ ba lor, numai noi româ­ a neamului românesc" i trebuie să merg la coasă, |
să-mi ajut părinţii in gos• «
nr. 7 pe Elisabeta Tenghe- vă pe cei doi candidaţi, gerea că oricare va fi a- nii n-avem... drept aceea (Blaj 1785), si „Hronica ro­ \ podărie" etc. După jus-
ru, Silvia Răguşitu şi Lu- colegi de muncă, vecini şi leasă va face cinste cetă­ am. scris cum am putut". mânilor şi a mai multor 4 tilicări au urmat promi-
11
creţia Boldea, muncitoare prieteni. Motive pentru ţenilor cartierului şi colec­ Colecţia Muzeului din neamuri ... Acesteia din 1 siunile, angajamentele.
B,uO Ka- la aceeaşi întreprindere. care au eîştigat stima co­ tivului atelierului de ope­ Deva se bucură astăzi de urmă atribuindu-i-se odioa­
neţii; G,30 ! ratori chimişti în care lu­ valori culturale inestima­ sa sentinţă : „Opera este 1 Dind dovadă de multă
iii agri- — Calitatea muncii, în­ lectivului în care trăiesc (înţelegere, conducerea
iiojurnal ; deplinirea şi depăşirea şi muncesc, pentru care în crează. bile, preţioase bunuri ale vrednică de foc iar autorul i secţiei i-o aprobat, In Iu-
sei; 8,10 patrimoniului nostru na­ de spînzurătoare", n-a pu­
iilor; 9,00 ţional. tut fi editată în întregime I na septembrie, reîncadra-
9.05 Kăs- ÎMPREUNĂ, CETĂTEN! Şl DEPUTAŢI în timpul vieţii autorului. \ reo. „E tinăr, trebuia să-J
rilor; 10,00 Celui interesat de isto­ i oferim şansa de a se în-
10.05 For- ÎŞI FAC CARTIERUL MAI FRUMOS ria neamului nostru îi stau Gheorghe Şincai a docu­
reate ale mentat, atît cît se putea I drepta", ne-a spus ing.
nai „Cin- Am străbătut zilele a- Ne continuăm drumul din 9 martie 1980, s-au mo­ la îndemînă documente 1 Vaier Stezarţ şeful sec-
11
10,15 Cîn- ■ :tea străzile unui cartier de-a lungul aleii „Arcului . dernizat faţadele exterioa­ incontestabile ale istoriei face în timpul său, vechi­ i {iei. Cum a răsplătit D.P.
10,30 Ple- jai oraşului Orăştie, am „Este o mare realizare fap­ re ale mai multor case, s-a unui popor, care în toate mea, continuitatea şi uni­
ta corală; tatea poporului român de ţ Încrederea, şansa acorda-
ştiri; 11,05 stat de vorbă cu cîţiva ce­ tul că cetăţenii străzii be­ finalizat racordarea la timpurile a avut conştiin­ t tă ? In 21 octombrie a.c.,
elui; 11,35 tăţeni despre realizările neficiază de cel mai comod conducta de apă potabilă. ţa originii comune, a con­ pretutindeni. în expoziţia 1 din nou..', a uitat să se
0 Buletin edilitare, despre ceea ce mijloc de a folosi apa po­ Tot în aceşti ani s-au a- tinuităţii şi a unităţii sa­ permanentă a muzeului se I prezinte la lucru...
n eomoa- găseşte exemplarul Hroni-
,15 Magn­ mai au de făcut, împreu­ tabilă. La introducerea menajat trotuarele de-a le pe pămîntul românesc.
ific; 12,45 nă cu deputatul ior, pen­ conductelor au contribuit lungul clădirilor. Ca acti­ Şi ce poate fi mai tulbu­ cii editată în anul 1844, ţ NEGLIJENŢĂ
adio-TV. ; tru crearea unui aspect toţi deopotrivă" — ne spu­ vitate permanentă aflată la Buda.
