Page 99 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 99
«VINERI, 29 OCTOMBRIE 1982 pat?. 3
Piti experienţa nnni consilia iocai a£ F.D.U.S» La Casa de cultura a sindicatelor din Calam
I OI’KIŢI
m Prea puţini pentru... critică ţ POLUAREA I ONICA !
în „liniile de forţă" ale acţiunilor sînt \ La parterul blocului
ţj „D", de pe bulevardul
Am revenit la Casa de cultură" ; „Revista vorbită
cultură a sindicatelor din „Colocvii" este manifesta , Decebal din Deva — ne
tisiune ; g _ Ba ff a S ■ S H 1 scrie cu nodul, in nume-
^1 cuprinse categorii toarte largi de oameni Călan pentru a treia oară la casa de cultură" ; „A- ^ le locatarilor de pe sca- 5
rea care ne atrage lunar
In acest an. începutul a
fost în luna ianuarie cînd, vem în uzină foarte mulţi 1 ra B, Tiberiu Goschler, &
il in Consiliul municipal Deva tactelor lor nemijlocite cu extins în perioada discu în urma unei anchete, a tineri care ar putea fi şi * preşedintele asociaţiei de I
Ajda al Frontului Democraţiei alegătorii. tată, cuprinzînd peste 2 600 apărut articolul „Casa-i buni artişti amatori, dar ţ locatari — luncţionează ?
şi Unităţii Socialiste so în planul spiritual al e- de oameni ai muncii, din nouă, în casă plouă chiar ne lipsesc instructorii" ; 1 un atelier de tricotaje ale
iţamu- prezintă la alegerile de ducaţiei prin cultură şi tre care 1 656 muncitori. şi cu promisiuni". în a- „De ce nu sînt traşi la 1 cărui utilaje produc un
ţ zgomot continuu, cu mult
deputaţi pentru consiliile prin cunoaştere, am ac Pe primele şase luni din prilie situaţia nu sc schim răspundere instructorii ca
populare de la 21 noiem centuat pe permanentiza an s-au brevetat 4 inven base prea mult. Dacă roa re au beneficiat de cursuri ^ pesta numărul de deci-
in- i
brie cu o serie de realizări rea activităţii formaţiilor ţii şi 6 inovaţii. Antrena dele acţiunilor întreprinse dc specializare, iar după / beli admis de reglemen-
:IO- i ţările in vigoare. Cum a
care ne îndreptăţesc să antrenate în festivalul rea mai masivă şi cointe pentru mai buna implica absolvire nu mai fac ni ?-J
vorbim despre o experien „Cîntarea României", edu re a aşezămîntului de cul mic ? — iată opiniile ze \ telierul are program in ţ
înlioul resarea mai bună a specia i două schimburi, deci cu ti
Silvia ţă bună. Ce dominante a cării materialist-ştiinţifico liştilor în acţiunile de re- tură în viaţa politico-edu- cilor de interlocutori.
urmărit în intervalul unei a unor largi categorii de cativă şi cultural-artistică — în primul rînd casa | activitate permanentă In- «
. Podul legislaturi activitatea sa ? cetăţeni, o bună contribu condiţionare a pieselor şi a oraşului începeau să de cultură trebuie să aibă \ tre orele 6-22, a ajuns un J
Un răspuns la această în ţie aducând în acest scop subansamblelor a făcut ca prindă contur, lucrările de un director ca să ştim cu l adevărat calvar pentru ţ
trebare ne dă tovarăşa brigăzile ştiinţifice. în acestea să se implice reparare a edificiului ră cine stăm de vorbă şi pe 1 familiile care locuiesc la
Elena Drozd, preşedintele mase largi de oameni ai măseseră la stadiul lunii... cine tragem la răspunde ) etajul I şi chiar mai sus,
consiliului : muncii. ianuarie. re ! — este de părere to ţ l-aptul că nu se pot o-
-— Desigur, responsabili Tovarăşul Tiberiu Bau- în acest octombrie, toate varăşul Ion Cioclei, pre dihni din cauza zgom o-
ia Ha tăţile care stau în faţa man, preşedintele comi bune şi frumoase la casa şedintele Consiliului oră
lii; «, 30 consiliului sînt diverse, ele siei municipale pentru co de cultură a siderurgişti- şenesc al sindicatelor Că
agri- exprimînd de fapt matu ordonarea activităţii de lor din Călan. Edificiul lan.
