Page 16 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 16
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR 7 772 © VINERI, 5 NOIEMBRIE 1982
încheierea vizitei oficiale In ţara noastră a primului Dezarmarea — o chestiune
ministru al Republicii Elene, Andreas Papasidren vâtallq o contemporaneităţii
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE VIZITA LA ÎNTREPRINDEREA Cit ou ceştii războaiele?
DE MAŞINI GRELE BUCUREŞTI
■'■rrs cftn oag 5) tru Andreas Papandrcu au
convenit să consemneze re Primul ministru al Re dustriei constructoare de De la începuturile istoriei ră (Statele Untte) a cheltuit
re ş i respect al Indepen zultatele şi concluziile con publicii Elene, Andreas maşini din România. sale, omenirea a £ost per în prima conflagraţie mon
dentei naţionale, la instau vorbirilor avute intr-o De Papandreu, însoţit de pri După încheierea vizitei, manent hărţuită de războaie. dială 21 000 de dolari per
Că aşa au stat lucrurile o inamic, iar în cea de-a doua
rarea unui climat de pace, claraţie comună, care re mul ministru al Guvernu coloana de maşini a stră dovedesc datele furnizate de — aproximativ 200 000 dolari.
securitate, încredere şi lar afirmă hotărîrea României lui român, Constantin Dăs- bătut cartiere noi de lo cercetătorul elveţian Jean Din nefericire pentru o-
gă cooperare în Balcani, si Greciei do a întări şi cuinţe ale Capitalei, ofe Jacques Babei : în ultimii
5 500 de ani, s-au înregistrat menire, ziua de fi mai l'9îS
în Europa şi în întreaga mai mult conlucrarea din călescu, a vizitat, joi di rind oaspeţilor prilejul de doar 292 de ani de pace nu a adus decît sfîrşitul li
lume. mineaţa, întreprinderea de (nici trei secole !), dar apro nul măcel, nu şi întronarea
tre ele, atît pe plan bila a lua cunoştinţă de amplul unei păci de nezdruncinat.
P r e ş e d i n t e l e Nicolae teral, cit şi pe arena mon maşini grele Bucureşti, u- efort edilitar ce se desfă ximativ 15 000 de războaie. De atunci pînă astăzi, în
Dintre acestea, mai bine de
-Ceauşcscu şi primul tninis- dială. nitate reprezentativă a in- şoară în ţara noastră. jumătate s-au desfăşurat în lume au mai avut loc 135
diverse colţuri ale bătrînului de războaie şi conflicte mi
şi mult încercatului nostru litare „locale". In cursul a-
cestor confruntări, 10—15
continent. S-a calculat, de
asemenea, şl ce au „adus" milioane de persoane au pie
umanităţii războaiele : in rit. Pentru aceste războaie
sec. Xvn, în Europa au şi pentru aberanta cursă a
înarmărilor care lc-a favo
pierit pe cîmpurlle de luptă
3 milioane de oameni ; în rizat, în lume s-au cheltuit,
m ultimii 35 de ani, aproxi
sec. XVIII — peste 5 mi
Schimb de mesaje între Conferinţa pentru secu re luptă împotriva colonia lioane ; în veacul următor, mativ 7 500 miliarde dc do
lismului,
imperialismului,
ritate şi cooperare în Eu
lari I
ropa şl o rezoluţie de so pentru democraţie, liberta aproape 8 milioane de per Toate aceste date, oricît
«reşedinţele României lidaritate cu popoarele ca- te şi progres social. soane au căzut victimă răz
nostru, de înfricoşătoare ar fi ele,
în
secolul
boaielor.
numai primul război mon sint de-a dreptul palide în
si tovarăşul Erich Honecker Âcord asupra poziţiei la dial a secerat peste 10 mi raport cu numărul de vieţi
omeneşti, cu pagubele mate
lioane de vieţi şi a lăsat în
urmă 20 milioane de muti riale şl cheltuielile pe care
BEHUN 4 (Agerpres). la Berlin, a tovarăşului reuniunea GATT laţi ; iar cea de-a doua con omenirea ar trebui să le
— Din partea tovarăşului Gheorghe Oprea, prim vlce- flagraţie mondială s-a în plătească într-un eventual
conflict nuclear. într-un nou
Nicolae Ceauşescu, secretar prim-ministru al guvernu BRUXELLES 4 (Agerpres). negative ale politicii do- cheiat eu groaznicul bilanţ război mondial s-ar utiliza
general al Partidului Co lui, preşedintele părţii ro — Reprezentanţii celor zece bînzilor bancare ridicate, de 55 milioane morţi şi 90 toată gama mijloacelor de
milioane de mutilaţi...
