Page 97 - Drumul_socialismului_1982_10

Vizita de lucru a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl!

Nicolae Ceauşescu în Capitală

T o v a r ă ş u l Nicolae în cursul vizitei, secre­ tru concluzii viabile în fa­
Ceauşescu, secretar general a cerut explicaţii în legă­ za utilizării tehnologiilor
tarul general al partidului
al Partidului Comunist Ro­
respective în întreprinderi.
S O C I A L I S M U L mân, preşedintele Repu­ tură cu modul de organi­ varăşul Nicolae Ceauşescu
în ceea ce priveşte pro­
blicii Socialiste România,
zare a activităţii institu­
prevăzută
pentru
ducţia
a efectuat, joi, o vizită de
tului, s-a interesat îndea­
diferite metale şi aliaje, to­
lucru în Capitală, pe plat­
funcţionarea
proape
de
forma industrială Brăneşti.
tea cu care soluţiile teh­
Secretarul general al staţiilor-pilot, de rapidita­ a combătut ideea planifi­
cării unor nivele care să
partidului a fost însoţit de nologice definitivate de vizeze doar acoperirea con­
tovarăşa Elena Ceauşescu, institut trec în faza pro­ sumurilor interne. S-a ce­
de
R U1A R J U D E TIJV N tovarăşii Ion Dincă şi ducţiei industriale. rut, în acest sens, proiec­
Gheorghe Pană. T o v a r ă ş u l Nicolae tarea de capacităţi de pro­
întîlnirea tovarăşului Ceauşescu a sintetizat, în ducţie capabile să satisfa­
Nicolae Ceauşescu cu mun­ prezenţa reprezentanţilor că pe de-a-ntregul nevoi­
Anul XXXIV, nr. 7 766 VINERI, 29 OCTOMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani citori şi specialişti care lu­ conducerii institutului, con­ le economiei naţionale, dar
crează în unităţi situate cluziile vizitei, formulînd să se asigure şi disponibi­
în această parte a Capi­ totodată o serie de obser­ lităţi cit mai mari pentru
talei se înscrie, prin obiec­ vaţii, de indicaţii şi reco­ export.
tivele şi tematica sa în se­ mandări. T o v a r ă ş u l Nicolae
CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ria de analize iniţiate de Impresiile pe ansamblu Ceauşescu a subliniat că,
ININTIMPINAREA
MMIlMUilHia conducătorul partidului şi sînt bune, a spus secreta­ pornind de la sarcinile im­
statului ân vederea exami­
portante ce revin institu­
rul general al partidului,
nării, (împreună cu produ­ a subliniat tovarăşul tului, se impune o cola­
cătorii de bunuri materia­ Nicolae Ceauşescu, rit­ borare strînsă la nivelul
le, a problemelor esenţia­
Putem produce ritmic, mai mult, mai i)ine“ le ce privesc înfăptuirea melor din programul de ministerului de resort cu
mul de rezolvare a te­
alte ministere şi institu­
prevederilor
planului
de
ţii centrale ce trebuie să
dezvoltare economico-so- cercetare este încă prea susţină efortul de rezolva­
în acest an, Ta Fabrica tivitatea muncii (raportată cială a ţării, a obiectivelor lent în raport cu cerinţe­ re a acestora.
