Page 10 - Drumul_socialismului_1982_11

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Planul producţiei fizice pe 1982 TOI El

(Urmare din pag. 1) sortimentele amintite. De — Din cauza neintrării
Muză
10.15
asemenea, ne îndeplinim la termen în funcţiune a în juau]
planul la, export, pe total, noii capacităţi de produc­ Trans
la ciment realizat integral, cu unele depăşiri la con­ ţie de la Lupeni. Avea ter­ Solen:
poate chiar cu o uşoară tractele cu ţările socialiste. men de intrare în func­ (locui
depăşire. româi
După modul în care se ţiune în al doilea trimes­ * Mu
lucrează în carierele din tru şi trebuia să producă 11.00 Telex
întreprinderea judeţ şi în secţiile unităţii pînă la sfîrşitul anului 1 11,05 Şcoal
„Marmura" Simeria prelucrătoare de la Sime­ milion de metri pătraţi de 11,25 Film
şi ui
ria, se poate aprecia că, ţesături. Nu a intrat nici 12.15 Paşi
— Şi colectivului nostru, într-adevăr, „Marmura" va acum. 12.45 Cîntc
perioada scurtă care a mai încheia anul economic cu. — Ce se întîmplă totuşi, (lin 1
rămas pînă la sfîrşitul a- planul realizat şi depăşit la ţesătoria din Lupeni ? 13.00 înclii
nului îi solicită eforturi la principalele sortimente. Care este stadiul execu­ lui
susţinute, la toate nivelu­ ţiei ? 1G,00 Telex
rile, pentru recuperarea — A fost efectuată re­ IC,05 Profc
restanţelor pe care le mai Ţesâtoria de mătase cepţia preliminară, au în­ lui
E.iyt Deva. Brigada de mineri condusă de Nicolae Petrescu execută lucrări de avem la unele sortimente ceput şi probele pentru ro­ IC,25 Stadi
de a
deschidere. şi îndeplinirea planului pe — Cu toate că în pri­ daj, dar, datorită faptului 17.00 StUdi
întregul an la producţia de mele opt luni din an am că nu s-a putut asigura 18.00 înclii
acestea
termică,
energia
lui
Cîrsd vorbim d@ promovarea blocuri de la carierele din înregistrat rezultate con­ s-au întrerupt. Acum, cei 20.00 Carm
judeţ şi la cea de placaje,
stant bune, depăşindu-ne
chiar cu unele depăşiri — permanent sarcinile la pro­ de la „Vîscoza" acţionează 20,30 Actu,
că
noului tot la oameni ne gîndim aprecia inginerul şef al ducţia fizică (la finele lu­ intens, pentru a asigura în 20.45 Seria
Robert
Schwei-
unităţii,
cel mai scurt timp energie
pui i
ghoffer. Sigur, sarcinile nii august înregistram un termică, în vederea reîn­ 21,10 Meric
■ {Umiaie din pag 1) * i proape că nu există an în zultatul unei rîvne înde­ sînt extrem de mobiliza­ plus de 20 000 mp de ţesă­ 22.00 Telej
care să nu aducem îmbu­ lungate a organizaţiilor de turi de mătase) — sublinia ceperii probelor la toate
I.G.: Numai vi se pare ! nătăţiri strungului şi se partid... toare în acest trimestru, a- Tralan Ţîrlea, directorul utilajele. In acelaşi tâmp,
G« cei care vin din şco­ disting aici muncitorii Io­ I.G.: Să nu idilizăm. Co­ vem o serie de greutăţi cu ţesătoriei —, totuşi, luna mobilizaţi de organizaţia
lile profesionale — da, par­ nel Caraşca şi Nicolae Si- lectivul nostru este capa­ transportul blocurilor de de partid, oamenii muncii
că este mai simplu. Băieţii mina, maistrul Emilian bil de mult mai mult şi marmură din cariere în septembrie am încheiat-o de la Ţesătoria din Deva
