Page 98 - Drumul_socialismului_1982_10

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ? 7(J6

6
CAMPANIA AGRICOLA D£ TOAMNA „Putem produce ritmic, moi muît, mai bine '
TELEVIZI
{Urmare din pag. t) curînd ne-a-m reorganizat, dentie. Exigenţa şi răspun­ Telex
derea au crescut şi în a- 15.00
Toate forjele mobilizate la ceea ce a făcut ca pe nouă am primit ajutoare de la cest domeniu. Spre binele 15,05 Profiluri şcoli
„tras“ aşa că mergem mai
15)25 La volan —
colectivului.
bine“.
Juni să înregistrăm nerea-
pentru conţi
auto
Am vrut să ne convin­
— O atenţie deosebită
eliberarea terenului şi lizări Ia producţiile marfă, gem de acest lucru. Iată s-a acordat — precizează 15.35 germană
fizică şi netă. Spre sfîrşi-
Emisiufee in
constatările :
Eugenia Spincanu, secre­
tul acestei luni, însă, ne
Muzică uşoi
17.25
efectuarea arăturilor adinei! vor intra sortimentele mult cizme pentru femei. Acti­ tarul. comitetului de partid Turcia. Cînli
La linia I se execută
Pekan
aşteptate. Chiar azi (20 oc­
al fabricii — materializă­
tombrie a.c.) am fost anun­ vitate intensă, producţii rii indicaţiilor secretarului 17,50 1001 de seri
18.00 închiderea p
Mobilizaţi de organele cesul de umiditate. Se de­ Conducerea unităţii trebuie ţaţi telefonic de furnizor mari, peste cele planifica­ general al partidului, to­ 20.00 lui. Telejurnal
locale de partid şi de stat frişează pilcurile şi tufele să mobilizeze cooperatorii de acest lucru. Dacă va fi te. Mai trebuie asigurate varăşul Nicolae Ceauşescu, 20,20 Carnet eleetoi
şi acţionînd cu responsa­ de arboret, copacii răz­ la' terminarea cît mai grab­ aşa, pînă la sfirşitul anu­ tocuri pentru circa 8 000 date cu prilejul vizitei e- 20.25 Actualitatea c
bilitate pentru îndeplini­ leţi şi se desfiinţează dru­ nică a acestei lucrări. lui vom putea recupera perechi cizme. La linia a fectuate în fabrica noastră, 20.35 mică Cadran momi
rea sarcinilor ce le revin, murile inutile. Mecanizato­ Ioan Fekete, Inginerul restanţele înregistrate la 21.00 Invitată in
ţăranii cooperatori şi me­ rii Aurel Tamşa, Andracs şef al C.A.P. Vaţa dc Jos, producţiile marfă şi netă. Il-a trebuiau să se execu­ în scopul folosirii mai e- nostru: Kcipra
Voi nea
canizatorii din Veţel au Martin, Horea Cuteanu, O- ne spunea : — în fabrică am discu­ te pantofi cu tălpi din cau­ ficiente a spaţiilor de pro­ 21,15 Film artistic
terminat dc tăiat, trans­ vidiu Pîs, Ioan Pantea, — Am terminat elibera­ tat cu mulţi interlocutori, ciuc microporos. Alt pro­ ducţie, al eliminării stag­ lui A dam Ui\
portat şi depozitat toţi co­ Ioan Tarţa, Ioan Raţ şi rea celor 131 ha ce au fost care şi-au exprimat hotă- dus deficitar. în locul lor nărilor de la cusut, s-au 22.00 Telejurnal.
