Page 14 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 14
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
tntthiiri de lucru ale candidaţilor cu alegătorii Pionul economic pe
a contribui împreună cu gospodăre.şti din circum 1983 - pregătii temeinic
Animaţi de dorinfa de a cetăţenii la impulsionarea scripţie. 15,00 Telc
tuturor lucrărilor edilitar- IOAN MUSTATÂ (Urmare din pag. 1) rile secţiilor am făcut un 15,05 Colo
contribui la înfăptuirea preliminar, în baza căruia, 15,.30 Trag
Strada Trandafirilor... apreciem că vom încheia gern
15,10Emi!
de schimb şi repere ce pot bine acest an — reliefa
propunerilor făcute fi recondiţionate şi refolo- Olimpiu Matei, inginerul 17,35La
pent
o stradă cu trandafiri site, avem un plan, la a- şef al întreprinderii. Cu auto
cest capitol, în 1983, de excepţia caldelor din te 17,501001
Studenţii, cadrele didac în microraionuî VII din Gheorghe Ionică s-a re
tice, locuitorii din străzile Hunedoara, marţi, 2 no ferit la faptul că proble 40 milioane lei, adică a- racotă, la care minusul 18,00înch
din trimestrul I a.c. este
lui
învecinate cu Institutul iembrie a.c., la şcoala ge mele ridicate sînt juste, ele proape triplu faţă de 1982. mult prea mare şi a polis- 20,00Tclc,
Avem însă posibilităţi să
de mine care au luat par nerală nr. 9 a avut loc în- reprezintă realităţi ale vie îndeplinim şi această sar tirenului, preliminăm de * C
te ieri la prînz la în Ului tîlnirea candidaţilor de ţii cotidiene. Acestea au cină. De altminteri, pregă păşirea sarcinilor la pre 20,20 Actu
rea cu candidaţii de depu deputaţi cu alegătorii din fost ridicate în faţa candi tirile noastre în aceste fabricate din beton cu a- 20,35Corii
taţi au reţinut Interesul noisnsbrîe circumscripţiile electorale daţilor ' de deputaţi tocmai ultime două luni ale anu proximatlv 8 500 mc, la pa mclo
suri
deosebit acordat de orga nr. 8 şi 9. în dorinţa de a fi rezol lui vor viza stabilirea tu nouri mari recuperarea tu nesc
nul local al puterii do , ALEGERI „Profund caracter de lu vate. Dar trebuie înţeles turor măsurilor care să ne turor restanţelor şi realiza 20,15Cadr
stat circumscripţiei e- cru a avut această întîlnl- că soluţionarea lor depin asigure îndeplinirea pla rea suplimentară a 245 mc, 21,10 Film
rie
lectoraie municipale nr. IN CONSILIILE re“ — ne spuneau cei trei de, în primul rînd, de nului pe anul viitor la toţi la tuburi premo depăşirea 22,00 Telc.
4 din P e t r o ş a n i , în candidaţi la sfîrşitul dia sprijinul pe care cetăţenii indicatorii — fizici şi de sarcinilor cu 2,1 km, la be
centrul preocupărilor se logului dintre alegători şi îl acordă acestora, de con eficienţă. ton celular autoclavizat cu
situează problemele legate cei propuşi. O gamă largă lucrarea apropiată dintre 1 300 mc, la vată minerală
de dezvoltarea bazei mate de probleme au fost abor alegători şi deputaţi. Or, a- întreprinderea cu circa 1 300 tone, iar la că Ki
riale a institutului. Se află date în cele aproape trei ceastă colaborare necesită de materiale rămizi dialitice cu peste
în construcţie noi spaţii ccstei zone, care va con ore cît a durat această în întîlnlri cu caracter per 100 000 bucăţi. Tot în a- BUCUR
dioprogra
de învăţămint — labora stitui unul din punctele de tâlnire. Am spicuit, pen manent, nicidecum spora de construcţii Deva ceastă perioadă preconizăm La ordini
toare şi săli de curs — mare interes ale reşedinţei tru dumneavoastră, cîteva dic. introducerea în fabricaţie tură; 7,0(1
pentru ca activitatea de de municipiu. dintre cele mai semnifica Alegătorii s-au mai refe Realizarea planului la a panourilor mari după un Revista
formare a viitoarelor ca tive. rit la probleme care ţin toate sortimentele fizice rul meloi