sînt mai modeşti, mai în Stănilă, iar la maşini-unel- mai bine, cu condiţia ca întreprindere, ne lipsesc cu minusuri la acest indi­ BUCURI
banca lor, ascultă, sînt un te pentru lemn — Nicolae toţi să pună mintea şi u- cator. Şi, după cum au depun eforturi susţinute dioprograi
La ordine
material mai maleabil, mai Nasta, Nicolae Rusan. La mărul. Avem destule ca­ sculele diamantate, unele decurs lucrurile şi în oc­ pentru a-şi depăşi sarcinile tură; 7,00
bun de prelucrat. Cînd e fel stau lucrurile şi la pro­ dre tehnico-inginereşti ca­ maşini prelucrătoare au o tombrie, există temerea că fizice planificate, compen- Revista
vorba de absolvenţii de li­ ducţia dc reductori şi la re nu vin pe această tra­ uzură morală avansată. Noi vom încheia anul cu ne- sînd, într-o anumită măsu­ rul melod
de ştiri;
ceu, chestiunea se compli­ cea de strunguri-repriză- iectorie. Mulţi, mai ales avem însă asigurată baza realizări la indicatorul a- ră, nerealizările datofaţe ascultător
că. Vin băieţii şi fetele cu 250, unde, de asemenea, dintre cei mai tineri, dau de materie primă cores­ mintit. neintrării în funcţi- f ia de ştiri;
aere şi pretenţii, cu filme lucrează cu deosebită pri­ înapoi cînd e greu. Ar vrea punzătoare realizării inte­ — Din ce cauză, tovară­ termen a noii capacităţi Festivalul
tarea Ror
în cap, înţelese în felul lor, cepere şi răspundere mun­ scoaterea din producţie, grale a planului fizic la şe director ? din Lupeni. zică uşoa
cu gândul pe la facultăţi, citorii Cornel Sas, Ioan chipurile, ca să aibă timp corale;
dar cu foarte puţină me­ Teiş şi mulţi alţii. de gîndire, fără să-şi dea ştiri; 11,t
serie, modestie şi dorinţă I.B.: Sculăria este inima seama că asta le-ar răpi Soarelui;
12,00 Bule
de a lucra. întreprinderii. Tot ce este condiţia de a fi activi, de Asigurarea furajelor Din come
Nu vreau să fiu negati­ sculă, dispozitiv, verifica­ a se confrunta cu proble­ 12,15 Mag
12
ţific;
vist şi nici nu generalizez, tor se fabrică aici. La ce mele, cărora sînt chemaţi radio-tv. ;
dar cu acest fenomen ne distanţă se află acestea de să le dea soluţii. (Urmare din pag. 1) decît necesarul, unitatea Muntean, preşedinta C.A.P. vers 20;
întîlnim. daltă, ciocan, un ascuţit agricolă din Nandru a a- Buituri. Problema care ştiri; IC,05
I.lî. : Şi în sculărie am de burghiu sau freză !... N.S.: La economisiri şi dunat 120 tone fibroase, ne-a preocupat şi ne pre­ tele măre
— aş enumera aici pe cele
primit si primim tineri ab­ Ne-a preocupat procura­ noi am făcut o treabă bu­ din Boş, Hăşdat, Peştişu iar C.A.P. Izvoarele 150 ocupă este aceea do a păs­ Sfatul nu
lodii popi
solvenţi de liceu, dar nu­ rea documentaţiei pentru nă. Am aflat că fabrica de tone fîn. Cantităţile aces­ tra şi administra cu grijă donate eci
mai pe cei care au media furnire din Deta are ne­ Mare, Răcăştie, Dumbrava, tea sînt suficiente pentru ceea ce avem în baza fu­ letin de ţ
1982 ; 17
p-s'.o 8 în şcoală. Ii punem o maşină de sudat cap la voie de şipcile care nouă Mînerău şi altele — au a- a asigura o bună furajare rajeră. In acest sens am cînt pairi;
cap prin fricţiune. Nu de
ne rezultă din prelucrări.
