Page 13 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 13
încheierea vizitei oficiale In fara
noastră a primului ministru al
Republicii Elena, ândreas Papandreu
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE SOLEMNITATEA
SEMNĂRII
La Palatul Consiliului de tarea şi mai puternică a
Stat s-au încheiat, joi, 4 colaborării româno-elene, DECLARAŢIEI
noiembrie, convorbirile o- pe tărîm economic, politie, COMUNE
flciale între preşedintele tehnico-ştiinţific, cultural
Republicii Socialiste Româ şi în alte domenii de ac
nia, Nicolae Ceauşescu, şi tivitate, vor marea o etapă Preşedintele Republicii So
primul ministru al Repu nouă în relaţiile dintre cialiste România, Nicolae
blicii Elene, Andrcas Pa România şi Grecia. Ceauşescu, şi primul mi
pandreu. în acelaşi timp, a fost nistru al Republicii Elene,
în cadrul ultimei runde s u b l i n i a t ă importanţa Andreas Papandreu, au
de convorbiri, şeful statu schimbului de vederi în semnat, joi, în cadrul unei
lui român şi premierul probleme majore ale vieţii ceremonii, care a avut loc
grec şi-au manifestat, încă politicii internaţionale, ca la Palatul Consiliului de
PEI NAŢIONALE A PARTIDULUI
1 IN MTiMPIflAREA MII o dată, satisfacţia faţă de re a pus în evidenţă do Stat, Declaraţia comună.
După semnare, şeful sta
caracterul deschis, priete
m m onESEaira HDUE mmi nesc şl rodnic al dialogu rinţa celor două ţări de a grec şi-au strîns mîinile
tului român şi premierul
contribui, printr-o strînsă
lui purtat, într-un spirit de
înţelegere şi stimă recipro conlucrare, la promovarea cu căldură, cu prietenie.
că. A fost exprimată con unei politici de destindere în încheierea solemnită
Planul economic pe 1983 pregătit temeinic vingerea că înţelegerile şi dezarmare, de colabora- ţii, preşedintele Nicolae •
stabilite vor constitui un
factor însemnat în dezvol (Confimiare în pag a 4-a) Ceauşescu şi primul minis
Andreas
tru
Papandreu
au ciocnit o cupă de şam
îndeplinirea ritmică, în condiţii de înaltă CEREMONIA PLECĂRII DIN CAPITALĂ panie pentru dezvoltarea
calitate şi eficienţă a prevederilor de plan, în Joi, 4 noiembrie, s-a în condus de tovarăşii Con colaborării fructuoase din
Grecia,
şi
tre
România
toate domeniile, depinde de modul în care sînt cheiat vizita oficială de stantin Dăscălescu, de alţi pentru întărirea prieteniei
prietenie întreprinsă în tovarăşi din conducerea de tradiţionale dintre popoa
pregătite condiţiile de desfăşurare normală a ţara noastră, la invitaţia partid şl de stat. rele român si elen.
activităţii. La plenara C.C. al P.C.R. şi la preşedintelui Republicii So
Consfătuirea de lucru din octombrie a.c., se cialiste România, Nicolae
Ceauşescu, şi a primului Tovarăşul NlGolae Ceaoşesoo va efectua
cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae ministru al guvernului ro
Ceauşescu, atrăgea atenţia, între altele, asupra mân, Constantin Dăscăies- o vizită oficială de prietenie fn Sîogapore
cu, de către Andreas Pa
pregătirii temeinice, sub toate aspectele, a
pandreu, primul ministru T o v a r ă ş u l Nicolae prietenie în Singapore, în
îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul 1983, al Republicii Elene. Ceauşescu, preşedintele Re
decît pînă acum lucrul pe partea a doua a lunii no
Pe aeroportul Otopeni,
încît să se asigure condiţii de realizare a pre sectoare, schimburi şi for unde erau arborate dra publicii Socialiste Româ iembrie 1932, la invitaţia
maţii, să exploatăm raţio nia, împreună cu tovarăşa preşedintelui Chcngara Ve-
vederilor din prima lună a noului an. Cum se pelele de stat ale celor Elena Ceauşescu, va efec etil Devan Nair şi a doam
nal maşinile-unelte şi in
-
acţionează la acest important capitol în unită stalaţiile, să menţinem per două ţări, oaspetele a fost tua o vizită oficială de nei Nai’ .
