Page 17 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 17
>1 m yi *
•a**, *2£
Tovarăşul Nicolae Ceauş»
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
a primit pe preşedintele Isociafiel
|Ă,.
de prietenie ’sovieto-române
O C I A I I S M I I Ceauşescu, secretar gene rii Revoluţii Socialiste din buţia pe care asociaţiile de
Nicolae
l
organizate în ţara noastră
ş u
T
A fost subliniată contri
o
r ă
v a
cu prilejul aniversării Ma
prietenie din cele două
ral al Partidului Comunist
ţări o aduc la dezvoltarea
Octombrie.
Român, preşedintele Repu
în cursul întrevederii au
a primit, vineri, pe tovară
A L blicii Socialiste România, fost evocate cu satisfacţie relaţiilor româno-sovietice,
în spiritul politicii promo
şul V. I. Konotop, membru bunele relaţii de prietenie vate de P.C.R. şi P.C.U.S..
al C.C. al P.C.U.S., mem şi colaborare existente în Totodată, s-a relevat rolui
bru al Prezidiului Sovietu tre Partidul Comunist Ro ce revine acestor asociaţii
lui Suprem al UJFt.S.S., mân şi Partidul Comunist în întărirea prieteniei şi
prim-secretar al Comitetu al Uniunii Sovietice, între conlucrării dintre poporul
Anul XXXIV, nr. 7 773 SIMBĂTĂ, 6 NOIEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani lui regional Moscova al România şi Uniunea Sovie român şi popoarele sovie
P.C.U.S., preşedintele con tică, care se extind şi se tice, dintre ţările noastre,
ducerii centrale a Asocia adîncesc continuu în spiri în mai buna lor cunoaşte
ţiei de prietenie sovieto- tul înţelegerilor convenite re şi apropiere, în folosul
române, conducătorul dele
IN T IM P IM E A C O N F E R IN Ţ E I N A Ţ IO N A L E A P A R T ID U L U I cu prilejul întîlnirilor la cauzei generale a socialis
gaţiei, care la invitaţia Con
siliului General A.R.L.U.S., nivel înalt româno-sovie- mului, păcii, securităţii şi
participă la festivităţile tice. înţelegerii între naţiuni.
iBBa(}ot3oi3&is>aooG>oBooaBaoot>aoG>&e9a9<B&aoooeav6e&ai'0QceiooeaBec<oooao
Obiective noi, exigenţe sporite lesuperarea restanţelor - o sarcină d e .
in eomerfol hursedorean actualitate pentru formalişti hunedoreni
Pînă mai anii trecuţi, la livrării blocurilor carboni condiţiile de lucra, odată
în pas cu actuala dez deschise la parterele blocu rilor care-şi desfăşoară ac secţia a II-a furnale a ce de către întreprinderea cu venirea anotimpului rece
voltare economică, cu ce rilor de locuinţe şi în care tivitatea în comerţ ? combinatului hunedorean, de produse cărbunoase Sla (aprovizionarea mai greoaie
rinţele tot mai sporite ale se găsesc toate grupele de — V-aş oferi din nou o la capitolul realizări se în tina). De atunci, din iulie, cu materii prime şi mate
producătorilor de bunuri mărfuri. Deci, alţi peste cifră: 2100. Ea reprezintă registrau zeci de mii do se tot încearcă să se recu riale).
materiale, reţeaua comer- 11 000 mp. Pe aceleaşi co numărul muncitorilor cali tone de fontă peste plan. pereze cîte ceva, însă, du — Ce nu corespunde ca
ciaLă- judeţului Hune ordonate este înscrisă ex ficaţi care, în anul 1982, Acum, adică în acest an, pă cum se vede, fără re litativ, tovarăşe inginer ?
doara' a fost extinsă, mo tinderea şi în viitorul an. prin cursuri de perfecţio mal precis după 9 luni şi zultat. A doua explicaţie, — Cenuşa din cocs este
1
dernizată, ridicată la co în această idee aş menţio nare, fără scoatere din pro două decade — tot zeci de primită din partea şefului mereu peste limitele admi
tele unei exigenţe superi na terminarea magazinelor ducţie, şi-au îmbogăţit cu mii de tone de fontă, dar de secţie, inginerul Petra se. Peletele de Turnu Mă
oare. Noile atribute con generale din Petrila, Ani- noştinţele profesionale, s-au sub plan... Cu 29 000 tone Opriş, vine să... justifice gurele au o rezistenţă scă
stituie temeiul unei rod noasa şi Uricani, hala a- deprins cu normele comer de fontă au rămas datori într-un fel, această impo zută. Din aceste cauze sînt
nice activităţi desfăşurate ţului actual. Această măsu furnaliştii oţelarilor. Pri sibilitate a diminuării res multe „agăţări" ale coloa
în acest compartiment al ră întreprinsă ar putea fi ma explicaţie. Minusul a- tanţei acumulate: nelor de materii prime în
vieţii economico-sociale, al un argument care să ple cesta mare (aproximativ — Planu-i mare, timpu-i furnale, agregatele siderur
unor succese cu care este deze exclusiv în favoarea producţia unei săptămîni) scurt, materiile prime nu gice avînd un mers greoi.