dunat fibroase mult mai
să lucreze succesiv la mai dragul de-a avea şi aşa Ne-am dus acolo, am văzut multe decît cantităţile în­ a animalelor în stabulaţia construit un fînar nou de muzical;
multe maşini, îi observăm, ceva, ci pentru a econo­ că aşa e şi am contrac­ scrise în balanţă. următoare. mare capacitate, sub care 19,45 Radi
iar după ce îşi termină misi oţelul înalt aliat, tat livrarea şipcilor, care în condiţiile cînd toate am depozitat tot finul, am dioccnaeli
stagiul de pregătire, îi sta­ scump. Am procurat-o şi în anul trecut toate cele unităţile dispun de canti­ amenajat alei de furajare, tr-o oră;
bilizăm la maşina pentru am făcut maşina şi în cu­ altfel mergeau la foc, pe patru cooperative agricole lui Johani
i are au cele mai dezvolta­ rând va intra în produc­ cherestea, în condiţii avan­ de pe raza comunei Peştişu tăţi suficiente de hrană am revizuit şi pus în stare 23,30—5,00
cal.
te aptitudini; desigur, şi în ţie. Sudăm cap la cap fre­ tajoase pentru ambele Mic au fost nevoite să pentru animale, problema de funcţionare tocătoarca.
funcţie de cerinţele pro­ za activă de partea de părţi. Economisim şi noi, cumpere furaje. Care este care se pune este adminis­ Astfel că ceea ce vom pu­
ducţiei. Obţinem rezultate prindere, care poate fi şi ei. situaţia în momentul de trarea cu maximă grijă a ne în iesle va fi tocat,
bune. Continuăm să lucrăm I.B.: Sînt şi alte pro­ faţă ? Ne-o spune Alexan­ acestora pentru a ajunge preparat cum trebuie şi se I'Gh
astfel şi pentru că la a- dintr-un oţel de scule. E- bleme ale producţiei, ale dru Zudor, primarul comu­ pe tot parcursul iernii şi va consuma în întregime.
nul va fi pusă în funcţiune conomisim. Avem în aten­ nivelului tehnic şi calita­ nei : evitarea oricărei risipe de Oamenii care lucrează în DEVA :
(Patria);
o sculărie nouă, mai mare ţie un dispozitiv de ascu­ tiv, ale consumurilor. Co­ — Cooperativa agricolă nutreţuri în scopul creşte­ zootehnie sînt buni, mulţi 40 de h*
şi modernă, pentru care ţit freze de 4—10 mm, cu lectivul le va rezolva pînă din Peştişu Mic are la ora rii producţiei de lapte. (Arta); II
productivitate mare şi în-
este nevoie de muncitori tr-o gamă de prelucrare la un stadiu, stadiu care actuală, 236 tone fin, 450 au experienţă îndelungată vocarea t
mai mulţi şi buni. mult sporită. va crea alte probleme. De •— Dispunem de furaje în această muncă şi ştţu ra); Pilot
(Siderurgi
Red.: Cum se exprimă aceea, e bine zis ca toţi tone siloz şi o mare canti­ suficiente — şi fin şi siloz să gospodărească furajele, ţistul (Ar
în muncă oamenii despre Red.: Oamenii gîndesc să pună mintea -şi contri­ tate de grosiere ; C.A.P. şi grosiere — aşa că în să realizeze o bună 'îngri­ Waterloo
care vorbiţi ? şi acţionează într-o traiec­ buţia, azi, nu mîine, pen­ Mînerău dispune de 100 acest an nu vom cumpăra jire şi hrăni re a animale­ nirea); S<
ţiului (7
G.I.: Cum spuneam, pro­ torie de admirat. Este re- tru că mîine va fi alt azi! tone fîn, cu 40 mai multe nutreţ — ne spunea Ana lor. PENI: I
ducem strunguri în serie. priveşte «
Ni le-am asimilat într-un © — o - ® - © — o - o — * — m — a a — o—® — a — o — » — a VULCAN:
I-II (LUC
fel de probă, cu bună­ Trei oam<
specializate din Arad. Da­ Din iei pe drumul calcarului din cariere în combinatele siderurgice nerul); t_