cenii, au recoltat, trans­ Aurel Dobîrtă, şeful sec­ cultivate cu porumb şi am rîrea fermă de a se mobi­ s-au introdus cizme din montat toate liniile de
portat şi însilozat cele 520 ţiei de mecanizare, făceau trecut la efectuarea arătu­ liza exemplar, de a antre­ piele sintetică pe talpă de „tras“ în halele de la par­
tone sfeclă furajeră obţi­ ogoare în tarlaua „Mu-reş- rilor adinei de toamnă. Pî­ na colectivele din care fac cauciuc. Ritmurile sînt bu­ ter, iar la etaj s-a montat IKADSOI
nute de pe 8 ha, realizînd Poştă". Luerînd in schim­ nă în prezent, din cele 66 parte la o activitate sus­ ne şi aici. Linia a III-a
o producţie medic de 65 buri prelungite şi de noap­ de ha ce trebuie ogorite ţinută, pentru recuperarea este cea mai aproviziona­ o linie de cusut în plus, a BUCUREŞTI I i
tone la ha. „Toată recolta te, harnicii mecanizatori am arat 35 de ha. Meca­ în scurt timp a tuturor tă. Confecţionează pantofi V-a. De asemenea, în­ dioprograimil dimi
o avem strînsă şi depozi­ dc aici au făcut ogoare pe nizatorii Ioan Muntea, Pa- restanţelor acumulate, de din piele sintetică pe tal­ treaga noastră colecţie de La ordinea zilei
cultura; 7,00 Rad
tată — spunea I. Nistor, 40 de ha. vel Başa, Doru Todea şi a întimpina cele două im­ pă P.V.C., pentru femei, produse pentru 1983 — 8.00 Revista prese
inginer şef —, ne-am a- ■— Noi — ne relata Lu­ Petru Tudoran execută a- portante evenimente din peste 200 de modele omo­ Curierul melodii 1
chitat obligaţiile faţă do cian Albu, inginer şef al rături de bună calitate. viaţa partidului şi a sta­ A fost o linie cu randa­ logate — este realizată din Buletin de ştiri;
stat, cîmpul este liber şi C.A.P.Cristur — transpor­ Suprafeţe mici au fost tului nostru cu realizări mente scăzute, dar şi-a înlocuitori şi textile. O punclcm ascultători
Atlas folcloric; 10
acum mecanizatorii Ludo­ tăm cocenii de pe ultime­ arate la CA..P. Zdrapţi, meritorii. Brigadierele Ioa­ revenit. La linia a IV-a contribuţie importantă în ţa şi viaţa; 10,50
vic Buştea, Aurel Costina, le patru hectare şi pînă Cărăstău, Lunca Moţilor na Luca şi Maria Stăncu- trebuiau să se lucreze ciz­ această privinţă a avut-o inima ţării; 11,00
Trandafir Buruiană şi Pe­ duminică sîntem gata cu ş.a. — sub zece hectare — me din buclin. Din lipsă inginera Georgeta Radu, de ştiri; 11,05 Vr
ştiu; 11,35 Publicit
tru Matei fac arăturile de eliberarea teren ului. lea, de la cusut (schim­ de materiale s-au introdus şeful atelierului creaţie. Buletin do ştiri; )
toamnă. Pînă acum am rea­ La CA.P. Hărău unde ceea ce impune sporirea bul B), ne spuneau că îm­ pantofi pentru copii — Măsurile luate de comite­ toate pentru toţi
lizat ogoare pe aproape 50 s-a terminat de. eliberat ritmului acestei lucrări. preună cu harnicele lor co­ 10 000 de perechi. Realiză­ tul de partid şi conduce­ 12,30 Din comoara
Pentru a grăbi efectuarea
12,45
Avan
.ii;
la sută din suprafaţă". terenul de coceni şi sfe­ ogoarelor s-au organizat lege — Maria Ghişan, E- rile sînt cele scontate. La rea fabricii vizează, de a- «adio-TV.; 13,00 D
Ţăranii cooperatori şi clă furajeră, se lucrează cinci formaţii de tractoare lena Dandea, Elena Vasile, semenea, creşterea calită­ 3 * 15,00 Studen
mecanizatorii de la C.A.P. intens la arături. Ioan Cos­ care efectuează arături de Magdalena Varga, .dar şi sfirşitul lunii se va trece ţii produselor, 10.00 Buletin de ş
de
folosirea Cintcce
Şoimuş sînt zi de zi la tina, losif Vinţi, Gavrilă toamnă, conduse de Pavel cu altele — îşi dau tot in­ din nou la fabricarea ciz­ mai eficientă a forţei de 10,20 Sfatul Vasi
n
muncă în cîmp. La brigă­ Caşvan, losif Ţîr, Sorin Başa, Petru Betea, Gheor- teresul să-şi îndeplinească melor. 16,25 Repere corni;
zile din Bălata, Boholt, Şonfelean, lacob Bob, ghe Demian, Iile Brezeş- normele zilnice. Şi reuşesc. în concluzie, producţia muncă, a materiilor primo Richard Bartzcr;
Bejan, Păuliş şi Căinel s-a Constantin Gai şi Florea teanu şi Vasile Miltiş, care Comenzile pentru cizme este bine organizată şi şi a materialelor utilizate, ordonate econom!