munist Român, preşedintele mâne in Comisia mixtă ţări membre ale C.E.E. au practicată în Statele Unite, Sint cifre dătătoare de distrugere în masă (în pri
•Republicii Socialiste Româ guvernamentală de colabo ajuns la un acord privind şl în general ale politicii fiori. Dar ele nu spun încă mul rînd nucloare), atît a
cit
a
celor
şi
existente,
nia, au fost transmise un rare economică şi tehnico-’ prezentarea unei poziţii co economice americane asu totul despre ceea ce a pier altora noi, ce se creează ne
cald mesaj de salut, urări ştiinţifică între Republica mune la viitoarea reuniu pra comerţului mondial. dut omenirea prin războaie. Puterea arsenalelor
Pe lingă morţii şi răniţii de încetat.
de sănătate şi succese to Socialistă România şi Re ne a GATT ce îşi va înce Negocierile privind sta pe cîmpurile de luptă, răz nucleare actuale existenp
L^uO»
cu
varăşului Erich Ilonecker, publica Democrată Germa pe lucrările la 24 noiem bilirea acestei poziţii co- boaiele au tocat şi imense Terra echivalează trinitrotoluen
de
rhegatono
secretar general al C.C. al nă, de către tovarăşul Willi brie, la Geneva, transmit murîe — scrie Reuter — au resurse materiale. Un sfet (TNT). Ce semnifică aceas
Ludovic
regelui
al
P.S.U.G., preşedintele Con Stoph, preşedintele Con agenţiile France Presse şi fost puternic influenţate de nic al al Franţei spunea tă cifră ? Ea este de 10 090
Xll-lea
siliului de Stat al Repu siliului de Miniştri al R.D. că, pentru a purta un răz de ori superioară întregii
blicii Democrate Germane. Germane. Reuter. Poziţia reprezintă Franţa, al cărei guvern so boi, sint necesare trei lu cantităţi de explozibil folo
Mulţumind, tovarăşul Willi în cadrul întrevederii a un compromis între opinii cialist este unul dintre cruri — bani, bani şi Iar sita în al doilea război mon
dial, care — aşa cum am vă
bani. Cele cinci secole care
Stoph a rugat să se trans fost subliniată importanţa le franceză şi cele ale par principalii critici ai atitu s-au scurs de atunci nu au zut — a făcut 55 milioane
mită tovarăşului Nicolae hotărîtoare pe care o au în tenerilor din Piaţa comu dinii Administraţiei ameri adus dccit un singur amen de victime.
nă — notează AFP. Se pre
Fără
recurgerea
îndoială,
Ceauşescu călduroase urări ţelegerile la nivel înalt cizează că „cei zece" do cane faţă de problemele e- dament : este nevoie din ce la acest potenţial supraucigaş
de sănătate, fericire şi suc pentru adîncirea continuă conomice ale aliaţilor săi în ce de mal mulţi bani ! nu ar face decit să trans
Un amiral american în re
ces din partea tovarăşului a relaţiilor tradiţionale de resc ca la Geneva să fie vest-europeni. tragere a avut curiozitatea forme Terra intr-un uriaş
discutate şl repercusiunile
Erich Honecker. prietenie şi conlucrare rod să facă unele calcule. Ast pustiu radioactiv, din acest
cataclism — aşa cum în re
Schimbul de mesaje a nică pe multiple planuri fel, acum două mii de ani, petate rînduri subliniază
fost prilejuit de primirea dintre cele două ţări. Consecinţe ale invaziei în Liban fiecare inamic mort îl costa conducătorul partidului şi
pe Julius Caesar ciroa 75 statului nostru — n-ar mai
de
în
;
schimb,
pe
cenţi
Cheltuielile războiului din
Încheierea lucrărilor reuniunii TEL AVIV 4 (Agerpres). Liban sint evaluate la a- Napoleon ii costa 3 000 do ieşi nici un învingător, ci
La aproape şase luni de
numai învinşi. Ar pieri chiar
lari.
