Page 16 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 16

pag. 4                                                                            DRUMUL SOCIALISMULUI NR 7 772 © VINERI, 5 NOIEMBRIE 1982


                  încheierea vizitei oficiale In ţara noastră a primului                                                    Dezarmarea  —  o  chestiune


                      ministru al Republicii Elene, Andreas Papasidren                                                      vâtallq o contemporaneităţii


                ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE                             VIZITA LA ÎNTREPRINDEREA                      Cit ou ceştii războaiele?
                                                                             DE MAŞINI GRELE BUCUREŞTI
                    ■'■rrs cftn oag 5)   tru  Andreas  Papandrcu  au
                                         convenit să consemneze re­  Primul  ministru  al  Re­  dustriei  constructoare  de   De   la   începuturile   istoriei  ră  (Statele  Untte)  a  cheltuit
              re ş  i     respect al Indepen­  zultatele  şi  concluziile  con­  publicii   Elene,   Andreas   maşini din România.  sale,  omenirea  a  £ost  per­  în   prima   conflagraţie   mon­
              dentei  naţionale,  la  instau­  vorbirilor  avute  intr-o  De­  Papandreu,  însoţit  de  pri­  După  încheierea  vizitei,   manent  hărţuită  de  războaie.  dială  21  000  de  dolari  per
                                                                                                                           Că  aşa  au  stat  lucrurile  o  inamic,  iar  în  cea  de-a  doua
              rarea  unui  climat  de  pace,   claraţie  comună,  care  re­  mul  ministru  al  Guvernu­  coloana  de  maşini  a  stră­  dovedesc  datele  furnizate  de  — aproximativ 200 000 dolari.
              securitate,  încredere  şi  lar­  afirmă  hotărîrea  României   lui  român,  Constantin  Dăs-   bătut  cartiere  noi  de  lo­  cercetătorul   elveţian   Jean   Din   nefericire   pentru   o-
              gă  cooperare  în  Balcani,   si  Greciei  do  a  întări  şi                    cuinţe  ale  Capitalei,  ofe­  Jacques   Babei   :   în   ultimii
                                                                                                                           5  500  de  ani,  s-au  înregistrat  menire,  ziua  de  fi  mai  l'9îS
              în  Europa  şi  în  întreaga   mai  mult  conlucrarea  din­  călescu,  a  vizitat,  joi  di­  rind  oaspeţilor  prilejul  de   doar  292  de  ani  de  pace  nu  a  adus  decît  sfîrşitul  li­
              lume.                                                mineaţa,  întreprinderea  de                            (nici  trei  secole  !),  dar  apro­  nul  măcel,  nu  şi  întronarea
                                         tre  ele,  atît  pe  plan  bila­                     a  lua  cunoştinţă  de  amplul                       unei   păci   de   nezdruncinat.
               P  r e ş e d  i n  t e l e   Nicolae   teral,  cit  şi  pe  arena  mon­  maşini  grele  Bucureşti,  u-   efort  edilitar  ce  se  desfă­  ximativ  15  000  de  războaie.   De   atunci   pînă   astăzi,   în
                                                                                                                           Dintre  acestea,  mai  bine  de
             -Ceauşcscu şi primul tninis-  dială.                  nitate reprezentativă a in-  şoară în ţara noastră.     jumătate   s-au   desfăşurat   în   lume  au  mai  avut  loc  135
                                                                                                                           diverse  colţuri  ale  bătrînului  de  războaie  şi  conflicte  mi­
                                                                                                                           şi   mult   încercatului   nostru  litare  „locale".  In  cursul  a-
                                                                                                                                                   cestor   confruntări,   10—15
                                                                                                                           continent.   S-a   calculat,   de
                                                                                                                           asemenea,  şl  ce  au  „adus"   milioane  de  persoane  au  pie­
                                                                                                                           umanităţii   războaiele   :   in   rit.   Pentru   aceste   războaie
                                                                                                                           sec.   Xvn,   în   Europa   au  şi  pentru  aberanta  cursă  a
                                                                                                                                                   înarmărilor   care   lc-a   favo­
                                                                                                                           pierit  pe  cîmpurlle  de  luptă
                                                                                                                           3  milioane  de  oameni  ;  în   rizat,  în  lume  s-au  cheltuit,
                                                                                                                                                   m  ultimii  35  de  ani,  aproxi­
                                                                                                                           sec.  XVIII  —  peste  5  mi­
                         Schimb de mesaje între                    Conferinţa   pentru   secu­  re  luptă  împotriva  colonia­  lioane  ;  în  veacul  următor,   mativ  7  500  miliarde  dc  do­
                                                                                              lismului,
                                                                                                        imperialismului,
                                                                   ritate  şi  cooperare  în  Eu­
                                                                                                                                                   lari I
                                                                   ropa  şl  o  rezoluţie  de  so­  pentru  democraţie,  liberta­  aproape  8  milioane  de  per­  Toate   aceste   date,   oricît
                          «reşedinţele României                    lidaritate cu popoarele ca-  te şi progres social.      soane  au  căzut  victimă  răz­
                                                                                                                                            nostru,  de  înfricoşătoare  ar  fi  ele,
                                                                                                                                   în
                                                                                                                                      secolul
                                                                                                                           boaielor.