3 ; 15,00 rător ca acea vestită tra­
10,00 Bu- civilizat al locurilor în ca­ nea Petru Sasu. în atenţia noastră este în­ ducere a lui Varlaam „Car­ Toţi aceşti autori de ţ Cooperativa agricolă de
1.05 Corul re trăiesc. „A fost cosit şi greblat treţinerea curată a parcu­ cărţi vechi, dascăli de cu­ 1 producţie din Ribiţa a ob- , I
ateleviziu- Strada Libertăţii. ..Pe parcul din capătul străzii lui din faţa secţiei de pa­ te românească de învăţă­ get şi de simţire româ­ | ţinut in această toamnă |
ncdicului; strada noastră — ne spu­ Unirii, s-a tuns gardul viu nificaţie, în suprafaţă de tură" (Cazania), apărută la nească, au reuşit prin o recoltă bună de ste-
Luclru mi­ Iaşi în anul 1G43 şi ajunsă
nate cco- ne unul dintre locuitorii şi s-au săpat trandafirii 11 600 mp. în întâlnirile pe prin cel mai sigur mijloc, muncă necontenită si tru­ i clă furajeră. întreaga can-
lelin de ei, Mircea Petru, s-au in­ — ne spune, cu mîndrie care le vom avea cu can­ dă să facă cunoscut lumii 1 titate de sfeclă insă a
lioan cheta trodus conducte pentru ca­ Elisabeta Faur, adăugind didaţii de deputaţi pînă al sentimentului de frăţie­ î fost depozitată în incinta
apăr şi tate, aici, în mijlocul Tran­ năzuinţele românilor.
a — pro- nalizare. Cu acest prilej, că oamenii se mobilizează ia 21 noiembrie, vom pro­ Tipăriturile vechi româ­ | fermei zootehnice, in gră-
î,00 Orele a avut de „suferit 11 aspec­ uşor la orice chemări. pune să fim mai mult spri­ silvaniei. Această „Carte ■ mezi, sub cerul liber, To­
liojurnal ; tul ei. Cetăţenii au recu­ înţelegere au găsit edilii jiniţi în repararea, pe a- de învăţătură" tipărită cu neşti constituie o parte varăşii din conducerea
i; 22.00 O 11 din mulţimea de documen­
10 Bijutc- perat atunci 90 la sută din oraşului din partea tutu­ locuri, a drumului . „toată cheltuiala" lui Va- te cu conţinut istoric şi li­ 'l cooperativei socotesc — fi
23,30—5,00 pavelele scoase, pe care ror locuitorilor arterei „U- ...împreună cu deputatul sile Lupu este oferită de i cum ne-au şi spus-o zi- ?
I. apoi le-am folosit pentru nirii“, unde în anii legis­ lor, cetăţenii circumscrip­ domnitor „ca dar şi milă şi terar, pe care preţioasa i lele trecute — că vremea ţ
reparare, ca şi trandafirii laturii care se va încheia ţiei electorale orăşeneşti colecţie a Muzeului din ! nu dă semne să se ră- |
WS%BBS& nr. 28 au dat o înfăţişare pace şi spăşeriie a toată Deva le posedă şi pe ca­ 4 ceaşcă. Şi dacă se va in- |
şi arborii ornamentali din curînd, s-a introdus apă seminţia românească..