dre de ingineri minieri să Din partea cadrelor di- de aprovizionarea popu preocupă în cea mai mare proiect nou, iar la secţia dc ştiri;
de prefabricate executarea ascultător
se desfăşoare în mod co dactice şi a studcnţilor, —i Strada Trandafirilor laţiei cu produse agroali- măsură şi pe oamenii mun de ştiri;
respunzător, la nivelul prof. dr. ing. Nicolae Leţu din acest cartier trebuie mentare, întreţinerea şi cii de la întreprinderea de unor elemente reproiectate, ric; 10,30
10,50 Par
creşterilor prevăzute în a făcut mai multe propu să-şi justifice numele ce-1 exploatarea corectă a lo materiale de construcţii în scopul reducerii consu 11,00 Bul<
Deva. Cu excepţia perle
planul de şcolarizare pen neri privind îmbunătăţirea poartă — spunea Constan cuinţelor, achitarea la lor de polistiren, toate ce murilor de ciment şi oţel. Vreau să
tru anii următori. în cir condiţiilor de viaţă şi a tin Burlacu. Stă în pute termen a sumelor datora lelalte materiale necesare De asemenea, vom asimila citate; li
cumscripţie sînt amplasate climatului de ordine în rea noastră, a cetăţenilor te pentru întreţinere. realizării producţiei tri mai multe produse noi ştiri; 12,0
toţi turiş
patru cămine care adăpos preajma institutului. Alte din acest relativ nou în încheierea întâlnirii, mestrului IV, al anului pentru silozuri şi • ^L-Site moara fo
tesc peste 2 000 de stu propuneri de domeniul microraion, să contribuim Gheorghe Dîrle, Gheorghe curent, sînt asigurate. alte construcţii agrozoo- vanpremi
denţi. Tot aici, de dată gospodăresc au făcut lo mai mult la lucrările de Marineseu şi Nicolae De- — împreună cu conduce tehnice. De Ia 1 1
club; 16,0
mai recentă a prins con cuitorii Francisc Şerban şi înfrumuseţare a spaţiilor ceanu, candidaţi propuşi 16,05 Part
tur magazinul universal, Stan Dinca. Candidaţii de din faţa şi jurul blocu în cele două circumscrip tră — pr
un modern şi elegant edi deputaţi, prof. dr. ing. Ni rilor. ţii pentru alegerile de la 16,20 Sfati
Repere c
ficiu aflat în pragul inau colae Dima şi prof. dr. ing. — Fiindcă a venit vorba 21 noiembrie au răspuns Roman; 1
gurării. Aceste investiţii de Cornel Hirean — cadre di de spaţiile din jurul blocu concis, dar pe înţelesul Resursele refoloslblle — conomice
amploare, celelalte amena dactice unanim apreciate rilor — a intervenit Vasi'le tuturor la întrebările ale ştiri; 17,0
jări edilitare sau gospodă pentru activitatea lor uni Roiu — rolul opiniei pu gătorilor. Iar aceştia, la 17,45 Mon
Orele sei
reşti, precum şi lucrările versitară şi ştiinţifică — blice în curmarea unor rîndul lor, şi-au manifestat în circuitul productiv tura de
de extinderea termoficărţi au dovedit receptivitate manifestări incompatibile din plin adeziunea faţă de Radiojurn
dovedesc faptul că sc ac faţă de propunerile făcute, cu calitatea de om civili candidaţii ce reprezintă nişti ai ş
zi într-o
ţionează stăruitor pentru animaţi de dorinţa de a zat încă nu se simte aşa F.D.U.S. O b i e c t i v u l activităţii ria, Beriu, Orăştioara de ta „Prinţ
Sus, Balşa, Mărtineşti şi
urgentarea sistematizării a- sprijini înfăptuirea lor, de cum ,ar trebui. DANIEL MĂLIN noastre îl constituie, aşa Kalman;
stop mii7
cum bine se cunoaşte, re Turdaş). Venind în întâmpi
cuperarea şi livrarea spre narea solicitărilor cetăţe
valorificare" a tuturor re nilor din mediul urban, la
Cu modestie si tenacitate surselor refolosibile. Colec Orăştie şi Simeria s-au Ml
amplasat în diverse locuri
tivul Centrului din Orăştie
al întreprinderii judeţene rulote, unde se pot preda DEVA :
(Patria);
Se crede adesea că po — Desigur. Mă gîndesc lectţ-ic. Ei l-au adus aici, nile cu temperaturi foar de recuperare şi valorifi deşeurile textile şi de hîr 40 de h
tenţialul de îndrăzneală şi la felul în care au rezol l-au reparat, i-au săpat te scăzute, descărcarea şi care a materialelor refolo- tie. (Arta); H