terminat tăiatul, transpor­ Bota fac ogoare de toam­ condusă. Planificatoarea c r e ş t e r e a productivită­ Buletin de ştiri; 1
tru patrie; 17,45
tul şi depozitarea coceni­ nă. „Am făcut ogoare — lucrează zi-lumină şi chiar sînt deja lansate în fabri­ Tatiana Năstăsescu, de la ţii muncii. Ne gîndim să folcloric; 18,00 Or
pînă noaptea tîrziu. S-au
lor, iar acum se acţionea­ arăta Andrei Dima, ingi­ constituit, de asemenea, caţie. Cîte trei modele pe compartimentul plan-dez- solicităm centralei, pentru î.9,45 Agricultura
Ja Z ; 20,00 Rad
ză cu toate forţele la bri­ ner şef — pe jumătate din două formaţii care admi­ bandă. Se lucrează la croit, voltare, ne spune că, fa­ anul 1983, repartizarea u- 22.00 O zi într-o ■
gada din Şoimuş pentru suprafaţa destinată cultu­ nistrează îngrăşăminte or­ cusut, lipseşte doar talpa. ţă de alte perioade, în pre­ nor comenzi pentru ex­ Bijuterii muzicali
tăiatul cocenilor de pe ul­ rilor de primăvară, am dus ganice pe terenurile ce ur­ „Cu forţa de muncă stăm port. Sin tem pregătiţi şi 3.00 Non stop mu
timele 5 ha şi la transport, în cîmp 900 tone gunoi de mează să fie arate şi care cam rău — ne spune Vio­ zent lansarea produselor în măsură să realizăm
folosindu-se 15 atelaje şi grajd şi am fertilizat cu rica Barta, maistru coor­ în fabricaţie se face zilnic produse de cea mai bună
autocamionul cooperativei. îngrăşăminte naturale 30 se deplasează din unitate donator la croit şi cusut, pe loturi comerciale (pro­ calitate. Vrem să demon­
în unitate.
Preşedintele cooperativei, de ha, din care 20 desti­ schimbul B. în medie, lu­ grame însoţite de fişe de străm în continuare că
Aurel Luca, sublinia că nate sfeclei de zahăr şi 10 NICOLAE BADIU, crăm cu 15 oameni mai lot şi diagrame), iar de­ putem produce ritmic, mai DEVA : Front!