civilizaţia umană i Evitarea
Prezidiului Consiliului Mondial la începutul invaziei sale proximativ 3 miliarde de lului XX ? Statisticile — din dezarmarea generală şi
Cit costă războaiele seco
teribilei perspective a făcut
dolari sau, practic, echiva
în Liban, Israelul este ne
voit să plătească acestui lentul a ceea ce Israelul seci, dar elocvente — con totală, in primul rînd din
ai Păcii război un greu tribut eco doreşte să obţină din par semnează că primul război dezarmarea nucleară, Impe
mondial a necesitat cheltu
al
major
rativul
nomic, ilustrat de o dato tea S.U.A. cu titlu de aju ieli financiare oseilind între raneităţii, obiectivul contempo
suprem
LISABONA 4 (Agerpres). Comitetului Naţional pen rie externă estimată la 21 tor economic şi militar a- 200 şi 300 miliarde de dolari. penfru a cărui atingere tre
— La Lisabona s-au _ în tru Apărarea Păcii. miliarde de dolari — re nual — notează AFP. îm Respectind progresia mai buie să militeze toate po
cheiat lucrările reuniunii Prezidiul a adoptat între cord mondial absolut pe prumutul de 160 milioane mult decît geometrică stabi poarele lumii, dornice să
• P r e z i d i u l u i Consiliului alte documente, apelul a- cap de locuitor — şi o in de dolari cerut, pe de altă lită de calcule, carnajul ca trăiască intr-o lume a pă
Mondial al Păciii Au par dresat popoarelor lumii de flaţie galopantă cu un ritm parte, Fondului Monetar re a fost cel de-al doilea cii, la adăpost de arme şi
ticipat numeroase persona a-şl intensifica lupta pen ce se apropie de 150 la Internaţional nu va avea război mondial a costat în războaie.
lităţi reprezentînd mişcări tru dezarmare şl destin sută, scrie, într-un comen un impact important asu tre 3 300 şi 4 000 miliarde de
le naţionale pentru pace, dere, precum şi un apel tariu, a g e n ţ i a France pra balanţei de plăţi israe- dolari. Numai o singură ţa EUGENIA MARINESCU
diverse organizaţii interna către guvernele statelor nu Presse. liene, apreciază agenţia.
ţionale şi curente ale opi cleare de a-şi asuma an — » — w — » —
niei publice, angajate în gajamentul să nu foloseas
lupta pentru dezarmare şi că primele această armă.
Au fost adoptate de ase
preîntâmpinare a unei con Săptămînă viitoare Sa televiziune
menea un mesaj către par
flagraţii mondiale. Din ţa ticipanţii la reuniunea de
ra noastră a participat ia Madrid a reprezentanţi DUMINICĂ, 7 NOIEMBRIE binet profesional © 17,50 1001 de lejurnal a 20,25 Carnet electoral ®
Sanda Rangheţ, secretar al lor statelor participante la 9 8,00 Consultaţii pentru învă- seri ® 18,00 închiderea programului. 20.35 Actualitatea economică » 20,50
ţămintul seral © 8,30 Almanahul ® 20,00 Telejurnal ® 20,20 Actuali Recital Gheorghe Zamfir © 21,10
familiei ® 9,00 De strajă patriei © tatea economică ® 20,30 Trei melo Serial ştiinţific » 21,30 Meridianele
(FMI) a hotărît să aprobe 9.30 Bucuriile muzicii o 9,45 Aspec dii, trei interpreţi o 20,40 Occi cîntecului © 22,00 Telejurnal.
acordarea unui credit în te de la demonstraţia oamenilor dent ’82. Obscurantismul mistic.
valoare de aproape 1 mi muncii din Moscova, cu prilejul Sectele — agenţi ai alienării sociale VINERI, 12 NOIEMBRIE
liard de dolari în favoarea celei de-a 65-a aniversări a Marii şi morale © 20,55 Teatru tv. : „Ziua
Africii de Sud, a anunţat Revoluţii Socialiste din Octombrie de duminică a Iui Danixan Slegaru" o 15,00 Telex » 15,05 Profiluri
£ia JAKARTA. - Preşedin purtătorul de cuvînt ai or o 10,15 Viaţa satului © 11,45 Lu de Mircea Enescu © 22,00 Telejur şcolare » 15,30 Emisiune în iimba
tele Indoneziei, generalul ganizaţiei, potrivit agenţiei mea copiilor • 13,00 Album dumi nal. germană & 17,25 Tragerea loto ©
Suharto, a avut convorbiri France Presse. nical e 14,00 Telesport a 18,00 Sea 17.35 La volan © 17,50 1001 de seri
cu preşedintele Pakistanu Observatorii politici re ra televiziunii sovietice o 19,00 Te MIERCURI, 10 NOIEMBRIE © 18,00 închiderea programului. ®
lui, Mohammad Zia-ul Haq, marcă faptul că hotărîrea lejurnal © 19,20 Călătorie prin ţara 20,00 Telejurnal » 20,20 Carnet e-
aliat în vizită în Indonezia, Consiliului Executiv al FMI mea a 19,40 Cîntarea României © « 16,00 Telex » 16,05 Profesiunile leclorai « 20,30 Invitat în studioul
transmite agenţia INA. a fost luată ignorindu-se 20,10 Seara televiziunii sovietice. cincinalului ® 16,25 Tragerea pro- nostru: tenorul Ludovic Spicss ©
In cadrul unei conferinţe rezoluţia adoptată luna Film artistic: „Moscova nu crede în noexpres » 16,35 Viaţa culturală ® 20,45 Cadran mondial ® 21,10 Film
de presă, care a urmat în trecută de Adunarea Gene lacrimi". Premieră tv. s 22,20 Te 17,00 Universul femeilor © 17,50 artistic: „Frankio Welis". Premie
trevederii cu şeful statului rală a O.N.U. lejurnal. 1001 de seri ® 18,00 închiderea pro ră pe ţară. Producţie u studiourilor
indonezian, preşedintele gramului o 20,00 Telejurnal © 20,20 canadiene 9 22,00 Telejurnal.