peluzele ce mărginesc dru­ potabilă pe 250 ml. nouă străzilor, au pus su­ în şirul valorilor biblio­ re cu întemeiată mîndrie i timpla aşa ceva ? Negii- 8
mul pe care le-au plantat Despre lucrări gospodă­ flet în acţiunile gospodă­ file se numără şi „îndrep­ le alătură bogatului nostru i jenţa în ce priveşte pro- ţ
)0 — se- în curţile sau grădinile reşti pe strada Kogălni- reşti întreprinse pentru ca tarea legii , apărută în a- patrimoniu cultural naţio­ ţ tejarea sfeclei furajere fi
11
; Politis- , proprii pentru ca atunci ceanu, îl invităm să vor­ şi cartierul lor să se nu­ nal. ţ poate să coste. |
•ta); HU- bească pe Mircea Ilinca, mere între cele mai fru­ nul 1652 în timpul domniei
21 blLSte- cînd lucrarea s-a finalizat
(Flacăra); să le repLanteze în locu­ preşedintele comitetului de moase din oraş. lui Matei Basarab, o car­ Prof. MARIA BASARAB \ N-AR MAI AVEA fi
iderurgis- rile lor. Acum, este plăcut cetăţeni. „în perioada care te ajunsă aici din vestita muzeograf (|CE CĂUTA IN COMERŢ |
ano <Ar- a trecut de la alegerile VALI ARDELEANU tiparniţă tîrgovişteană. O la Muzeul judeţean
: : Ange- şi frumos şi la noi“. \ La auzul totalului n o-
parte (U- ■s- ® — x — a — » — «—a a — ® — - ® — — ® — * - ®~e — a — o - « — ® e - ® — ® — * - » - « — * * “ *
ericită (7 \ tei de plată, celor dor
SNî : în- i consumatori care apela-
i (Cultu- „Casa mare" să fină mal mult la prestigiul e i ! I seră la serviciile rotiseriei
: Bunul
— seriile ţ din Deva - mai bine-zis
LONEA: 'Tipia. Un nume cunos­ răspundă cumpărătorilor, seşte un loc pe raft pan­ pentru că, ciudat, dacă dar aici trebuie să facem t la serviciile ospătarei Ana
11
ă (Mine- cut, un nume de prestigiu, strică, alterează impresia tofilor „refuzaţi . Faptul pînă atunci ritmul de lu­ o corectură. Maria Avram, \ Aidea - le-a stat frip-
Un glon- care s-a impus. Cît de care ţi-o faci la intrarea că pantofii fuseseră deja cru se derula cu încetini­ de la raionul dulciuri, vîră
citoresc) ; 4 tura-n gît. Drept pentru
a se in- mult ţin lucrătorii comer­ in complex. purtaţi era lesne de con­ torul, în momentul în ca­ discret în sacoşa unei I care n-au mai mincat-o,
; BRAD: ciali la prestigiul unităţii ? în sectoarele magazinu­ statat de oricine. re i-ara cerut părerea de­ cumpărătoare un pachet. ) pentru că era o „friptură
III (Stca- lui unde se vînd jucării şi Raionul „încălţăminte- spre modul în care se răs­ „Era sora mea şi i-ana dat lj de sondaj" ; sondaj al
VBARZA : O primă impresie o cu­ ciorapi, numărul solicitan­ punde aici clientelei a ac­
(Minerul); legem intrînd la parterul sport". Prin faţa tejghelei ceva" — spune M.A., în- i cinstei şi corectitudinii. |
ilculatorul magazinului. La raionul ţilor e mai ridicat. Dar, se perindau mai mulţi celerat in asemenea măsu­ casînd 25 lei, valoarea J S-au îndreptat ou ea y
ria); Eu- niciuneia dintre vînzătoa­ cumpărători. Unii — ho- ră ritmul de servire îneît mărfii. ţ spre cintar ş: au consta- |
; GEOA- „cadou ri“, obiectele din sti­ re nu-i putem aduce vreo cu greu am scos de la