voinţa unei întreprinderi
(Retezam'
că am fi rămas la stadiul penii (St
RABARZ;
din momentul preluării a- (Urmare din pag. 1) cru" între şefii localnici de car. Aşteptau cam de mult. ră, cei doi mecanici de la tîlnit mai mult... toane ! nerul); (
cestei răspunderi, azi n-am la carieră şi de la C.F.R. Una de 14 ore, cealaltă de excavatorul rămas în func­ Ale unor lucrători certaţi romantice
mai produce strunguri, ne că, deoarece cel de la Pînă să ajungă garnitura peste patru ore... ţiune nu s-au grăbit să cu disciplina, ale unor u- şam en tul
căra) ;
puteam întoarce la făraşe C.F.R. era ocupat, iar cel goală sus, la silozuri, au Şi în carieră lucrurile treacă la lucru, deşi în tilaje care se „încăpăţînau" Unde eşt
şi potcoave. Dar muncitorii al combinatului nu avea mai trecut cîteva ceasuri, au luat o întorsătură ne­ spatele utilajului se for­ să nu funcţioneze, ale ce­ de cultur
au demnitate. Am perfec­ autorizaţie să iasă cu lo­ în acelaşi timp, în gara prevăzută. Mai întîi s-a mase o coloană mare de lor de la C.F.R. care, în loc dent la
BRAZI :
ţionat mereu cîte ceva şi comotiva din zona Stoe- Stoeneasa aşteptau să fie defectat un excavator şi a autovehicule. A fost ne­ să contribuie la operativi­ CALAN :
ne menţinem în concu­ neasa. Şi atunci am asistat expediate spre combinat durat destul timp pînă să voie de intervenţia şefului riilc I-IT
renţă, chiar exportăm. A- la un lung „dialog de lu- două navete pline cu cal- fie reparat. Apoi, în tim­ de atelier pentru a-i con­ tatea transportului, mai SIMERIA
(Mureşul)
pul puşcării masive, s-a vinge să-şi facă datoria. mult îl îngreunau. Dacă fără num
deteriorat un cablu de ali­ ar fi să acordăm note ce­
CU PLANUL ANUAL mentare de 6 kV, care a După cum se vede, în lor implicaţi în activi­
ÎNDEPLINIT scos automat din funcţiu­ loc să asistăm la extrac­ tatea respectivă, singura
LA MATERIALE ne alt excavator. în plus, ţia, prelucrarea şi livrarea notă bună am acorda-o ce­ IpR
REFOLOSÎBILE după ce s-a permis accesul tonelor de calcar planifi­ lor de la coloana dc trans­
autobasculantelor în carie­ cate în mod ritmic, am în- port auto. Rezulta
Consemnăm cu plăce­ noiembrh
re ştirea transmisă de Extr. 1
conducerea autobazei 1, 27 :
Orăştie, din cadrul în- Extr. a
trou inderii de transpor­ 18, 23.
Fond t
turi Sacale Deva, prin 1 110 817
care ni se comunică li­
nele realiză’! deosebite
a!e colectivului da aici. m
Astfel, planul do pro­ te»*©
ducţie şi planul de be­
neficii pe 30 luni pre­ Timpul
zintă depăşiri de circa ziua de
Vremea
S îa sută. iar pianul ia dă cu ce
materialele tefoicribUe la sfîrşit
cădea pl
a fost înd; :.U pa în- be. Vînti
trag ui an. A: > fr'st co­ neral şl
'cei ite şi predate ncctc minimă
1
pian însen:. <Cl \ tre 1 şi
io cr.n.tftSţi
maximă
de aureii.; ■ *- > fj.r vechi, de. Loc;
ulei uzat, hîrtK alto ceaţă.
materiale. în acerată La mu
acţi e, contribuţii deo- J îrumoasi
sebite au adus Pai? Io- ! Factorii responsabili nu reuşesc să ajungă la un punct mult ser
slab. (IV
Silozurile pline aşteaptă şi ele o navetă goală in care să-şi deşerte calcarul,
sif, -Horea Olaru, Simian j (la vedere comun. Iar vorba lungă-i sărăcie... în produc­ după cum se vede în imagine, naveta nu-i... Dar, viciu : <
Bercea. ţie I