Page 11 - Drumul_socialismului_1982_11

JOI, 4 NOIEMBRIE 1982 paq. 3.

întâlniri de lycru ale candidaţilor ey alegâtorii C o m e o
mm Prin Decret preziden­ TREI DECENII
Aici va fi perla Zaranduliri... ţial, tovarăşul Dumitru Po­ zan se eliberează din func­ LA ÎNĂLŢIME...
ţia de adjunct al minis­
ară pa se eliberează din func­ trului industriei uşoare şi
II 10,30. / Cind vorbim despre con- I
directă. : Şi Bradului, ca oricărui mat de lucru al acestei în- comerţ s-n hotărît repro­ ţia de ministru al con­ se numeşte în funcţia de ) structori, ne place să-i /
semnării oraş mineresc, intrarea îi tllniri. filarea barului de zi (care strucţiilor industriale. ministru secretar de stat t numim „oameni la înăl- !
oficiale
e străjuită de... „Noroc Deputat în circumscripţia a devenit unul din cele Tovarăşul Ion Petre se la Ministerul Comerţului 1 ţime". Şi este frumos spus l
pulară bun !“. Tradiţionalei urări nr. 1, deputat judeţean şi mai gălăgioase localuri ale numeşte în funcţia de mi­ Exterior şi Cooperării Eco­ > aşa, deoarece, in marea i
minereşti care veghează candidat pentru viitoarea oraşului), într-o unitate nistru al construcţiilor in­ nomice Internaţionale. | lor majoritate, lucrează *
emporană aşezarea scormonitorilor legislatură în consiliul unde să nu mai fie con­ dustriale. Tovarăşul Silviu Curti- i pe schele, la diferite co- \
„Lumini din adîncuri, am aflat că popular orăşenesc, tovară­ sumate băuturi alcoolice. T o v a r ă ş u l Ferdinand ceanu se eliberează din ) te ale construcţiilor pe t
nu peste multă vreme i se şul Ionel Vlad în răspun­ Cetăţeanul Traian Mun- funcţia de secretar prezi­ ) care le durează. )
i lungă vor mai adăuga alte me­ surile oferite cetăţenilor a tcanu spunea: Nagy sc numeşte în func­ denţial şi al Consiliului de
i şi noi — Va trebui să ne ocu­ ţia dc ministru secretar Stat. ţ Traian Dobra a fost 33 J
:eş tafore, alte numiri sim­ vorbit despre obiectivele de stat la Ministerul Agri­ l de ani la înălţime. La \
irogramu- bolice pentru actuala şi de larg interes care nu păm şi de amenajarea u- culturii şi Industriei Ali­ Tovarăşul Dumitru A- ' propriu - pentru că a l
viitoarea sa devenire ur­ peste mult timp vor fi date nei staţii acoperite pentru mentare. postoiu se eliberează din \ fost constructor şi la li- /
banistică. Despre „Oraşul în folosinţă: despre racor­ călătorii care aşteaptă au­ funcţia de preşedinte al ( gurat - pentru că s-a nu- ţ
cincinalu- Alb“ sau „Perla Zarandu- darea oraşului la sistemul tobuzele la intrarea în Tovarăşul Ion Albuleţu Consiliului Legislativ şi se i mărat printre oamenii i
lui“ — posibile supranume de telefonie interurbană Brad. se numeşte în funcţia de numeşte în funcţia de se­ ) cei mai destoinici din' co- i
misiune ale oraşului Brad, nu am _ La rîndul său, tovarăşa ministru secretar de stat, cretar prezidenţial şi al ^ leclivele in care o lucrat. '
; sportivă şef al Departamentului Consiliului de Stat.
aflat de la vreun arhitect Ana Moţoc a pus în discu­ i La Lotru, la Argeş, la Riu \
retului anume, şi nici măcar de ţie alte probleme de in­ pentru contractarea, achizi­ Tovarăşul Ilie Cîşu se e-
jrogramu- ţionarea şi păstrarea pro­ liberează din funcţia de i Mare-Retezat a fost me- ^
la vreun poet sau alt mare teres cetăţenesc, cum este duselor agricole.