                                                                                                                           numai   primul   război   mon­  sint  de-a  dreptul  palide  în
                       si tovarăşul Erich Honecker                             Âcord asupra poziţiei la                    dial  a  secerat  peste  10  mi­  raport  cu  numărul  de  vieţi
                                                                                                                                                   omeneşti,  cu  pagubele  mate­
                                                                                                                           lioane  de  vieţi  şi  a  lăsat  în
                                                                                                                           urmă  20  milioane  de  muti­  riale  şl  cheltuielile  pe  care
               BEHUN     4   (Agerpres).   la  Berlin,  a  tovarăşului             reuniunea GATT                          laţi  ;  iar  cea  de-a  doua  con­  omenirea   ar   trebui   să   le
              —  Din  partea  tovarăşului   Gheorghe  Oprea,  prim  vlce-                                                  flagraţie   mondială   s-a   în­  plătească   într-un   eventual
                                                                                                                                                   conflict  nuclear.  într-un  nou
              Nicolae  Ceauşescu,  secretar   prim-ministru  al  guvernu­  BRUXELLES  4  (Agerpres).   negative  ale  politicii  do-   cheiat   eu   groaznicul   bilanţ   război   mondial   s-ar   utiliza
              general  al  Partidului  Co­  lui,  preşedintele  părţii  ro­  —  Reprezentanţii  celor  zece   bînzilor  bancare  ridicate,   de  55  milioane  morţi  şi  90   toată   gama   mijloacelor   de
                                                                                                                           milioane de mutilaţi...
              munist  Român,  preşedintele   mâne  in  Comisia  mixtă   ţări  membre  ale  C.E.E.  au   practicată  în  Statele  Unite,   Sint   cifre   dătătoare   de   distrugere  în  masă  (în  pri­
              •Republicii Socialiste Româ­  guvernamentală  de  colabo­  ajuns  la  un  acord  privind   şl  în  general  ale  politicii   fiori.  Dar  ele  nu  spun  încă   mul   rînd   nucloare),   atît   a
                                                                                                                                                                 cit
                                                                                                                                                                         a
                                                                                                                                                   celor
                                                                                                                                                                     şi
                                                                                                                                                         existente,
              nia,  au  fost  transmise  un   rare  economică  şi  tehnico-’   prezentarea  unei  poziţii  co­  economice  americane  asu­  totul  despre  ceea  ce  a  pier­  altora  noi,  ce  se  creează  ne­
              cald  mesaj  de  salut,  urări   ştiinţifică  între  Republica   mune  la  viitoarea  reuniu­  pra comerţului mondial.  dut  omenirea  prin  războaie.   Puterea   arsenalelor
                                                                                                                           Pe  lingă  morţii  şi  răniţii  de  încetat.