manent în perfectă stare
ţile economice din judeţul nostru ? de funcţionare toate agre
Consemnăm răspunsurile unor factori de gatele, toate capacităţile
de producţie. De asemenea,
conducere din întreprinderi şi de pe şantiere :
ne preocupăm deja. de pe
acum de aprovizionarea
întreprinderea rectorul întreprinderii — cu materialele necesare —
dar sînt posibil de reali cherestea, meta), piese de
mecanica de material zat. Acum le-am defalcat schimb —, de închiderea
rulant Simeria pe cele trei principa spaţiilor şi asigurarea a-
le sectoare de producţie gentului termic, încît să
— cisterne, vagoane mar ne putem îndeplini sarci
Pentru colectivul între fă şi refrigerente — le vom nile din prima lună a a-
prinderii mecanice de ma dezbate pe larg în aduna nului viitor. Un accent
terial rulant Simeria, sar rea generală a oamenilor deosebit vom pune în con
cinile anului 1983 la pro muncii, eînd vom adopta tinuare pe reducerea cos
ducţia fizică — reparaţii şi măsurile corespunzătoa turilor de producţie, prin
vagoane — cresc cu peste re menite să asigure în intensificarea măsurilor şi
12 la sută faţă de acest deplinirea lor integrală. acţiunilor de economisire
(,an. Oamenii muncii de — Ce vor viza, în prin a materialelor, îndeosebi a
' >, harnici şi pricepuţi cipal, aceste măsuri ? metalului, dar şi a com
cum îi ştim, au însă capa — în primul rind com bustibilului şi energiei,
citatea de mobilizare pen pletarea forţei de muncă precum şi prin mărirea
tru a le îndeplini şi chiar cu circa 200 de lucrători, volumului de piese de
a le depăşi. deoarece sarcinile pe anul schimb recondiţionate. Aspect <lc muncă clin ca
— Intr-adevăr, sarcinile viitor ne depăşesc actua Fiind unitate de reparaţii riera Cimpu lui Neag. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
pe 1983 sînt deosebit de lele capacităţi de produc şi lucrînd cu multe piese
mobilizatoare — ne spunea ţie. Aceasta ne obligă să Foto : CRISTIAN ŞTEFAN * 5
ing. Gheorghe Zudor, di ne organizăm mai bine Continuare în pag. o 2-a)
Arături adinei pe toate suprafeţele
Din nou pe drumul calcarului—din carieră în combinatele siderurgice (II) şi în timp cît mai scurt
în unităţile ce aparţin arat. Se lucrează de dimi
Dacă în finalul raidului- butul bun din trimestrul titudinea în problema cal se află şi Regulatorul de Consiliului unic agroindus neaţa pînă seara tîrziu, rea-
anchetă efectuat la Exploa III, a urmat însă o pe carului. Dovadă este fap circulaţie şi mişcare căi trial Călan eliberarea tere lizîndu-se o viteză de 90
tarea de calcar Crăci uneşti rioadă descendentă. Mai e- tul că începînd din a treia ferate Deva, care, în urma nului s-a încheiat sau este ha pe zi. în această toam
am acordat transportului xact, în lunile următoare decadă a lunii octombrie, unor dispoziţii primite de pe calc de a se finaliza în nă trebuie să ogorîm 1 850
auto notă maximă, a fost numărul de maşini a scă la coloana Crăciuneşti a la forurile tutelare, a re acest" zile şi se desfăşoa ha, iar pînă în momentul
pentru că în ziua respec zut cu mult 6ub necesar, fost completat parcul auto dus numărul vagoanelor ră în ritm susţinut arătu de faţă am arat 825 ha.
tivă 20 de autobasculante în august au fost asigu cu 6 autobasculante noi, din navetele de calcar, de rile adînci de toamnă. S-a lucrat bine la ară
au funcţionat fără „că rate de către coloana Cră s-a asigurat — după cum la 32 la 25. Prin această Toate tractoarele de care turi şi în cooperativele a-
deri". Aceasta şi datorită ciuneşti în medie 11 ma ne informa inginerul Re- măsură se pierde zilnic a- dispun secţiile şi forma gricole din Bretea Româ
faptului că întreprinderea şini pe schimb, iar în sep mus Mecea, şeful compar proape o navetă de calcar, ţiile de mecanizare au fost nă, Vîlcele şi Boşorod, un
judeţeană de profil a tri tembrie media a scăzut la timentului de întreţinere ceea ce înseamnă că în loc mobilizate la arat. Perma
de suprafaţa ogorîtă a a-
mis, cu cîteva zile în ur 10 autobasculante pe zi. De de la Autobaza Brad — ne de 2100 tone, la o cursă, nenţa consiliului unic a or juns la peste 60 ha. în ce
mă, la coloana Crăciuneşti, aici putem deduce uşor că cesarul de anvelope, piese se transportă acum apro ganizat în aşa fel efec
6 autobasculante noi, de ximativ 1 500 tone. Dar tuarea ogoarelor încît să lelalte unităţi însă, s-a
la Autobaza nr. 2 Deva. dispoziţia — fiind vorba se înainteze uniform în realizat puţin pînă în mo
Mai bine mai tîrziu, decît de siguranţa circulaţiei — toate unităţile, acordîn- mentul de faţă..