>ral amator de metafore... distribuirea buteliilor de adjunct al ministrului
economi­ La întîlnirea pe care gaze lichefiate şi în aceas­ Tovarăşul Gheorghe Ca­ muncii. | M |
candidaţii de deputaţi din tă privinţă s-au luat mă­
ce: „Cor- circumscripţiile electorale suri pentru o judicioasă re­
gător, tovarăşul Dumitru Marginalii la un vernisaj
7) nr. 1, 2 şi 3 le-au avut cu partiţie a lor. Un alt ale­
culturale alegătorii din această par­ ÎN CONSILIILE ? reu in primele rlnduri ale I
te a oraşului, problemele Bogheanu, a vorbit despre 1 dăruirii şi hărniciei. De i
discutate, analizate au vi­ neregulile săvîrşite de unii în aceste zile dc 6fîrşit fe care, din mugetul haotic Ij/uni, 1 noiembrie a.c., a )
zat tocmai dezvoltarea ur­ POPULARE cetăţeni care şi-au trans­ de toamnă, Galeriile de al instrumentelor, alcătu­ i ieşit la pensie, din pos- \
bei, sporirea calităţii vieţii format locuinţele în... adă­ artă ale Fondului plastic iesc pînă la urmă o sim­ / tuI de şei al sen/iciu- 1
celor care trăiesc pe acest posturi de creştere a găi­ din Deva găzduiesc expo­ fonie numită muzica sfe­
6,00 Ra- meleag.' nilor, despre cei care nu i lui pian de la Grupul '
ineţii; 6,30 se îngrijesc de aspectul a- ziţia de pictură a tînărului relor". Aşa par a ne spu­ I de şantiere construcţii
n agricul- Cei propuşi să-şi repre­ automată, despre noul re­ Torino Bocaniciu. Este un ne cîteva pînze, cum ar fi ) hidrotehnice Riu Mare-
irnal; 8,00 zinte concetăţenii în viitoa­ zervor de înmagazinare a partamentelor, despre lipsa merit al amfitrionilor de „Probabil Bach" sau „De­ l Retezat, Tot de aici, de f
»,10 Curie- rea legislatură — candida­ apei potabile, cu o capa­ geamurilor de la bricurile a oferi un spaţiu de ex­ taliu contemporan", cu ae­
00 Buletin ţii Ionel Vlad, Livia Fu- din strada Lenin, despre / pe marele şantier al vii- i
ăspmulem citate de 2 500 mc, care va primare consacrat îndeob­ rul lor de lirism estompat, 1 toarei hidrocentrale din (
)0 Buletin murescifc Lucia Toma, Vio­ asigura o aprovizionare mai dezinteresul unor asociaţii şte profesioniştilor unui cu înserări explozive, tră- ţ Retezat, a ieşit la pensie, ţ
aureaţi ai rie."’ Tănase şi Iustina Do- bună a oraşului cu apă, dc locatari. artist în plină devenire şi dînd un freamăt juvenil.
nai „Cîn- bîrcâu, au primit cu in­ ~k 1 acum doi ani, soţia sa. 1
10,15 Mu- despre terminarea căilor de Aminteam la începutul cai'e ne convinge de ta­ Vom asista şi la un bo­ După o viaţă pe şantiere, /
) Armonii teres, cu atenţie numeroa­ acces, despre delimitarea lentul său prin lucrările gat dialog tematic, de la
:uletin de sele propuneri pe care ei, zonei verzi din strada Cu- acestui reportaj ceva des­ expuse. ) o devotată familie de j
em copiii alegătorii le făceau pentru pre posibilele metafore ca­ „Memoria civilizaţiei pă- \ constructori s-a retras la )
ublicitate; za Vodă, care va deveni re în scurt timp vor fi a- în ciclul de pînze „Ger­ mîntului" la enigmaticul
ştiri; 12,05 bunul mers al obştei lor. strada de legătură între minaţii", remarcăm jocul „Cogaion" dacic, străbătut ţ binemeritată odihnă, du- i
îlclorului ; Numărul impresionant al oraşul nou şi cel vechi; tribuite Bradului. Cei de­ i pă fructuoşii ani de mun- i
nico-ştiin- participanţilor la acest sfat despre începerea construi­ spre care am scris aici frînt de linii cu ţîşniri ne­ de un adine „Dor de isto­
npremieră obştesc, la această întîlni- sînt împătimiţi, îndrăgos­ aşteptate, uneori plin de rie", pînă la ■ „Deschiderea ? că. Viaţă lungă şi sănăta- ?