Lirnal ; control al oamenilor mun
8,10 ritatea organizaţiilor care noiembrie cochet şi modern, reparat —• Dar a.şezămîntul de
9,00 au aderat, sub conducerea cii, afirma : şi zugrăvit, curat şi atră cultură mai are şi un con
i • ttâs- partidului, la front. Cîteva — Ceea ce am reuşit gător îşi primeşte oaspeţii. siliu de conducere. Cum
•ţ 10,00 însă sînt specifice şi vi „ ALEGERI i tutui permanent ce se re-
(jtiin- bun în acest domeniu este In ziua raidului nostru — îşi justifică responsabilita I verberează în întreaga
ifitidul, zează capitolele majore im CONSILIILE o mai temeinică colabora marţi, 26 octombrie — de tea asumată ? — se întrea ţ scară. Deşi conducerea
luletin ale activităţii — viaţa e- dimineaţă pînă seara casa bă, pe bună dreptate, sub- a
îs să conomieă, socială şi spiri re cu inspecţiile speciali de cultură a cunoscut o inginerul Ioan Sima. Şi l Cooperativei Progresul
? 12,00 zate ale statului. în con 1 Deva a lost înştiinţată de
5 De tuală a municipiului. troalele comune organiza vio animaţie : in sala ma- încă ceva. Cum sînt atra multă vreme de această
iriştii ; în domeniul economic, re-film, la „casa alegăto se spre casa de cultură \ stare de lucruri şi a pro-
leloru- te cu acestea, am antrenat rului" cetăţeni din două formaţiile artistice din sa
emieră priori ţa" atenţia noastră nu doar echipe compacte ' mis că va lua măsuri
In 1 la s-a ind ,^-ptat către acţiu ci şi membri ai mai mul circumscripţii îşi propu tele aparţinătoare oraşu pentru izolarea foni- J
club; nile de recuperare, recon- neau candidaţii pentru a- lui. Că-s vreo 11 ? ! , că a atelierului respectiv,
; 18,05 diţionare şi refolosire a în controlul oamenilor tor echipe, acţiunile avînd legerile de la 21 noiem Răspunsul nu l-am aflat
lHuţ ; muncii — activitate coor astfel un caracter mixt — la casa de cultură. N-am ţ totuşi, iată trece anul şi
icului; materiilor prime şi mate donată direct de F.D.U.S. brie, în sala de repetiţii i n-au mişcai nici un dc-
istiee : rialelor refolosibilc, pie dc control, de instruire şi — membrii fanfarei cente aflat, oricît ne-am străduit, < get ! Sperăm că acum,
10 Co- — am căutat să realizăm de schimb de experienţă. nare exersau sub îndru nici activitatea desfăşura i după semnal, vor intre- %
; 17,00 selor şi subansamblelor. o mai bună legătură a con tă de o bună parte dintre
5' Pen- Am urmărit îndeosebi an trolului cu conducerile u- Despre legăturile depu marea inimosului dirijor ţ prinde ceva pentru liniş- /
lomcnt trenarea la acţiunile de a- nităţilor controlate. taţilor cu alegătorii adu Carol Munteanu ; cursurile membrii consiliului de 1 tea locatarilor din bl o- |
serii; ceastă natură a tuturor or de instruire profesională conducere al aşezămîntu I cui D. \
la A N-aş vrea să se creadă ce unele completări tova ale universităţii cultural- lui. Ne-am convins însă i
liniai ; ganizaţiilor frontului. Şi, că în aceste direcţii am răşul Minică Neagoe ; de seriozitatea eu care îşi 1 FETIŢA
; 23,00 s-au obţinut rezultate bu ştiinţifice se desfăşurau în \ NEASCULTĂTOARE z
23,30— obţinut tot ce se putea ob — Pentru permanentiza bune condiţii, conform onorează răspunderile ob
al. ne la întreprinderea de ţine. Mai avem de lucru rea acestor cotacte am fo programului; în sala de şteşti asumate profesorii l Muncitoarea Kiss Mag- /
lianţi, la l.T.A.,' la exploa în ceea ce priveşte antre losit foarte bine prileju marmură urma să aibă re Silviu Cuga, Petru Bora, / dalena, de la I.G.C.L. Hu- ţ
tarea minieră, la Termo narea populaţiei la recupe rile oferite de „Tribuna petiţii formaţia de muzi Ioana Murar, Emeric Iîum- 5 nedoara, a plecat puţin ţ
centrala Mintia, unde un mel, Ion Cimporeseu şi ţ de la zonele verzi — Io- 4
rarea unor materii şi ma democraţiei".- Am reuşit că populară (pînă la ur