Zia-ul Haq a declarat că a E3 ROMA. - La Roma au LUNI, 8 NOIEMBRIE Carnet electoral ® 20,30 Actualitatea
avut Ioc un schimb de opi început lucrările reuniunii economică ® 20,45 în acordurile SlMBATA. 13 NOIEMBRIE
nii asupra unor probleme parlamentare a C.E.E. şi ® 15,00 Telex & 15,05 Emisiune harpei o 21,00 Democraţia capitalis
bilaterale şi internaţionale, ţărilor din Africa, Caraibi în limba maghiară ® 17,50 1001 de tă de la poleială la realitate. Co o 11,00 Telex © 11,05 Film artis
precizează sursa citată. şi Facific (ACP), consacrată seri a 18,00 închiderea programului. mentează Eugen Mândrie © 21,25 tic: „Frankie Welis" » 11,55 Culti
examinării stadiului actual ® 20,00 Telejurnal o 20,20 Carnet Film artistic: „Bulevardul fluieră- varea limbii şi literaturii române în
EU BONN. - în faţa Mi al relaţiilor economice din electoral o 20,30 Tezaur folcloric vînt". Producţie a studioului Bucu şcoală o 12,20 Ora de muzică © 13,00
nisterului vest-german al tre cele două grupuri de 9 21,00 Orizont tehnico-ştiinţific © reşti ® 22,00 Telejurnal. La sfirşit de săptămînă ® 14,00 Te-
Apărării a fost începută o ţâri, reglementate prin Con 21.30 Roman foileton: „Docherii" lesport ® 18,35 Săptămînă politică
acţiune de protest împotri venţia de la Lome. In ca © 22,00 Telejurnal. JOI, 11 NOIEMBRIE • 18,50 1001 de seri © 19,00 Tele
va pregătirilor în vederea drul reuniunii a fost pre jurnal ® 19,20 Carnet electoral &
Instalării unor rachete de zentat un document, alcă MARŢI, 9 NOIEMBRIE © 11,00 Telex e 11,05 Colocvii pe 19,30 Teleenciclopedia © 20,00 în-
tip „Cruise" pe teritoriul tuit de o comisie comună, dagogice ® 11,25 Film serial: „Lu tîlnire cu oi>era, opereta şi baletul
R.F.G., relatează agenţiile în care se arată, între alte a 11,00 Telex a 11,05 Profesiu mini şi umbre" o 12,15 Democraţia © 20,30 Film serial: „Lumini şi um
France Presse şi Taniug. le, că aplicarea în practică nile cincinalului o ‘11,30 Album co capitalistă de la poleială la reali bre". Episodul 30 9 21,20 Magazinul
a prevederilor acestei con ral a 11,40 Roman foileton: „Do tate © 12,40 Concert popular a 13,00 „Muzical". Varietăţi muzical-umo-
m WASHINGTON. - venţii nu a dus la rezulta cherii" ® 12,10 Tezaur folcloric ® închiderea programului. © 16,00 Te ristice & 22,10 Telejurnal « 22,20
Consiliul Executiv al Fondu tele scontate de ţările în 12,40 Călătorie prin ţara mea © lex s 16,05 Şcoala contemporană ® Petreceţi cu noi. Romanţe şi cîntece
lui Monetar Internaţional curs de dezvoltare. 16,00 Telex a 16,05 Viaţa şcolii © 16,30 Studioul tineretului © 18,00 do voie bună © 23,00 închiderea
16.30 Clubul tineretului © 17,15 Ca închiderea programului © 20,00 Te programului.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, ion Goclei, liberii! Sstrato (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor t lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
iEDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane : 11275, 11585, 12157. Telex : 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoriî voluntari
TIPARUL j Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi Instituţii.