forţă bărbătească se veri vat comuniştii din sectorul fundaţia şi... i-au dat dru stocarea cărbunelui era siblle, în mai toţi anii de Rezultatele bune dobîn- vocarea c
fică mai revelator în situa de încălzire problema în mul. Funcţionează bine. mult îngreunată. Cărbune cînd îşi desfăşoară activi dite puteau fi şi mai sub ra); Pilot
(Siderurg
ţii limită, în stări de ma Despre economiile realiza tatea, unitatea s-a situat stanţiale, dar avem şi u- ţistul (/
ximă tensiune. Se verifică, cărcării în vagoane a sur te pe toate planurile nu le adera pe pereţii încli printre centrele fruntaşe, nele necazuri. Spre exem Mah mucii;
e drept, dar atari stări nu plusului de cocs. Nu cu cred că este nevoie să mai naţi din beton ai buncă iar în 1981 a ocupat pri plu, se mai ivesc situaţii PETROŞ/S
apar, şi e bine să nu apa mult timp în urmă, pentru rului, formând aglomerări mul loc în întrecerea so iu care ne soseşte de la seriile I-
vorbim. Poate că are va uriaşe. Spargerea lor ne rele alb £
ră, ia fiecare pas. Abia e- această operaţiune se imo loare mai mare acţiunea cialistă desfăşurată între diferiţi expeditori mate icmbric);
viiarea lor spune mult de biliza, orc în şir, o loco- în sine. cesita eforturi mari. Cu unităţile de profil la nive rialul feros şi neferos "c- ce-te şi r
(Cultural)
lul
judeţului.
însemnate
totul altfel se prezintă a-
spre modul in care lucrea realizări s-au obţinut „şi în sortat (I.T.A., S.M.A. ş.a.). — seriile
ză un cm, • un colectiv. cum situaţia. Vasile Lazăr, 1982. Planul valoric la a- De asemenea, unele uni LONEA:
departe
La uzina cocsochimică a Comunistul — om al cutezanţei revoluţionare Ludoyic Irimescu, Vasile chiziţii, pe 10 luni, a fost tăţi ne trimit şpanul ames NOASA:
Combinatului siderurgic Stan, ceilalţi muncitori din depăşit cu aproape 10 mi tecat, sortarea fiind o ope nică (M
CÂNI:
Ti
„Victoria” din Călan, am — Ce ecou au in colec brigada maistrului Bernard lioane lei ; la materiale raţie care ne ia mult timp loşl (Ret
întîlnit cîteva expresii ale motivă pentru executarea Ana au muncit zile la metalice şi materii prime ce ar putea fi folosit pen Trandafir
manevrelor de încărcare. tiv asemenea fapte ? roşie); O
modului în care oamenii De aici rezulta un consum — O atitudine de apre rînd pentru a căptuşi pe animale cu 11 milioane tru a spori volumul de romantice
abordează faptul obişnuit. ciere, chiar de admiraţie. reţii buncărului cu tablă, lei, la hîrtie cu 16 tone ; produse colectate. Or, a- şa meniul
însemnat de carburanţi, la anvelope reeşapabile şi ceastă operaţie trebuie să căra); G1
Despre aşa ceva ne vor fără să mai vorbim despre Ele, în sine, conţin îndemn, sub caro se află o serpen neeşapabile cu 18 tone etc. birea are
beşte Nicodim Oargă, se cultivă dorinţa de a urma tină prin care trece apă fie făcută de unitatea ca riile I-II
folosirea eii randament scă De asemenea, s-au preluat re ne livrează materialele IIATEG:
cretarul comitetului de zut a locomotivei. exemplul. caldă. peste plan de la gospodă cia); BR,
partid al uzinei. — Este o opinie proprie ? Fapte de muncă. Pe cît riile populaţiei aproape 7 refolosibile. Cu toate aces CALAN :
— Cum a fost rezolvată te greutăţi, aspirăm şi în tru Sing;
— Discutăm cu toată se această situaţie ? - — Nu este doar o opinie, de simple, pe atît de con tone lină, mari cantităţi de cultură);
riozitatea şi răspunderea ci o certitudine. Ea ne vingătoare. Oamenii gîn deşeuri textile etc. acest an la unul din locu şapte far
— Să nu vă aşteptaţi la La reintroducerea în cir rile fruntaşe în întrecere. ILIA: Al-
despre soluţionarea pro ceva ieşit din comun. So este întărită de modul în desc şi acţionează în mo bunica (
blemelor, în modul cel mai care a fost urmat comu cuitul economic a fontei, LARI: O.