de încălţăminte Hunedoara la producţia netă) a cres­ stabilite de Congresul al le economiei naţionale, cu T o v a r ă ş u l Nicolae
a existat o preocupare cut eu 800 lei pe lucrător. XH-lea al P.C.R. imperativele revoluţiei teh- Ceauşescu a indicat să se
susţinută din partea oa­ — Anul de producţie Primul obiectiv al vizi­ nico-ştiinţifice. Atrăgînd a- întocmească un program
menilor muncii pentru a-şi 1982 a fost pentru noi un tei a fost Institutul de cer­ tenţia că se află în studiu cuprinzător privind sarci­
îndeplini sarcinile de plan an de excepţie — ne spu­ cetare, inginerie tehnolo­ într-adevăr multe proble­ nile multiple ce trebuie
la toţi indicatorii de pro­ ne inginerul Ioan Dancea, gică, proiectare şi produc­ me în acelaşi timp, dar rezolvate de institut în pe­
finalizarea lor întîrzie, se­
ducţie. Aceasta s-a întîm- directorul fabricii, un an ţie pentru chimia anorga­ rioada imediat următoare
plat constant pînă în luna în care activitatea de zi nică şi metale neferoase. cretarul general al parti­ şi în perspectivă, insistînd
iunie cînd, datorită proble­ cu zi a colectivului s-a Colectivul institutului, dului a insistat asupra ne­ în mod deosebit asupra
melor survenite în aprovi­ schimbat radical. In bine, muncitori şi ingineri au cesităţii de a se grăbi de­ cerinţei ca termenele de
zionarea cu materiale, pro­ desigur. Am demonstrat şi venit în întîmpinarea tova­ finitivarea procedeelor teh­ soluţionare a 'temelor de
ducţia fizică n-a mai pu­ sîntem în măsură să o fa­ răşului Nicolae Ceauşescu, nologice existente în plan, cercetare să fie cit mai
tut fi realizată conform cem în continuare că, da­ a t o v a r ă ş e i Elena găsirea de soluţii cu ran­ strînse posibil.
prevederilor. La sfîrşitul că avem materialele nece­ Ceauşescu, a celorlalţi to­ dament maxim, de cea mai în continuare a fost vi­
trimestrului al II-lea a.c., lunii septembrie a.c,, re­ sare, putem obţine rezul­ varăşi din conducerea înaltă eficienţă, care să zitată cunoscuta între­
conducă la reducerea sub­
acest indicator a fost rea­ zultate frumoase, care au tate dintre cele mai bune. partidului şi statului. stanţială a consumurilor prindere „Neferal", unita­
lizat doar în proporţie de făcut cinste harnicului co­ Dorinţa noastră fierbinte Gazdele prezintă tovară­ de materii prime, de ener­ te care constituie prin
76,5 ia sută. Colectivul nu lectiv hunedorean. în opt este de a întâmpina Con­ şului Nieolae Ceauşescu, to­ gie şi combustibili. Ţinînd specificul său un unicat
s-a demobilizat însă, dim­ luni producţia marfă a ferinţa Naţională a parti­ varăşei 'Elena Ceauşescu în industria noastră. Gaz­
potrivă a căutat şi a reuşit fost realizată în proporţie dului şi cea de-a 35-a ani­ aspecte din activitatea la seama de necesitatea scur­ dele informează despre
să introducă în fabricaţie de 100,8 la sută, cea netă versare a proclamării Re­ zi şi de perspectivă a in­ tării ciclului cereetare- principalele preocupări ale
unele articole noi, confee-. de 101,6 la sută, iar pro­ publicii cu realizări sem­ stitutului, chemat să joace producţie, s-a cerut să se oamenilor muncii de aici,
ţionate din înlocuitori şi ducţia fizică la înlocuitori nificative în producţie, un rol determinant în de­ ia măsurile necesare pen­ între care un loc central
textile, apreciate de bene­ din piele de 147,7 la sută. pe măsura capacităţii rea­ finitivarea tehnologiilor de tru organizarea pe baze îl ocupă valorificarea cu
industriale atît a activită­
ficiari. Datorită acestui Indicele de valorificare a le a colectivului de mun­ prelucrare a minereurilor ţii în staţia-pilot cit şi a maximum de eficienţă a
fapt, lucrătorii de aici au materiilor prime a fost de­ că. neferoase, să contribuie la resurselor de minereuri,
putut raporta secretarului păşit cu 24,9 la sută, sar­ — Aţi avut greutăţi cu valorificarea deplină, efi­ micii producţii în cadrul precum şi a materialelor
general al partidului, tova­ cina de valorificare a ma­ aprovizionarea unor ma­ cientă a concentratelor ob­ institutului 4n condiţii si­ refolosibile.