ne în E- clă şi porţelan, vasele din tărîţi să cumpere, alţii doar Ce-am mai avea de adău­ l tot cu stupoare că li se ât
cultură): cristal stau frumos rîndui- dojană, vreun reproş. Dim­ să se informeze. Din cele dumneaei cîteva cuvinte gat acestui aspect ? în ? taxase aproape dublu de- 5
ni ca (Da­ potrivă ! Viorica Groza, trei vînzătoare care ar fi din care am reţinut pe ce­ autoservire, cu toate că ) cit fi se adusese în far-
la 9 la 5: te pe rafturi şi etajere. Şi Florica Moga, Rodica A- le rostite cu multă ener­ erau puţini cumpărători la
îl Ul rupt tot aici mai stau cumpără­ trebuit să servească, nu fă­ !| furii. Pentru încercarea ’
i); SIME- torii, aşteptînd vînzătoa- ron, Miliodora Rogociu şi cea acest lucru decît una vare : „Da. Aşa vorbim cu acea oră, supraveghetoare- ide a înşela atit de gro-
al doilea rea despre care nimeni nu Viorica Şerban (raionul singură — Mihaela Inel. toată lumea că aşa ne e lor nu le trecuse prin min­ ) solan consumatorii, s-au <
A : Nici jucării) au timp şi pentru firea". te să şteargă praful depus i aplicat pe loc sancţiuni,
at (Lumi- poate spune pe unde co­ aranjamentul mărfii şi Următorul popas în rai­
I : Strada lindă. Aveam să aflăm pe borcane şi rafturi. Noi 2icem insă că ase-
norul). mai lîrziu că raionul de­ pentru a răspunde cumpă­ Reporteri dul nostru l-am făcut la Am surprins cîteva as­ \ menea specimene nu prea |
spre care e vorba, e ser­ rătorilor şi pentru a-i aju­ ai ziarului — subsolul magazinului „Ul- pecte ale disciplinei co­ ^ mai au ce căuta in co­
mmjZ$ ta pe cei mai mici cumpă­ pia" unde se află alimen­ lectivului de la „Ulpia . merţ.
11
KPRES vit, laolaltă cu cel de ar­ rători să-şi aleagă jucăria cumpărători tara cu autoservire. Tot în Dacă mai adăugăm că în
tizanat, de trei vînzătoare,
'{S«St«S?î dorită. Hărnicia Lucicăi prin magazine calitate de cumpărători am majoritatea cazurilor ecu­ „SINTEM l
care „fac naveta" cînd in­ Lucaciu şi a Măriei Simi- trecut şi pe aici, aşa cum
ţcrii clin tr-o parte cînd în cealal­ soanele se aflau pe unde­ LA ŞEDINŢĂ" ţ
2 : na (de la raionul ciorapi) ne sugerase şi Ştefan Mi- va prin buzunare, că dru­
8, 9, 13. 22. tă. Probabil că stabilirea e vizibilă pentru oricine. Domnica Buica aranja hai din Deva, bl. 2, ap. 26 murile unor vînzătoare Ieri, la ora 12,00, cine I
25, 8. 27. locului fiecăreia n-ar tre­ Mai mult clecît âtît, a ve­ marfa în rafturi, iar din strada G. Enescu, caro spre unitatea cu autoservi­ . ar fi vrut să treacă pra- «
.. vrut să treacă pra .
bui să întârzie. La un alt colega ei, Doina Pădurea-
urî: 157 522 nit să dea o mină de aju­ ne scria: „Nu pot înţelege re sau spre cofetăria de la ? gul Librăriei „M. Emines- ®
raion, „cosmetice-parfume- tor şi Irina Ileş de la ra­ nu, stătea cu spatele la purtarea unor lucrători ultimul nivel erau cam I cu" din str. Dr. Petru Gro- fi!
rie", nu s-ar zice că vânză­ ionul „marochinărie". A- clienţi şi tot din această din comerţ care afişează o frecvente, avem încă un ^ za, Deva, n-ar fi putut ?)