              de  sănătate  şi  succese  to­  Socialistă  România  şi  Re­  ne  a  GATT  ce  îşi  va  înce­  Negocierile  privind  sta­  pe  cîmpurile  de  luptă,  răz­  nucleare  actuale  existenp
                                                                                                                                                                      L^uO»
                                                                                                                                                                  cu
              varăşului  Erich  Ilonecker,   publica  Democrată  Germa­  pe  lucrările  la  24  noiem­  bilirea  acestei  poziţii  co-   boaiele  au  tocat  şi  imense   Terra   echivalează  trinitrotoluen
                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                   rhegatono
              secretar  general  al  C.C.  al   nă,  de  către  tovarăşul  Willi   brie,  la  Geneva,  transmit   murîe — scrie Reuter — au   resurse   materiale.   Un   sfet­  (TNT).   Ce   semnifică   aceas­
                                                                                                                                         Ludovic
                                                                                                                                  regelui
                                                                                                                                                al
              P.S.U.G.,  preşedintele  Con­  Stoph,  preşedintele  Con­  agenţiile  France  Presse  şi   fost  puternic  influenţate  de   nic   al   al   Franţei   spunea   tă  cifră  ?  Ea  este  de  10  090
                                                                                                                           Xll-lea
              siliului  de  Stat  al  Repu­  siliului  de  Miniştri  al  R.D.                                              că,  pentru  a  purta  un  răz­  de   ori   superioară   întregii
              blicii  Democrate  Germane.   Germane.               Reuter.  Poziţia  reprezintă   Franţa,  al  cărei  guvern  so­  boi,   sint   necesare   trei   lu­  cantităţi   de   explozibil  folo­
              Mulţumind,  tovarăşul  Willi   în  cadrul  întrevederii  a   un  compromis  între  opinii­  cialist  este  unul  dintre   cruri   —   bani,   bani   şi  Iar  sita  în  al  doilea  război  mon­
                                                                                                                                                   dial,  care  —  aşa  cum  am  vă­
                                                                                                                           bani.  Cele  cinci  secole  care
              Stoph  a  rugat  să  se  trans­  fost  subliniată  importanţa   le  franceză  şi  cele  ale  par­  principalii  critici  ai  atitu­  s-au  scurs  de  atunci  nu  au   zut  —  a  făcut  55  milioane
              mită   tovarăşului   Nicolae   hotărîtoare pe care o au în­  tenerilor  din  Piaţa  comu­  dinii  Administraţiei  ameri­  adus  dccit  un  singur  amen­  de victime.
                                                                   nă  —  notează  AFP.  Se  pre­
                                                                                                                                                    Fără
                                                                                                                                                                  recurgerea
                                                                                                                                                          îndoială,
              Ceauşescu  călduroase  urări   ţelegerile   la   nivel   înalt   cizează  că  „cei  zece"  do­  cane  faţă  de  problemele  e-   dament  :  este  nevoie  din  ce   la  acest  potenţial  supraucigaş
              de  sănătate,  fericire  şi  suc­  pentru  adîncirea  continuă                  conomice  ale  aliaţilor  săi   în  ce  de  mal  mulţi  bani  !   nu  ar  face  decit  să  trans­
                                                                                                                           Un  amiral  american  în  re­
              ces  din  partea  tovarăşului   a  relaţiilor  tradiţionale  de   resc  ca  la  Geneva  să  fie   vest-europeni.  tragere   a   avut   curiozitatea   forme   Terra   intr-un   uriaş
                                                                   discutate şl repercusiunile
              Erich Honecker.            prietenie  şi  conlucrare  rod­                                                   să  facă  unele  calcule.  Ast­  pustiu   radioactiv,   din   acest
                                                                                                                                                   cataclism  —  aşa  cum  în  re­
               Schimbul  de  mesaje  a   nică  pe  multiple  planuri                                                       fel,  acum  două  mii  de  ani,   petate   rînduri   subliniază
              fost prilejuit de primirea  dintre cele două ţări.    Consecinţe ale invaziei în Liban                       fiecare  inamic  mort  îl  costa   conducătorul   partidului   şi
                                                                                                                           pe   Julius   Caesar   ciroa   75   statului  nostru  —  n-ar  mai
                                                                                                                           de
                                                                                                                                      în
                                                                                                                                   ;
                                                                                                                                         schimb,
                                                                                                                                                pe
                                                                                                                              cenţi
                                                                                               Cheltuielile  războiului  din
                     Încheierea lucrărilor reuniunii                 TEL AVIV 4 (Agerpres).   Liban  sint  evaluate  la  a-   Napoleon  ii  costa  3  000  do­  ieşi   nici   un   învingător,   ci
                                                                      La  aproape  şase  luni  de
                                                                                                                                                   numai  învinşi.  Ar  pieri  chiar
                                                                                                                           lari.