Club uni- rii (în anul viitor) pe stră­ tiţi de frumos şi armonie. eleganţă, alteori şocant, la în peisaj" al unui „Deta­ ) te, stimaţi tovarăşi Dobra ! 1
.uletin de re de lucru, prezenţa în zile Decebal şi Vînătorilor care se adaugă sarabanda liu contemporan". în jocul
samă fap- sală a reprezentanţilor tu­ Prin alegerea în continua­
tece; 16,20 turor compartimentelor şi a apartamentelor proprie­ re a unei palete coloristi- culorilor, de la moliciune dintre real şi învelişul lui \ ÎNTlRZIERI (
16,25 Me- tate personală cu garaj la ce potrivite stilului arhi­ pînă la pragul clocotitor, aparent şi schimbător, pic­
5,*10 Coor- sectoarelor vieţii economi- parter. neatins totuşi, al stridenţei. torul încearcă să stabileas­ \ Ferma zootehnică a \
; 17,00 Bu- co-sociale şi culturale ale tectonic al clădirilor, prin
05 Alegeri oraşului, promptitudinea O altă serie de răspun­ respectarea tradiţiei locu­ „Propunerile de peisaj" că raporturi plastice pure, i C.A.P. Densuş se allă în î
ipăr şi te suri la întrebările puse rilor, prin grija cu care completează şi conturează oprindu-se însă — poate i prag pragul începerii stobula- i
• program şi seriozitatea cu care s-au o atmosferă sugerînd ma­ din teamă sau nesiguran­ / /iei animalelor. Cu toate
ele serii ; dat răspunsuri la întrebă­ vizau aspecte ale convie­ veghează la sădirea viito­ rile ritmuri cosmice, de la ţă încă — doar la intenţia
20,00 Ra- rile venite din sală, toate ţuirii în oraş. La propune­ rilor arbori ornamentali ) acestea, modernizările )
Cl zi în- acestea au contribuit ia rile cetăţenilor şi cu acor­ de-a lungul străzilor, prin ordinea vrută armonioasă marelui joc, între o efu­ \ prevăzute pentru acest |
in creaţia crearea unui minunat cli­ dul reprezentanţilor din plasarea în locuri bine a- la cataclisme şi haos apo­ ziune plină de visare şi li­ . an încă nu sînt încheiate.
1
ian Bach; lese a statuilor caire să re­ caliptic, amintind de cu­ nişte în una clocotitoare şi
op muzi- prezinte eroii meleagului, vintele lui Wassily Kan- nonconformistă. în tensiu­ / Un grajd a fost tencuit, S
) al doilea insă e tencuit ţ
Pentru ai tării demitaii a fiecare din ei au hotărît dinsky, celebrul abstrac- nea autoexprimării irupe
>3 în acele clipe să devină ţionist de la începutul zbu­ nevoia de comunicare, de \ numai pină la jumătate. I
coautori la zidirea perlei ciumatului nostru secol : dialog, de confruntare şi ţ Introducerea apei potabi- ?