niciodată ! Transportul îşi are nu se discută. Discutabilă ■du-se totuşi prioritate coo Cu toate acestea, trebuie
Aprofundînd investigaţia este însă organizarea acti spus că în Consiliul unic
noastră, am constatat că partea sa de vină vităţii în aceste condiţii. perativelor agricole ce au agroindustrial Călan su
şi întreprinderea de trans de arat o mare suprafaţă prafaţa ogorîtă a ajuns a-
porturi auto poartă o par Se pare că şi transportul in această toamnă. Astfel, bia la jumătate din cea
te din răspunderea pentru pe calea ferată a început au fost organizate forma care trebuie arată în a-
nerealizarea stocurilor tam şi transportul auto a con de schimb, ulei, motorină să se poticnească. Dacă în ţii mari de tractoare la ceastă toamnă. Acest fapt
pon de calcar din combi tribuit! la realizarea ace ş.a., care să permită o trimestrul III s-au adunat unităţile agricole din Strei impune să se treacă la or
natul hunedorean. Şi iată lui gol de peste 130 000 to funcţionare ritmică a au 5 ore de staţionare dato şi Bretea Strei, unde s-au ganizarea de schimburi
de ce : ne de calcar, acumulat în tovehiculelor. Mai mult, rită lipsei de vagoane, în arat pînă în prezent 150 prelungite sau două schim
în trimestrul al III-lca, trimestrul III, din care tot de atunci, la coloana numai două decade din şi respectiv 125 ha. în mo buri în toate unităţile a-
doar în luna iulie a fost peste 100 000 tone au fost din Crăciuneşti au fost de luna octombrie, acestea-au mentul de faţă două for gricolc rămase în urmă,
asigurat zilnic numărul de nerealizate numai în cele taşaţi cîte doi controlori crescut la 7 ore şi jumă maţii de mecanizatori sînt pentru a se recupera cît
autobasculante necesare u- două luni amintite. de trafic ca să suprave tate. Aspectul ar trebui mobilizate la ferma din
nei bune derulări a acti Şi în primele două de gheze buna desfăşurare a să le dea de gîndit tovară Călan a I.A.S. Haţeg, unde, mai grabnic restanţele.
vităţii de transport — în cade din octombrie, trans transportului auto pe am şilor de la R.C.M. Deva şi în numai’ cîteva zile, au Vremea se menţine propi
modic 16 autovehicule pe portul auto a mers şehio- bele schimburi. Măsurile să-i determine să ia în mod fost ogorîte 50 ha. ce pentru efectuarea ogoa
fiecare din cele două pătînd, neasigurîndu-se în sînt, intr-adevăr, bineveni operativ măsuri adecvate relor şi trebuie să o folo
— Am scos tractoarele
schimburi. Acest lucru co nici o zi capacitatea pre te, dar ele nu trebuie să menite să asigure fluenţa de la orice alte lucrări — sim din plin pentru n în
incide şi cu faptul că în văzută în contracte. Dar fie doar o „floare cu care traficului pe drumul cal ne spunea Gheorghe Bol
iulie, extracţia, prelucra se pare că, în cele din se încearcă păcălirea pri carului. cheia această lucrare ît
rea şi expedierea calcaru urmă, conducerea între măverii". dea, inginerul şef ai con mai grabnic cu putinvă.
lui s-a apropiat de preve prinderii de transporturi Fiindcă tot vorbim de MIRCEA LEPĂDATU, siliului unic agroindustrial
derile planului. După de auto Deva şi-a schimbat a spre transport, în culpă DORIN CORPADE — şi le folosim exclusiv la TRAIAN SONDOR