                                                                                                                                                   civilizaţia  umană  i  Evitarea
                     Prezidiului Consiliului Mondial               la  începutul  invaziei  sale   proximativ  3  miliarde  de   lului   XX   ?   Statisticile   —  din   dezarmarea   generală   şi
                                                                                                                            Cit  costă  războaiele  seco­
                                                                                                                                                   teribilei  perspective  a  făcut
                                                                                              dolari  sau,  practic,  echiva­
                                                                   în  Liban,  Israelul  este  ne­
                                                                   voit  să  plătească  acestui   lentul  a  ceea  ce  Israelul   seci,  dar  elocvente  —  con­  totală,   in   primul   rînd   din
                                   ai Păcii                        război  un  greu  tribut  eco­  doreşte  să  obţină  din  par­  semnează   că   primul   război  dezarmarea   nucleară,   Impe­
                                                                                                                           mondial  a  necesitat  cheltu­
                                                                                                                                                               al
                                                                                                                                                         major
                                                                                                                                                   rativul
                                                                   nomic,  ilustrat  de  o  dato­  tea  S.U.A.  cu  titlu  de  aju­  ieli  financiare  oseilind  între  raneităţii,   obiectivul  contempo­
                                                                                                                                                                    suprem
                LISABONA  4  (Agerpres).   Comitetului  Naţional  pen­  rie  externă  estimată  la  21   tor  economic  şi  militar  a-   200  şi  300  miliarde  de  dolari.   penfru  a  cărui  atingere  tre­
              —  La  Lisabona  s-au  _  în­  tru Apărarea Păcii.   miliarde  de  dolari  —  re­  nual  —  notează  AFP.  îm­  Respectind   progresia   mai   buie  să  militeze  toate  po­
              cheiat  lucrările  reuniunii   Prezidiul  a  adoptat  între   cord  mondial  absolut  pe   prumutul  de  160  milioane   mult  decît  geometrică  stabi­  poarele   lumii,   dornice   să
              • P  r e z i d  i u  l u  i  Consiliului   alte  documente,  apelul  a-   cap  de  locuitor  —  şi  o  in­  de  dolari  cerut,  pe  de  altă   lită  de  calcule,  carnajul  ca­  trăiască  intr-o  lume  a  pă­
              Mondial  al  Păciii  Au  par­  dresat  popoarelor  lumii  de   flaţie  galopantă  cu  un  ritm   parte,   Fondului   Monetar   re  a   fost  cel  de-al  doilea   cii,  la  adăpost  de  arme  şi
              ticipat  numeroase  persona­  a-şl  intensifica  lupta  pen­  ce se   apropie de 150 la  Internaţional  nu  va  avea   război  mondial  a  costat  în­  războaie.
              lităţi  reprezentînd  mişcări­  tru  dezarmare  şl  destin­  sută,  scrie,  într-un  comen­  un  impact  important  asu­  tre  3  300  şi  4  000  miliarde  de
              le  naţionale  pentru  pace,   dere,  precum  şi  un  apel   tariu,   a  g  e n  ţ i a   France  pra  balanţei  de  plăţi  israe-   dolari.  Numai  o  singură  ţa­  EUGENIA MARINESCU
              diverse  organizaţii  interna­  către guvernele statelor nu­  Presse.           liene, apreciază agenţia.
              ţionale  şi  curente  ale  opi­  cleare  de  a-şi  asuma  an­                                                                                  — » — w — » —
              niei  publice,  angajate  în   gajamentul  să  nu  foloseas­
              lupta  pentru  dezarmare  şi   că  primele  această  armă.