„Pentru ai ţării depu­ din circumscripţia electo­ Zara ridului, a Bradului- „Orice tablou se naşte, ca de elucidare. i le in adăposturi încă nu )
taţi" a fost intitulat spec­ rală nr. 1, prezenţi la în­ Alb, simbol ales pentru şi cosmosul, prin catastro­ AURELIAN SÎRBU ’ este terminată. La graj- \
infernală tacolul tematic pc care tîlnirea cu candidatul lor frumuseţea oraşului şi oa­
aa şi cei colectivul Casei de cul­ pentru alegerile de la menilor. i dul cel nou sînt probleme \
eriile I-H tură din Haţeg l-a susţi­ 21 noiembrie — tovarăşa ^ serioase in legătură cu i
lRA: Pro- CONSTANTA cultural-educative deschise
ji (Flacă- nut în faţa alegătorilor Maria Mcdrea. POFESCUCORPADE în comuna Gurasada. Or­ i racordarea la reţeaua e- 1
mula unu ganizată de consiliul comu­ ! lectrică. lată probleme ce J
Superpoli-
fROŞANI: nal de educaţie politică şi J se cer grabnic soluţionate \
3 I-II (U- Activităţi la casa cultură socialistă, prima ) pentru ca iernarea anima- i
b al pus- SI „Amfiteatrul artelor". ediţie a debutat cu o dez­ \ lelor să se desfăşoare în 1
rie); LU- alegătorului „Vasile Pârvan", „Ion Agîr-
e şi mai biceanu — comentator al batere privind dezvoltarea ( cele mai bune condifiuni. ;
Cultural); La casa alegătorului din comunei, expoziţii de pro­ s
— seriile municipiul Hunedoara prin­ fenomenului literar", iată duse agricole şi de artă
LONEA: tre acţiunile organizate în două din temele care au } GĂINĂRIE S
uloşi (Mi- această campanie electo­ reţinut atenţia publicului populară şi cu spectacolul \ (
: Bărbaţii celei de-a 54-a ediţii a ma­ folcloric susţinut de an­
D: Euro- rală se număr şi deschi­ samblul judeţean „Getu- ţ Pe lingă calitatea de *
>ie); GU- derea unei expoziţii care nifestării culturale devene sa“. i om al muncii ce o oveo '
uţă (Mi- prezintă realizările înfăp­ „Amfiteatrul artelor". Mo­ | la E.M. Ghelari, Vasile )
: Destine tuite în timpul actualei le­ mentul liric — „Romanţă îsJ Revista vorbită „Co­
); Deta- locvii", din Călan, şi-a I Postolache se ocupa şi \
ia (Fla- gislaturi. în grafice şi foto­ în sol major" de Beetho- cu unele... găinării. t
rlU-BAl : grafii, pe panouri sînt su­ ven — susţinut de profe­ desfăşurat o nouă ediţie,
te (Casa gestiv exprimate roadele sorii Vera şi Octavian Ne- în cadrul ei au fost pre­ ţ Aşa se explică de ce i
2G : Inci- zentate şi lucrările „Isto­ l s-o „trezit“ în gospodăria )
(Dacia) ; muncii acelora care tipip greanu, — lansarea volu­
patriei ; de 2 ani şi jumătate s-au melor „Istoria literară ca ria literară ca pretext" de } lui Ion Sîrbu, de unde, )
ira — se- străduit să-şi onoreze cit pretext" de Mircea Braga Mircea Braga şi „Arta ca | ca un adevărat vulpoi, a \
cultură); Magazinul universal „Ulpia” din Oeva. trăire şi interpretare" de
le iarnă Foto: VlRCilL ONOITJ mai conştiincios mandatul şi „Arta ca trăire şi inter­ ţ înhăţat mai multe păsări ^
Orchestra încredinţat. Fiecare imagi­ pretare" de Titu Popescu Titu Popescu — de la re­ ^ de curte. Pentru o aseme- i
a); GHE- ne în parte, fiecare panou au întregit valorile artisti­ vista „Transilvania" — au­ ^ :.ea îndeletnicire, oricum »
A APÂRUT NR. 10/1982 AL REVISTEI şi cifră sînt secvenţe care ce ale numărului 54 al am­ torii acestora purtînd un ortacii nu au motive să-l \
ilustrează acelaşi fapt: fiteatrului. interesant dialog cu mem­
„PRESA NOASTRĂ" deputaţii Hunedoarei şi-au \ j felicite. __ |
mm SS „Cînteccle toamnei" — brii Cenaclului literar „Ra­
Revista cuprinde articole ABON ATI-V Ă făcut datoria cu cinste ! este genericul săptămînii du Stanca" din Călan.