luţia a fost, de fapt, ur nistul Bernard Ana, mais dul cel mai firesc. Aceas cuprului, bronzului, alu CORNEL TODEA
firesc, aşa cum sînt ele în marea aplicării unei pro ta pentru că ei înşişi nu miniului, cablurilor meta secretar al organizaţiei
viaţă. Oamenii lucrează tru tehnolog, la punerea în de partid i
puneri a comuniştilor din aplicare a un‘ei idei pe cît dau prilejul ca în mediul lice, hîrtiei, pieilor de o-
normal, descoperă din sectorul de încălzire făcu lor obişnuit să se ivească vine, porcine,' bovine, de de la Centrul de recuperare,
mers anormalul şi-l aduc de simplă pe atît de in şeurilor textile etc. şi-au achiziţii şi desfacerea
acolo unde trebuie. tă în cadrul unei adunări genioasă. La depozitul de situaţii limită. adus contribuţia toate sub- produselor refolosibile cultură,
a pet
— Vă gîndiţi la ceva a- generale. Ei şi-au amintit cărbune, mai ales în ier MIRCEA DIACONU centrele noastre (din Sime- Orăştie miera
nume cînd ne spuneţi a- că la vechea semieocserle „Valea Ji
coste lucruri ? exista, casat, un troliu e- comedia
Ion Băie
Marcel Ş
o GEO
de cultur
DEPĂŞIREA PLANULUI sa dc
DE TRANSPORT „întîlnirc
ră“, un :
Oros şi C
Deşi s-a confruntat cu unităţilor prelucrătoare ducerea
unele greutăţi privind 3 500 kg . fier vechi, 200 Rădut
aprovizionarea cu ma kg cenuşă de plumb, 10
teriale, carburanţi şi lu- anvelope reşapabile, alte
brifianţi, anvelope şi materiale refolosibile.
piese de schimb, colec S-au evidenţiat constant
tivul coloanei Teliue — în hărnicie şi realizări Timpul
din cadrul Unităţii me conducătorii auto Emii ziua de
canizate dc transport şi Dumitru, Dumitru Cos- Vremea
răcească,
construcţii forestiere De tea, Arghir Gudea, îor- mult noi
va —, condusă de Mir- ga Vinca, Avram Poia dea prec
do ploaie
cea Irimescu, a depus nă, Gherasim Ciubun- Izolat pr
eforturi stăruitoare în can, Aurel Ilion, loan transforn
zona de
muncă, dopăşindu-şi pla Călinescu, muncitorii do le vor fi
nul de transport pe la reparaţii şi întreţine povită ş
cele 10 luni ale anului re Aron Gotea, Gelu va sufla
Tempera'
cu 10 000 tone material Drăgulescu, loan Lup, fi cupi
lemnos. în aceeaşi pe Nicolae Ciora. Anton grad, iar
tre 4 şi !
rioadă, colectivul amin Topliceanu. (Aron Căta, Activitate intensă la sortarea şi însiiozarea cartofilor mă şl fi
tit -a colectat şi predat corespondent). Ia depozitul din Iscropi al C.P.V.J.L.F. Petroşani. teorolog
Foto : CRISTIAN ŞTEFAN
ccnco A