răşul Nicolae Ceauşescu, terialelor recuperabile şi teriale şi încă mai aveţi. ţinute din zăcămintele e- milare celor de uzină, cre-
cu prilejul vizitei efectua­ refolosibile cu 38,4 la su­ Producţia pentru iarnă, xistente în ţară. îndu-se astfel premise pen­ (Continuare în pag. a 4-a)
te în fabrică, la începutul tă. De remarcat că produc- pantofi şi cizme, merge Secretarul general al
greu. Nu sînt tălpi şi căp­ partidului este invitat să Primul ministru al Republicii Elene,
tuşeli. Totuşi ce posibili­ cunoască o serie de produ­
DEZVOLTAREA ECONOM1CO-SOCIALĂ tăţi sînt de a asigura ma­ se realizate pe baza teh­ Andreas Papandreu, va efectua o vizită
terialele necesare realizării nologiilor proprii şi reuni­
A TĂRII ÎN 1983 planului pe acest an ? te într-o expoziţie orga­ oficială de prietenie în ţara noastră
— Este adevărat, trecem nizată în secţia de micro-
printr-o perioadă mai grea, producţie a institutului : La invitaţia preşedintelui nistru al Republicii Elene,
semifabricate de alamă, Republicii Socialiste Româ­ Andreas Papandreu, va e-
catalizatori, electrozi, anozi nia, Nieolae Ceauşescu, şi fectua o vizită oficială de
LIVIU BRAICA
solubili de cadmiu, pulbefi a primului ministru al gu­ prietenie în România, în
pentru piese sinterizate, vernului român, Constan­ perioada 2—4 noiembrie
(Confinuore în pag. a 2-a) bare trase. tin Dăscălescu, primul mi­ 1982.
f
Luna şi milionul sau dimensiunile unui
drum în continuă ascendentă
Rod a! politicii înţelepte Apelăm iarăşi la citeva celor de aici pentru conti­
a partidului — vizind dez­ cifre comparative care stau nua ridicare a nivelului de
voltarea armonioasă a tu­ m m m mărturie pentru ceea ce pregătire profesională a
turor judeţelor ţârii, prin reprezintă astăzi colectivul muncitorilor. Faţă de 1976,
amplasarea judicioasă, in luceafăr Jesătoriei de mătase De­ cînd numărul celor calificaţi
funcţie de necesităţi şi tra­ va, ilustrind totodată di­ depăşeau cu ceva cifra de
diţii, a noi unităţi econo­ In constelaţia mensiunile drumului par­ 600, astăzi, din totalul de
mice — ţesătoria de măta­ curs pînă-n prezent. Dacă 1250 lucrători, 1014 sînt
spus
M im u l d e s f a c e r ii mărfurilor se a fost prima dintre uni­ P/tmi in anul 1975 au fost rea­ calificaţi. Mai bine lemeile
tăţile industriale care s-au
intrucit
calificate,
lizate 6 milioane metri pă­
ridicat in ultimii 70 ani în traţi de ţesături, in anul sînt cele care deţin pon­
Partidul şi statul nostru veniturilor ţărănimii. înfăp­ partea de est a Devei, Si­ s-a scos prima bucată de 1981 aici s-au produs peste derea, cuprinzînp 80 la su­
pun cu consecvenţă în cen- tuirea acestor indicatori re­ tuată in zona ce se contu­ ţesătură crudă ! 77 milioane mp, iar in pri­ tă din colectiv.