toţi cooperatorii şi meca­ cartofilor, pentru a obţine TRAIAN BONDOR puţin la fiecare linie. De contarea se realizează i- mult şi mai bine. tria) ; Poliţistul j
(Arta) ; HUNEDO
nizatorii dau dovadă de producţii eît mai bune şi cel blestemat trei
multă hărnicie şi că pînă în 1983“. (Flacăra) ; O £at£
sîmbătu tot terenul va fi In momentul de faţă, la (Siderurgistul) ; I
eliberat de coceni. Sfecla cooperativele agricole din mano (A r t a) ;
indigo
ia
(Coi
furajeră a fost recoltată şi Brad, Zdrapţi, Sălişte, Că- rul) ; PETROŞANI
depozitată. „Indicaţiile şi răstău, Ţebea şi Birtin su­ la merge mai dej:
îndemnurile adresate dc to­ prafeţele ce au fost culti­ nirea); O fată L
Noiembrie);
LUP3:
varăşul Nicolae Ceauşescu, vate cu porumb sînt com­ ghiţitorul de săbi
secretarul general al parti­ plet eliberate, iar cocenii ral) ; VULCAN :
dului, eu prilejul sărbăto­ au- fost duşi în bazele fu­ meu veein Sam
ririi Zilei recoltei, chema­ rajere. La alte cooperative ■ I—II (Luceafărul);
Liniştea din a.dîn<
rea adresată cu acest pri­ — Mesteacăn, Ribiţa ş.a. nerul); PETR1LA:
lej întregii ţărănimi — a- — lucrarea se apropie de te rătăcit (Mun<
AN r NO AS A : Tt
răta interlocutorul — con­ sfîrşit. Galben (Muncitor
stituie o călăuză în munca — Mai avem de eliberat ANI: Calculau
de viitor pentru noi toţi“. două hectare — ne spunea iu. eşte (Retezatul
Acum la Boholt se con­ Maria Miheţ, inginer şef Destinaţia Mahmui
tinuă lucrările de îmbună­ ai C.A.P. Ribiţa. Aşa că ua roşie); ORAŞ7
culatorul
mărturis
tăţiri funciare. Astfel, prin in maximum două zile ter­ tria); Europenii i
regularizarea Văii Bohol- minăm lucrarea. GEOAGIU-BAI : 1
seri
tului pe 1,5 km şi execu­ Eliberarea terenului este miluirilor de — cultul
(Casa
tarea unor lucrări de de­ rămasă în urmă la coope­ TEG : Toate mi .
secare se redau în circui­ rativa agricolă din Rişca, plă numai mie
tul arabil 2,5 ha şi de pe unde mai sînt de tăiat co­ BRAZI : Falanster
riile I-1I; CALA? 4
alte 16 ha se elimină ex­ cenii de pe circa 10 ha. tea din adm cur i i
cultură); SIMERl
beşle-te încet (?
ILIA : Un ecliipL
®
—
« — ® — a — © — © — ® — e — © — o ~ ® — a — e — Singapore (Lumin —

Ilari : strada po
Şeful sectorului III de (Minerul).
la I.M. mija, ing. Emilian Unii produc şi conservă legume,
Ncagoe, în mijlocul com­
ponenţilor brigăzii conduse
44
de minerul Nicolae Toma, alţii „conservă ... imobilism iVREIMEJ
una din formaţiile de lu­
cru fruntaşe ale întreprin­
derii. Zona Iha — Dobra a fost în zona Ilia, nu va rămî- înţelegem msa un lucru : Timpul probabi
Foto: CRISTIAN ŞTEFAN întotdeauna un mare pro­ ne nevalorificată. această repartizare pe zone azi, 29 oetombr
ducător de legume. Anul Deşi are la Rapolt un legumicole şi pieţe de des­ Vremea vai £1 ir
acesta a fost, ca nivel de reprezentant, care ar putea facere a C.L.F.-urilor tre­ frumoasă şl reiat
cu cerul variabil,
buie să fie ceva rigid ? în
lyno şi producţie, un an de ex­ să dea îndrumări asupra magazinele din Deva, la sufla in general sl
epocii optime de recoltare
cepţie. Şi totuşi, tot ceea
paraturile
minimi
ce au produs grădinile de a unor legume şi să le timpul respectiv a lipsit cuprinse intre 3 ■
milionul legume de la Uia şi Dobra preia la timp pentru valo­ varza, pe care producătorii de, iar cele maxi