întîmpinată Conferinţa Na unui comerţ civilizat, „datează din luna iu corespund calitativ I — Oare furnaliştii nu au
ţională a P.C.R. prompt, de bună calitate. nie a.c., cînd trebuia să ...Ceea ce ar însemna că contribuit la „realizarea"
Propunîndu-ne să aflăm Dar..; cum se ştie, lucru intre în funcţiune, duipă nici de acum încolo nu se minusului ?
noi date privind activita rile nu stau chiar aşa. De reparaţia capitală, furnalul întrevăd şanse prea mari
tea comercială a judeţului, aceea, în" vederea întăririi nr. 8 (fumai ce a intrat pe pentru recuperarea inte C. DORIN
ne-am adresat tovarăşei spiritului de ordine şi dis producţie abia la 4 iulie grală a restanţelor, mai
Eugenia Burducea, direc ciplină şi în această activi a.c., din cauza întîrzierii ales că se înrăutăţesc ?i (Continuare în pag a 2-a)
tor adjunct al Direcţiei co tate este în curs de des
merciale judeţene. făşurare şi o altă acţiune
6 6
— V-arn ruga, pentru în — cea de testare a lucră Oraşul C „inima sa...
căput, tovarăşă director, să torilor gestionari din toate
ne prezentaţi oîteva din unităţile comerciale şi de
realizările obţinute în acest groalimentară din Lupeni, alimentaţie publică. Sco Colanul a fost menţionat păţind rangul de... comună.
an în activitatea comer cantina restaurant din Pe pul acestei testări nu este pentru prima oară în docu Htimom Dar, începînd cu 1948, cînd
cială. troşani, construirea de noi altul decît de a verifica mente prin anul 1387. In poporul a devenit stăpinul
unităţi alimentare şi de a- anul 1870, însă, s-a întîm- . . V ■ reaI şi deplin asupra mij
— Pînă la sfîrşitul anu limentaţie publică în car cunoştinţele teoretice şi luceafăr
lui 1982, suprafaţa comer tierul 23 August din Hu practice, profilul moral po plat ca aici să se constru tfSŞ loacelor de producţie, uzi
cială în judeţul Hunedoara nedoara, darea în folosinţă litic al celor ce gestionea iască o „uzină siderurgică", la coastei» na şi odată cu ea locali
va creşte cu peste 22 000 ză bunurile materiale. Este mai precis un fumat de 83 tatea Călan şi-au inceput
mp. între obiectivele con a noi unităţi la parterele inadmisibil ca avînd aces mc, un atelier mecanic şi urcuşul pe treptele dezvol
blocurilor de pe bulevar
struiţi în această perioadă, te condiţii de desfăşurare ceva anexe. Jn jurul aces patri tării.
dul Dccebal din Deva. tuia s-a ridicat şi o colo Intrucit este lesne de de
sau iii curs de dare în fo a activităţii, suficiente spa
— Detaliile furnizate de nie muncitorească, formată dus că destinul CăJanului,
losinţă, aş aminti magazi dumneavoastră ne-au aju ţii de desfacere a mărfu din exact 10 case. gic. Iar colonia - „10 ca ai comunelor din zonă gra
nul universal „Jiul“ din tat să ne conturăm o ima rilor, să înregistrăm rebut Nimeni nu bănuia atunci se" - va fi germenele unui vitează în jurul acestui nu
oraş muncitoresc înfloritor,
Petroşani, cu o suprafaţă gine prezentă şi viitoare tocmai la capitolul bună- că acest furnal va li ele verigă importantă in lanţul cleu, care este combinatul
de circa 9 000 mp, comple a bazei materiale a activi servire, operativitate, po mentul care va genera de-a centrelor siderurgice ro siderurgic, vom releva cî-
lungul vremii ■ profunde
teva din datele mai impor
xul de alimentaţie publică tăţii comerciale. Ce ne pu liteţe ale lucrătorilor co transformări Jn destinul lo mâneşti. Nimeni nu bănuia tante care ilustrează con-
din centrul civic al Hune teţi spune despre servicii merciali. curilor şi al oamenilor de acest lucru, nici măcar in
CONSTANTA
doarei, cele două cantine le prestate în aceste uni aici, el fiind, intr-un lei, 1947, cu toate că intre M. LIONEL
POPESCU-CORPADE »actul de naştere“ al unui timp uzina se dezvoltase şi
de la Lupeni şi Vulcan, tăţi, despre preocuparea
puternic combinat siderur- localitatea se extinsese, că- (Continuare in pag. a 2-a)
plus alte magazine recent privind pregătirea lucrăto (Continuare in pag. a 2-a}
O _ ® _ 9 _ V» - <3» — «3» —
CONSILIUL DE STAT
Din nou pe drumul calcarului -din carieră în combinatele siderurgice (IIT AL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Beneficiarii calcarilii „beneficiază^ de propriile-i... carenţe 1 D E C R E T
Apelăm din nou la sta nici una din zilele lunilor drul „mesei rotunde", or uzură foarte mare, care privind obligaţiile persoanelor care cer şi li se