trul politicii de dezvoltare clamă măsuri hotărite şi rează tot mai vizibil ca o Odată această primă mele nouă luni din' acest Şi fiindcă tot vorbim de
economico-socialâ a ţării strădanii susţinute în vede­ puternică platformă indus­ probă trecută cu bine, au an 9 milioane (deci, luna oameni, se cuvine să-i a-
creşterea nivelului de trai rea îndeplinirii prevederilor trială a municipiului, unita­ intrat treptat, treptat in şi milionul de metri pă­ rătăm acum pe cei mai
al celor ce muncesc, ridi­ de plan la producţia fizi­ tea amintită şi colectivul funcţiune alte capacităţi, traţi I). Dacă in anul 1976 destoinici, mai conştiincioşi
carea bunăstării generale că, sortimentală, în unită­ de aici au parcurs un drum astfel că, după ce la slir- gama ţesăturilor era destul şi mai harnici lucrători, pe
a poporului. Aceasta se re­ ţile economice, realizării u- mereu ascendent, situîn- şitul primului trimestru al de restrinsă, limitindu-se cei care au venit aici de
flectă in mod grăitor şi în nui surplus de produse, du-se astăzi în rindul ce­ anului 1975 ţesătorii de­ la 3—4 articole (de regulă la început, au rămas la
volumul desfacerilor de materializării neabătute a lor mai mari din munici­ veni au raportat intrarea material de căptuşeală, in- bine şi la greu, contribuind
mărfuri prin comerţul so­ programului de autocondu- piul reşedinţă de judeţ. in funcţiune cu intreaga tr-o singură Culoare), as­ mereu la creşterea presti­
cialist - an de an mai ri­ cere şi autoaprovizionare. Dar să rememorăm cite- capacitate, la încheierea tăzi se produc 19 articole, giului colectivului. Este
dicat - dovadă elocventă în această privinţă, după va date mai importante primului an de producţie in dintre care aproape jumă­ vorba de Maria Văduva,
a sporirii veniturilor oame­ cum releva secretarul ge­ care punctează semnifica­ plin, aici s-a consemnat tate sînt policrome, mult Ileana Kerekeş, Steluţa
nilor muncii, a necesităţii neral al partidului, tovară­ tiv evoluţia colectivului de realizarea a peste 6 mi­ apreciate pentru frumuse­ Marc, Sidonia Constan­
tin, Fulvia Mincă, Olga Fi-
ţea lor şi, prin urmare, so­
lioane metri pătraţi de ţe­
de a-şi face viaţa mai şul Nicolae Ceauşescu, la ţesători in scurta sa istorie sături din mătase. licitate de Întreprinderile limon, Ecaterina Bologh,
prosperă, mai îmbelşugată. recenta plenară a C.C. al de pînă acum. In 15 iulie De atunci, cu toate greu­ de confecţii, ţesăturile pur­ Brigite Simon, Maria Sur-
Şi in anul viitor, aşa cum P.C.R. dispunem de toate 1973 s-a turnat prima mis­ tăţile datorate tinereţii sa­ tind denumirea Euridice, E- du, Nicolae Tolan, Gheor­
rezultă din Programul na­ condiţiile, avem o produc­ trie de beton la fundaţia le (şi astăzi media de lana, Rusca, Ela, Consuela ghe Chiriţă, Ioan Bonţ, Vio-
ţional unic dă dezvoltare ţie agricolă bună, dar se obiectivului. După 17 luni, virstă este de 25 de ani), atestă in ţară şi chiar peste rel Lucaci, Mircea Giţ, Au­
economico-socialâ a ţării impune să acordăm toată in 9 decembrie 1974, are lipsei de experienţă, lipsei hotare măiestria lucrătoa­ rel Jula, Petru Crăciun, Ni­
pe 1983, volumul desface­ atenţia calităţii, bunei or- loc unul din evenimentele de personal calificat, co­ relor din Deva. colae Stoica, Arsenie Dra-
rilor de mărfuri prin co­ ganiiîAri, conservări şi de­ cele mai deosebite din ac­ lectivul a urcat încet, dar Aceste rezultate se dato- gomir şi mulţi alţii.
merţul socialist creşte — cu pozitări a produselor, pen­ tivitatea celor citeva sute sigur, pe drumul consolidă­ resc, fără îndoială, maturi­ Ei, ceilalţi comunişti, toţi
3 ia sută faţă de acest an tru ca acestea să ajungă de lucrători, care formau, rii, al creşterii nivelului zării şi omogenizării colec­
— în corelaţie cu creşterea la populaţie in cantităţi atunci, nucleul, în creştere, proiesional, al obţinerii u- tivului, preocupării susţinu­ MIRCEA LEPĂDATU
retribuţiei medii reale a suficiente şi în condiţii co­ al colectivuipi: de la maşi­ nor rezultate tot mai bune te a organizaţiei de partid,
personalului muncitor si a respunzătoare. na de ţesut purtind nr. 1 in producţie. conducerii unităţii, tuturor (Continuare in pag. a 2 -a!