aport substanţial au avut teriale refolosibile, valori astfel să cunoaştem multe mă, însă, ...n-a mai repe alte cadre ce se implică / cui ei de muncă - sd j
i <Pa- organizaţiile de femei şi ficarea operativă a crea dintre problemele care-i tat !); grupul vocal îşi cu tragere de inimă în 1 dea o raită pnn magazi- ţ
nionist organizaţiile democraţiei aştepta instructorul, pe activitatea cultural-educa- \ ne. Se pare că in unita- l
IA : A- şi unităţii socialiste. Tot ţiilor tehnice de masă, în interesau în mod deosebit tivă. Dar numărul acesto I tea nr. 42 menaj i-a fă- f
blindat asigurarea ritmicităţii ac pe cetăţeni şi pot să spun tovarăşa Zoia Gruia. A- } cut cu ochiul o figurină ?
Fericită in domeniul economic am ceasta însă avea de re ra este mic faţă dc cerin
ndo u- urmărit dezvoltarea miş tivităţii de control al oa că în felul acesta s-a năs zolvat „n“ probleme în lo ţele vieţii spirituale ale o- 1 din porţelan - o fetiţă î
Copie cării de creaţie artistică de menilor muncii, în multe cut asociaţia legumicultori cul directorului aşezămîn raşului, de problemele e- ( „tare scumpă“ (de 80 1
ructo- masă. alte direcţii. ^ lei).,, K.M. n-a ezitat, a *
An ge lor din municipiu. Tot tului dc cultură, plecat, ducative pe care dezvolta nşlăcat-o frumuşel, a do- ţ
te tu în activitşjtea socială şi Detalii şi cîteva concre astfel am ajuns la conclu pentru un an, la cursuri rea combinatului de aici,
lită (7 spirituală am urmărit creş tizări în ceea ce priveşte de perfecţionare. si a aşezării, ie ridică. E | sit-o bine şi a dat să i
: In- experienţa în activitatea zia că trebuie să concepem mult prea mic numărul „treacă" pe lingă casie- /
(Cultu- terea aportului asociaţiilor un program etapizat de După animaţia din ziua s . ră. Fetiţa din porţelan n-a ţ
Bunul de locatari la gospodărirea consiliului ne-au furnizat furnizare a apei calde. amintită s-ar putea crede celor ce-.şi înţeleg menirea
seriile oraşului, folosirea în sco şi alţi . membri ai săi. în că la Casa de cultură a asumată. Iar necesitatea ţ fost insă „ascultătoare" şi 4
F7NEA: Desigur, experienţa Con sindicatelor din Călan se instalării unui director, 1 astfel, femeia de la zone I
1 (Mi- puri productive a terenu domeniul economic ne-a siliului municipal Deva al I verzi a văzut... albastru I
gl di rilor rămase libere de con vorbit tovarăşul Ion Zaha; desfăşoară o bună activi capabil să conducă şi să
rese) ; strucţii. La „Ziua gospoda- — Considerăm un suc F.D.U.S. nu este singulară. tate politico-edueativă şi organizeze o activitate pe 1 înaintea ochilor. *
dafirul Ea are, în mod sigur, co artistică. Sondajele făcute măsura aşezămîntului de \ TRANSPORTURI I
)•; U- rului“.,t'-Qe care o organi ces faptul că din peste 100 IN... GOL
. măr- zăm v. .estrial şi la care de întreprinderi şi insti respondenţă şi la nivelul în rîndul locuitorilor infir cultură, constituie proble
8RAD: tuţii dc pe raza munici altor localităţi, iar actuala mă această credinţă. „în ma numărul unu. La Con 1 Toate utilajele de trans- ,
(Stea- participă reprezentanţi ai afară de festivalul „Sub siliul judeţean ai sindica ; port trebuie ioiosite la în- ţ
: Cal- tuturor organizaţiilor fron piului, doar 6 ^iu şi-au campanie electorală pen telor această problemă se
2 <Pa- tului, s-au scos în eviden realizat încă planul anual arcuri de lumini", alte 1 treaga capacitate. Acest 4
icăra); tru alegerile de la 2.1 no manifestări nu ne-au fost află în atenţie. Totul este / lucru ii ştiu şi şefii co- I
tul a- ţă multe soluţii la proble la recuperări de fier şi iembrie este un bun pri oferite" ; „Din primăvară să nu dureze prea mult 1 Ioanelor auto şi şoferii. J
I-1I me care interesau popu fontă, iar 7 la neferoase. soluţionarea ei.