şi anchete, colocvii şi dez­ LA REVISTA
'rii din 3
bateri profesionale pe ma­ „PRESA NOASTRĂ"'
rile probleme ale creaţiei EDITATA Deşi „operau" Au fost condamnaţi la pedepse în­ Băiţa-Hărţăgani, condamnat la 2 ani
î, 35, 34,
gazetăreşti. DE CONSILIUL tre 1 şi 7 ani închisoare : Andraş An- închisoare şi Floarea Stoian. Nu şi-au
.10, 31, 14, Rubrici de informaţii şi ZIARIŞTILOR la adăpostul nopţii a'raş şi Mihai Andraş, Cornel Mol- pus- nici un moment întrebarea de
note din viaţa redacţiilor Organele de oidine intraseră in dovan, Daniel Crîşmaru, Vasile Go- unde au „furnizorii" lor nutreţuri con­
cîştiguri : din ţara noastră şi a pre­ DIN ROMÂNIA alertă. Se produceau în lanţ furturi lub, Dumitru Gabor, Costică A- centrate, pe care numai unităţile
sei de peste hotare, o lar­ de furaje şi concentrate din fabrica statului le produc. 6 porci şi două
gă bibliografie de ziaristi­ Abonamentele se fac la de nutreţuri concentrate de ia Min- vaci a îngrăşat Aron Buta cu furaje
că, reportaje şi documen­ ofjciile poştale şi difuzorii tia, fără să se fi putut da de urma de furat, cumpărate la „tîrgul" ru­
tare internaţionale prezin­ n* şinii de la indivizi de teapa celor
ESEassa din întreprinderi şi insti­ făptaşilor. Furturilor de nutreţuri li
tă cititorilor actualitatea se adăugau furturile din vagoane. si mmm condamnaţi la închisoare. Desigur,
il pentru celui mai vast domeniu al tuţii. Costul unui abona­ „Operau" la adăpostul nopţii şi, du­ nu pentru a preda aceste animale
irie 1982 : comunicării de masă: pre­ ment: pe trei luni 24 lei; ia fondul centralizat al statului.
lativ cal- pă cum s-a dovedit ulterior, în ban­
bil. Izolat sa. pe un an 96 lei. dă, iar urmele nu' duceau cel mai Cum au reuşit să sustragă dintr-o
ţiului vor adesea nicăieri, Aprcope tot anul pahidean, Gheorghe Ştefan, Vasile întreprindere socialistă căţea bunuri
miţe sla- 1981 a durat această luptă ascunsă Petrea, Emil Apahidecn. lată r, mele în atîta amar de timp fără ca vreun
la în ge- 0 nouă carte de medicina paznjc să fi sesizat ceva ? Ce fe!
nperatura între infractori şi urmăritorii iar. Prin- celor condamnaţi pentru asemenea
n'insă în- La Tipografia din Deva tr-o muncă uriaşă şi teneeo au fost, fapte. Li se adaugă Mihaly Rc, :ş, de servicii au făcut în toi acest timp
, iar cea poca şi Direcţia sanitară a in sfîrşit, scoşi ia lumină pentru a condamnat la 4 ani internare într-a of! Arii cri serviciu pe unitele la F.N.C.
;i 15 gra- a ieşit de sub tipar, în judeţului Hunedoara, sub M rriio v lată întrebări la care nu
scmnala cadrul colecţiei de caiete semnătura doctorului de intra mai apoi „!a răccare". Sustră- instituţie şcolară de reeducare, fiind instanţa de judecată trebuie să dea
metodologice intitulată „En­ specialitate Aurel Ordeanu, roseră în total valori de perie 120 OG) minor. răsr.ur:., ci organizatorii acestor acti­
lea va fi ciclopedia oncologică" vo­ de la Institutul- oncologic lei. Inventarul bunurilor furate e lung o i , profitorii de pe urma
:
rul mai lumul nr. 9 din 1982 al şi nu mai aro rost să-l înşirăm c'c . vi toţi.
! va sufla Cluj-Napoca. în acest vo­ Din vagoanele pe care îe-au jefrit, rep--taler î- am iăsat mei Rubrică rea'ir.ată cu sprijinu!
11
de ser­ lucrării „Cancerul . Lucra­ lum sînt tratate probleme
ei). rea este editată de Insti­ privind cancerul radio­ au furat pînă şi napolitane. S e numescAron Buta din Tribunaiului judeţean
tutul oncologic Cluj-Na- diagnostic. m O rxzcxr o avxa * jszkj: s 4 <r z'iyr.-z\, .
K A t