tisticile aflate în evidenţa respective nu s-a realizat ganizată de redacţia noas poate duce la distrugerea
carierei. Rezultă că din producţia stabilită. Aceas tră la încheierea preceden întregului mecanism al u- aprobă să se stabilească definitiv în străinătate
luna iulie şi pînă la data ta din cauza unor deficien tei acţiuni dc presă pc a- tilajului (n.n. — verificînd de a plăti integral datoriile pe care le au faţă
documentării noastre (28 ţe privind organizarea pro ceastă temă (publicată în planul de reparaţii emis şi
octombrie a.c.), la Atelierul ducţiei, disciplina, ordinea' 14 martie a.c.). Care este aprobat de conducerea de stat, organizaţii socialiste şi persoane fizice,
de calcar Crăciuneşti se şi responsabilitatea în mun situaţia la ora actuală ? combinatului, am constatat precum şi de a restitui unele cheltuieli
înregistrează 142 de ore că, folosirea utilajelor şi — Din cele patra exca că acestui excavator tre
stagnare in producţie, deci maşinilor, respectarea efec vatoare aflate în dotarea buia să i se efectueze re suportate de stat cu şcolarizarea lor
aproximativ 6 zile, din. di tivă a timpului de lucru. noastră — a precizat sub- paraţia mijlocie pînă Ia 15
ferite motive: defecţiuni e- Cum în episoadele prece inginerul Voicu Manciu, octombrie a.c., cu forţe spe în cadrul politicii gene care pleacă definitiv din
lectromecanice la utilajele dente am arătat unele ca mecanicul şef al exploată cializate din cadrul uzine rale a partidului şi statu ţară să despăgubească so
din carieră şi de la sta renţe din organizarea ac rii — doar unul se pre lor nr. 5 şi 7, dar nimeni lui de ridicare continuă a cietatea pentru eforturile
ţia de concasare; lipsă mij tivităţii în carieră şi în zintă într-o stare tehnică n-a mişcat un deget pînă nivelului de trai al între materiale depuse în vede
loace auto şi vagoane de transporturi,--astăzi ne vom bună (EKG 4, 6 B), cu care la data documentării noas gului popor, fonduri im rea şcolarizării şi speciali
marfă; opriri tehnologice ; referi şi la starea tehnică ne descurcăm destul de bi tre). portante sînt alocate pen zării lor, cît şi pentru ce
întreruperi de energie e- a utilajelor din dotarea a- ne. în schimb cu „SE-3“-ul Deşi foreze avem sufi tru a se asigura cetăţeni lelalte prestaţii şi servicii
lectrică ş.a. Tot în această telierului de calcar, la răs avem mari probleme. Are ciente — a continuat inter lor patriei gratuitatea în- de care beneficiază pînă
perioadă s-a acumulat un punderile ce revin condu 33 de ani de funcţionare locutorul nostru — nu le văţămîntului de toate gra la părăsirea teritoriului ţă
minus de peste 153 000 to cerilor Uzinei nr. 2 şi Com (durata normată de servi putem utiliza la capacitate dele, asistenţa medicală rii.
ne faţă de pian. Ştiind că binatului siderurgic Hune ciu pentru un asemenea datorită lipsei unor piese gratuită, un larg sistem de în acest scop, Consiliul
planul unei zile este de doara în ce priveşte men utilaj este de 13 ani), a de schimb, îndeosebi a mo asigurări şi asistenţă so de Stat al Republicii So
■5 500 tone deroeate şi ex ţinerea lor în stare de lu fost aprobată casarea lui toarelor hidraulice, a pom cială. cialiste România d e c r e-
pediate. rezultă că în cele cru. încă din anul 1979 şi, prac pelor şi subansamblelor a- Pentru compensarea a- t e a z ă :
6 zile de stagnare s-a pu Pentru ca atelierul să-şi tic, actualmente este imo cestor cheltuieli, în con Art. 1. — Persoanele ca
tut pierde o producţie de realizeze în condiţii bune bilizat datorită uzurii avan ferente. De asemenea, du formitate cu principiile e- re cer şi li se aprobă sta-
33 000 tone. Firesc, ne în planul de extracţie şi dc sate la mecanismul de cem o lipsă acută de pră ticii şi echităţii socialiste,
trebăm pe ce căi s-au pier prelucrare a calcarului, marş şi la grupul motor- jini de foraj. Avem o co- este necesar ca persoanele (Cor.tiouore in pag o La)
dut restul de 120 000 tone trebuie, în primul rînd, să generatoare. Mai mult stă
de calcar, adică grosul ne- aibă în permanenţă în decît lucrează. La celălalt DORIN CORPADE, NICOLAE CEAUŞESCU
realizărilor în perioada a- excavator din treapta a M1RCEA LEPADATU preşedintele
mintită ? Adîncihd investi funcţiune patru excavatoa IlI-a (EKG 4), inelele de
gaţiile am constatat că în re. Fapt recunoscut în ca rulare prezintă un grad de Continuare în pag. a 2-a) Republicii -Socialiste România