I I-IA- lej do îmbogăţire a ci. pînă în septembrie, de „Ziua ^ Se mai întilnesc, insă, L
întîm- laţia. în munca deputaţi Mişcarea de creaţie teh- metalurgistului" n-am fost i din păcate, autocamioane >
acia) ; lor am daţ prioritate con nico-ştiinţifică de masă s-a ION CIOCLEI îndemnaţi spre casa de LUCIA LICIU ' care în loc de cinci tone ţ
— se- \ duc cîteva sute de kilo- t
Ltniş-
;a i\% * 1 grame. Iotă un astfel de ?
Gră- a fost găsită vînzînd car- ş exemplu. Intr-o zi, auto- j
cşul) ; ^ camionul cu numărul de 6
pentru tofi în piaţa de alimente a S
GI1E- •» oraşului. Cum n-a putut j ţ înmatriculare 31 HD 1779, •
r ka 38 justifica provenienţa produ- 8 1 a venit să încarce iegu- I
! selor, i s-au confiscat 69 ' 1 me de la lerma C.A.P, |
i kg cartofi, urmînd să supor- Ş \Ra,polt. A încărcat numai t
* © Se făceau că păzesc. te rigorile legii pentru spe- , ■ 520 kg, deşi marlă era |
I La un control efectuat a- culă. | ■tţm 1 destulă. Ce părere au cei t
% supra modului cum îşi în ţ care trebuie să asigure *
>enlru deplinesc atribuţiile ce le 9 Muzică scumpă. Lui > 1 ca fiecare autocamion să |
1982 : I yfm J circule încărcat ta capa- S
2neral X reveneau lui Silviu Roşea Aurel Lia din satul Poiana- I
calda, şi Viorel Nicula în calitate Balşa îi sfîriiau călcîie'le J ţ citalea sa nominală, de }
ui va I de paznici obşteşti în co după o muzică mai aleasă. 5 i spre loiosirea gospodă- ş
Tem- / rească a combustibilului ? ţ
gra- i
oi’ fi muna llia, aceştia nu au Aşa se face că s-a pome- “ 1 „CA LA MAMA i
nit cu un radiocasetofon |
fost cu nici un chip de gă
între în braţe în locuinţa lui . \ ACASA“ ’
:ursul sit la posturi. Au apărut A. Vlaicu din Rapoltu Ma- jj
ar în I însă cînd li s-au aplicat i Aşa ne îmbie, prin re- )
>e va sancţiunile de rigoare, pe re (!). Oricît de bună ar J Deva, blocurile <le lingă „Parctu tinerelului". Foto: VIKGII. OXO IU ţ clama înscrisa pe gea
cea- fi fost muzica ce dorea s-o t
, mai t care cu siguranţă că n-o asculte, parcă nu merita să I
Aici X să le uite multă vreme. ^ servire a l.C.S.M. Călan, h
t nu bată un drum aşa de lung, J de la întreprinderea dc curţi şi case. In fruntea ac i aflată în preajma auto- 5
I mai ales că acum s-a lăsat { construcţii siderurgice din ţiunii sint tovarăşii Nicoiae
imoa- o Cifră cu ghinion, Mi- şi cu alte cîntece. Hunedoara : filiala Biroului Obâdău, Paulin Roşea, Mar gării. „Tocăniţă ca la |!