14 şi 17 grade. 1
a fost valorificat. Centrul rificare, C.L.P. Orăştie, ca­ simerieni au fost nevoiţi serii şi al nopţii
(Urmare din pag. 1) de legume şi fructe de la re are obligaţia să valori­ so dea la vite. Se aduc special dimineaţ
produce ceaţă. Izi
Ilia, care are ca piaţă de fice legumele din zona O- din alte judeţe cantităţi ţa va persista şi :
oamenii muncii care acti­ desfacere Bradul şi Petro- răştie, Geoagiu şi Shneria, mari de legume. Nu e rău ales pe văile adi
vează in ţesătorie, contri­ şaniul, a reuşit să se în­ a iăsat să se deprecieze în să poţi aduce marfă din temperaturile mat
altă parte, dar după ce ai
vor depăşi 10 gr:
buind fiecare, in aceşti cadreze în graficele de li­ magazie la ferma legumi­ La munte, vreme
ani, cu munca, priceperea vrare zilnică şi să pună la colă peste 1000 kg fasole folosit-o pe cea produsă în să şi caldă, cu c
conservat pentru iarnă: verde. La ferma legumico­ judeţ. Credem eă unul mult senin. Vint
şi dăruirea sa, la deveni­ 20 tone castraveţi (din to­ lă a C.A.P. Simeria a fost dintre rosturile majore ale moderat din est.
rea colectivului -, sînt ho- talul de 52 tone preluaţi dată în hrana animalelor întreprinderii de legume şi şi dimineaţa ceaţi
târîţi să-şi continue drumul o mare cantitate de castra­ Pe litru următoaj
de la producători), două fructe, ale conducerii sale, zile : Vremea va
ascendent, să ridice pres­ tone de ardei iute, 12 tone veţi, iar o alta de varză este şi acela de a asigura moaşă, cu cerni
tigiul unităţii la noi cote. varză de vară, peste 10 to­ de vară a avut aceeaşi acel echilibru dinamic în­ senin în zona de
dc munte. In zonr
Să execute ţesături tot mai ne de roşii care au fost soartă. tre cerere şi ofertă, iar a- pie, pe văi şi în
frumoase, mai rezistente, Este un oarecare adevăr tunci cînd în mod logic se siuni, vremea va
bioxidate şi urmează să iveşte surplusul, ei bine, să. mai ales noap'
intr-un cuvint, de cea mai în ceea ce spune şeful cen­ mlneaţa. Local,
fie transformate în bulion, trului de la Orăştie, că a- atunci n-avem dreptul să
bună calitate. Este angaja­ 2,4 tone de fasole verde cest centru nu poate ab­ lăsăm totul pe seama cen­ persista şi în cui
Izolat, va cădea
mentul ferm luat de colec­ deshidratată, 3 tone de sorbi toată cantitatea. de trelor, să se descurce cum Vintul va sufla si
tivul de ta Ţesătoria de morcovi , deshidrataţi, 600 legume din zonă dar, prin vor şti şi cum vor pu­ paraturile minim
cuprinse între 2 :
mătase din Deva acum, in kg spanac deshidratat, o comparaţie cu ceea ce am tea. Intervenţia conduce­ de, iar cele maxi
preajma Conferinţei Naţio­ mare cantitate de fructe. arătat la începutul acestor rii C.L.F., în aceste situa­ 12 şi 17 grade. 1
nale a partidului, a celor­ Şeful C.L.F. Ilia, Nicolae rînduri, credem că şi e- ţii, este mai mult docît ne­ unde ceaţa va p-
ziua,
temperatu
lalte evenimente de seamă Creţii, ne asigură că nici forturile colectivului de la cesară ! sub 10 grade. (N
r,.S. „victoria** Călan, secţia chimica. Instalaţia dc ob­ o cantitate de legume din C.L.F. Orăştie pot fi diver­ '■ serviciu: Vras
ţinere a benzenului. din viaţa patriei şi poporu­ TH. MARCUŞ
lui nostru. ceea ce produce pămintul sificate şi amplificate. Nu