                                         Au  fost  adoptate  de  ase­
              preîntâmpinare  a  unei con­                                         Săptămînă viitoare Sa televiziune
                                         menea  un  mesaj  către  par­
              flagraţii  mondiale.  Din  ţa­  ticipanţii  la  reuniunea  de
              ra   noastră   a   participat   ia  Madrid  a  reprezentanţi­  DUMINICĂ, 7 NOIEMBRIE      binet  profesional  ©  17,50  1001  de   lejurnal a 20,25 Carnet electoral ®
              Sanda Rangheţ, secretar al  lor statelor participante la  9  8,00  Consultaţii  pentru  învă-   seri  ®  18,00  închiderea  programului.   20.35   Actualitatea economică » 20,50
                                                                   ţămintul  seral  ©  8,30  Almanahul   ®  20,00  Telejurnal  ®  20,20  Actuali­  Recital  Gheorghe  Zamfir  ©  21,10
                                                                   familiei ® 9,00 De strajă patriei ©  tatea  economică  ®  20,30  Trei  melo­  Serial  ştiinţific  »  21,30  Meridianele
                                        (FMI)  a  hotărît  să  aprobe   9.30 Bucuriile  muzicii  o  9,45  Aspec­  dii,  trei  interpreţi  o  20,40  Occi­  cîntecului © 22,00 Telejurnal.
                                        acordarea  unui  credit  în   te  de  la  demonstraţia  oamenilor   dent  ’82.  Obscurantismul  mistic.
                                        valoare  de  aproape  1  mi­  muncii  din  Moscova,  cu  prilejul   Sectele  —  agenţi  ai  alienării  sociale   VINERI, 12 NOIEMBRIE
                                        liard  de  dolari  în  favoarea   celei  de-a  65-a  aniversări  a  Marii   şi  morale  ©  20,55  Teatru  tv.  :  „Ziua
                                        Africii  de  Sud,  a  anunţat   Revoluţii  Socialiste  din  Octombrie   de  duminică  a  Iui  Danixan  Slegaru"   o  15,00  Telex  »  15,05  Profiluri
                  £ia JAKARTA. - Preşedin­ purtătorul de cuvînt ai or­  o  10,15  Viaţa  satului  ©  11,45  Lu­  de  Mircea  Enescu  ©  22,00  Telejur­  şcolare  »  15,30  Emisiune  în  iimba
                tele  Indoneziei,  generalul  ganizaţiei,  potrivit  agenţiei   mea  copiilor  •  13,00  Album  dumi­  nal.                 germană & 17,25 Tragerea loto ©
                Suharto, a avut convorbiri  France Presse.         nical  e 14,00  Telesport a 18,00 Sea­                                   17.35 La  volan ©  17,50  1001 de  seri
                cu preşedintele Pakistanu­  Observatorii  politici  re­  ra  televiziunii  sovietice  o  19,00  Te­  MIERCURI, 10 NOIEMBRIE  ©  18,00  închiderea  programului.  ®
                lui, Mohammad Zia-ul Haq,  marcă  faptul  că  hotărîrea   lejurnal  ©  19,20  Călătorie  prin  ţara                         20,00  Telejurnal  »  20,20  Carnet  e-
                aliat în vizită în Indonezia,  Consiliului Executiv al FMI   mea  a  19,40  Cîntarea  României  ©   «  16,00  Telex  »  16,05  Profesiunile   leclorai  «  20,30  Invitat  în  studioul
                transmite agenţia INA.  a  fost  luată  ignorindu-se   20,10  Seara  televiziunii  sovietice.   cincinalului  ®  16,25  Tragerea  pro-   nostru:  tenorul  Ludovic  Spicss  ©
                 In cadrul unei conferinţe  rezoluţia  adoptată  luna   Film  artistic:  „Moscova  nu  crede  în   noexpres  »  16,35  Viaţa  culturală  ®   20,45  Cadran  mondial  ®  21,10  Film
                de presă, care a urmat în­  trecută de Adunarea Gene­  lacrimi".  Premieră  tv.  s  22,20  Te­  17,00  Universul  femeilor  ©  17,50   artistic:  „Frankio  Welis".  Premie­
                trevederii cu şeful statului  rală a O.N.U.        lejurnal.                            1001 de seri ® 18,00 închiderea pro­  ră  pe  ţară.  Producţie  u  studiourilor
                indonezian,   preşedintele                                                              gramului  o  20,00  Telejurnal  ©  20,20   canadiene 9 22,00 Telejurnal.