toarele lipsesc. Fiziceşte — junşi la primul etaj al poziţie răspundea întrebă­ atitudine arogantă în rela­ argument în sprijinul con­ 1 s-o facă. Uşa era inchi- ţ
cum se spune, pentru că magazinului, zăbovim pen­ rilor, în timp ce ronţăia ţia vînzător-cumpărător, cluziei că balanţa discipli­ ' să şi pe geam era pus C(
în aşteptarea răspunsului tru cîteva minute la raio­ un măr. indiferenţa, iipsa de soli­ nei înclină spre negativ. ţ un anunţ pe care se pu- *|
solicitat de un cumpără­ nul „încălţăminte". E Aceeaşi îndeletnicire o citudine, pe semne noţiuni
jil pentru Aceasta trebuie su consti­ 4 tea citi: „Sintem 'la şe- Ij
rie 1982 : tor, „volens-nolens 11 afli, drept, aici sectorul e cu aveau Veronica Tamaş şi uitate că sînt datorii de tuie un semnal de alarmă l dinţa". Aşadar, in timpul
ral caldă, chiar dacă nu te intere­ autoservire. Cumpărătorul Dorica Andriş de la „con- serviciu". pentru conducerea între­ ? programului. Jibrarii stau |!
sător. Izo- sează, câte ceva despre pro­ Intr-adevăr, stimate ci­
Lab. Vintul poate merge la raft pen­ fecţii-sport". Cunoşteau e- prinderii. Un semnal care, V in şedinţă. Au de soluţio-
a moderat blemele personale ale vân­ tru a-şi alege marfa dori­ xact îndatoririle de serviciu, titor, aveţi dreptate ! Par­ sperăm, va face şi ca lu­ ' nat probleme arzătoare,
nturlle mi- zătoarelor. Decenţa si dis­ tă. Dar un sprijin, o în­ dar nu le puneau în prac­ te din aspectele sesizate crătorii vizaţi aici să re­ \
, care nu suferă aminare.
rinse între creţia dumnealor ar fi mai drumare din partea su.pra- tică. Cumpărătorii nu erau de dumneavoastră le-am flecte mai serios la răs­
r cele ma- \ Şedinţele in timpul pro-
19 grade, recomandabile. Dacă s-ar veghetoarelor care stau a- întîmpinaţi în nici un fel, întîlnit şi noi. La raionul punderile şi rolul rice-1 au 4 gramului de lucru sini .
produce mai adăuga şi cîteva gra­ dunate şi-şi povestesc (ele nu erau ajutaţi la alege­ de mezeluri, bunăoară, în­ în calitatea lor de inter­ i interzise. La librăria sus- s
me de amabilitate, proba­ ştiu ce), nimeni nu poate rea mărfii! Ne atrage aten­ soţiţi de vinzătoarea Ma­ mediari între cei ce pro­ ! amintită nu se cunoaşte |
oarele trei
atrs de ră- bil lucrurile ar "merge primi. Surprindem aici un ţia tonul ieşit din comun riana Cumpănaşu, am gă­ duc şi cei ce consumă, să \ oare acest lucru ?
erul va fi chiar bine. Aceleaşi lip­ alt aspect cît se poate de eu care vinzătoarea Aure­ sit „reţinute" produse ca­ elimine din practica lor
mult no- suri se pot reproşa şi lu­ neplăcut. Cineva aduce lia Staneiu apostrofa o re la vînzare nu se aflau: năravurile vechi care aduc
ploi slabe, înapoi o pereche de pan­ mezeluri, cîteva zeci de doar deservirii unităţii,
linime vor crătoarelor care servesc la cumpărătoare care nu era
5 .şi 10 gra- raionul „electrice". Discu­ tofi cumpăraţi cil cîtva lămurită cu preţul unui cutiuţe cu smîntînă, la fel ştirbindu-i prestigiu!.
xime între ţiile neprincipiale înfiripa­ timp în urmă. Şopteşte ce­ trening. Cu greu am reuşit de multe cutii cu pateu de
leaţă loca­ va şefei de x aion, Zori ţa să stăm de vorbă eu Vio­ ficat. ESTERA ŞINA,
-
tara. IMc- te între dumnealor, tonul
iciu: T.iana mult prea ridicat atunci Po.pescu, care... fără să stea rica Burdmi (care înlocuia Am zis că la vînzare a- CONSTANTA-POPESCU
cînd se văd obligate să prea mult pe gînduri, gă­ pe responsabila raionului) semenca produse nu erau, CORPADE