ib ia i hai Papp din Lupani avea | pe lingă Comitetul munici ca Niţă şi Nicolac Chirica. mama ac a sa „Ciorbă ă
de turism pentru tineret de
^ la Strei" şi alte teluri de V
. mai
lucrării
Valoarea
sc
ridică
trei i
apte a nevoie de-o seamă de o- © Amator de motorete. , © Concurs ele protecţia pal Hunedoara al U.T.c. a la peste 100 000 iei. a Verni mincăruri servite aici, ţ
organizat, simbătă 23 şi du
». văi. biecte pe care s-a gîndit Aflîndu-se cu treburi prin t muncii. La întreprinderea minică 24 octombrie a.c., saj. Astăzi, la orele 17, la \ nu-şi dezmint reclama. L‘
Galeriile de artă ale Fon
să şi le procure fără prea
pe
traseul
două
excursii
fru- mare bătaie de cap şi Haţeg, Marin Şerban din * minieră Barza s-a desfăşu Hunedoara — Brad — Cim- dului plastic din Deva va ) Dar tacimurile, tăvile '
mult Plopi, operator chimist la 1 rat faza pe întreprindere a peni — Stîna de Vale. Par avea loc vernisajul expozi t „ondulate" de 1 a linia de
al şi gratuit. Aşa se explică de C.S. „Victoria" Călan, s-a * concursului de protecţia ticipanţii • au avut posibili ţiei pictorului decorator To-
muncii. Au luat parte 10 e-
cîm- ce a furat din locuinţa lui gîndit că nu i-ar strica o J chipaje, cu un total de 40 tatea să viziteze peştera rino N. Bocăniciu. Vor fi ' autoservire de pe care l
epre- de concurenţi, reprezentând Scărişoara. peştera Urşilor, expuse 18 lucrări in ulei. a I se răstoarnă orice larlu-
Trecere în revistă. Casa de
•eţoa- Ioan Cosma diverse articole plimbare cu motoreta. A ( toate sectoarele şi secţiile locurile istorice de la Ţebea, ^ rie, lipsa a’s curăţenie din \
ji di- în valoare de 13 000 lei. „împrumutat-o" pe prima ' unităţii. Primul loc şi drep alte obiective de larg inte cultură din Deva găzduieşte tocai nu te lac deloc să ţ
a va Cifra fiind cu ghinion, n-a ieşită în cale şi a pornit \ tul de a participa in etapa res , istoric şi turistic din astăzi, incepind de la orele \
zilei, i judeţele Bihor şi Hunedoa 17, trecerea în revista a te simţi ca la— mama a- i
formaţiilor
de
muzică
u-
rniţă. ajuns să sa folosească de la drum, „uitînd" că nu * pe centrală l-a obţinut e- ra. e Spiritul gospodăresc şoară din municipiu, mani \ casă - cum sună reda- 1
or i obiectele respective. avea nici permis pentru J port subteran" şi, la indivi in .acţiune. Un număr dc festare înscrisă în întreceri i ma. O h localii autoser- 5
ehipnjul
„trans
sectorului
Tem-
fi
gra- ea (I). Această plimbare | dual, muncitorul Ioan Fiiip, nouă familii de cetăţeni din le fazei de masă a Festiva ) virii unitate de categoria ^
sectorul
la
de
Musariu
I.
între i e Vindea cartofi. Lucia i-a adus numai ponoase. * Ribiţa şi-au unit eforturile lului naţional „Cîntarea I a li-a, dar să nu uităm, 1
onele X Anton, casnică din Călan, Mai bine stătea acasă. (Adriana Bcnea, corespon pentru a-şi introduce apa României". ţ el este amplasat la şo- >
ta şi dentă). $ Excursii. După o potabilă In gospodăriile lor.
/a fi Rubrică realizată cu sprijinul sâptămină de rnunjcâ rodni In acest scop au captat un 1 şeaua naţională şi in a- \
roîog I X Inspectoratului judeţean de interne că. o binemeritată răsplată izvor, au săpat şanţuri ' semenea condiţii nu face i
: lu- pentru tinerii din cadru) şi acum instalează conduc | deloc cinste. J
X
spitalului municipal $i cei tele, dc aducţiune a apei in