                Zia-ul Haq a declarat că a   E3 ROMA. - La Roma au         LUNI, 8 NOIEMBRIE            Carnet electoral ® 20,30 Actualitatea
                avut Ioc un schimb de opi­  început lucrările reuniunii                                 economică  ®  20,45  în  acordurile      SlMBATA. 13 NOIEMBRIE
                nii  asupra  unor  probleme  parlamentare  a  C.E.E.  şi   ®  15,00  Telex  &  15,05  Emisiune   harpei o 21,00 Democraţia capitalis­
                bilaterale şi internaţionale,  ţărilor  din  Africa,  Caraibi   în  limba  maghiară  ®  17,50  1001  de   tă  de  la  poleială  la  realitate.  Co­  o  11,00  Telex  ©  11,05  Film  artis­
                precizează sursa citată.  şi Facific (ACP), consacrată   seri  a  18,00  închiderea  programului.   mentează  Eugen  Mândrie  ©  21,25   tic:  „Frankie  Welis"  »  11,55  Culti­
                                        examinării stadiului actual   ®  20,00  Telejurnal  o  20,20  Carnet   Film  artistic:  „Bulevardul  fluieră-   varea  limbii  şi  literaturii  române  în
                  EU BONN. - în faţa Mi­  al relaţiilor economice din­  electoral  o  20,30  Tezaur  folcloric   vînt".  Producţie  a  studioului  Bucu­  şcoală o 12,20 Ora de muzică © 13,00
                nisterului  vest-german  al  tre  cele  două  grupuri  de   9 21,00 Orizont tehnico-ştiinţific ©  reşti ® 22,00 Telejurnal.  La  sfirşit  de  săptămînă  ®  14,00  Te-
                Apărării  a  fost  începută  o  ţâri, reglementate prin Con­  21.30   Roman  foileton:  „Docherii"                          lesport  ®  18,35  Săptămînă  politică
                acţiune de protest împotri­  venţia  de  la  Lome.  In  ca­  © 22,00 Telejurnal.               JOI, 11 NOIEMBRIE            •  18,50  1001  de  seri  ©  19,00  Tele­
                va  pregătirilor  în  vederea  drul  reuniunii  a  fost  pre­                                                               jurnal  ®  19,20  Carnet  electoral  &
                Instalării  unor  rachete  de  zentat un document, alcă­  MARŢI, 9 NOIEMBRIE              © 11,00 Telex e 11,05 Colocvii pe­  19,30  Teleenciclopedia  ©  20,00  în-
                tip  „Cruise"  pe  teritoriul  tuit de o comisie comună,                                dagogice  ®  11,25  Film  serial:  „Lu­  tîlnire  cu  oi>era,  opereta  şi  baletul
                R.F.G.,  relatează  agenţiile  în care se arată, între alte­  a  11,00  Telex  a  11,05  Profesiu­  mini  şi  umbre"  o  12,15  Democraţia   ©  20,30  Film  serial:  „Lumini  şi  um­
                France Presse şi Taniug.  le, că aplicarea în practică   nile  cincinalului  o  ‘11,30  Album  co­  capitalistă  de  la  poleială  la  reali­  bre".  Episodul  30  9  21,20  Magazinul
                                        a prevederilor acestei con­  ral  a  11,40  Roman  foileton:  „Do­  tate © 12,40 Concert popular a 13,00   „Muzical".   Varietăţi   muzical-umo-
                  m   WASHINGTON.     -  venţii nu a dus la rezulta­  cherii"  ®  12,10  Tezaur  folcloric  ®   închiderea  programului.  ©  16,00  Te­  ristice  &  22,10  Telejurnal  «  22,20
                Consiliul Executiv al Fondu­ tele  scontate  de  ţările  în   12,40  Călătorie  prin  ţara  mea  ©   lex  s  16,05  Şcoala  contemporană  ®   Petreceţi  cu  noi.  Romanţe  şi  cîntece
                lui Monetar Internaţional  curs de dezvoltare.     16,00 Telex a 16,05 Viaţa şcolii ©   16,30  Studioul  tineretului  ©  18,00   do  voie  bună  ©  23,00  închiderea
                                                                   16.30 Clubul tineretului © 17,15 Ca­  închiderea programului © 20,00 Te­  programului.
                      COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, ion Goclei, liberii! Sstrato (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
                                                                                               Preţul abonamentelor t lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
                 iEDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35.         78 lei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
                             Telefoane : 11275, 11585, 12157. Telex : 72288.                  Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoriî voluntari
                             TIPARUL j Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
                                                                                                                 din întreprinderi şi Instituţii.
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21