Page 18 - Drumul_socialismului_1982_11

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

iste suficienţă analizarea Investiţiile şi modernizările

situaţiilor necorespunzătoare! în zootehnie — finalizate
O Cineamatori. Membrii ci-
n,noTelex
Cu toate că este vorba să aducem şi sectoarele brii organizaţiei U.T.C. de înainte de termen! neclubului minerilor de la 11,05Film
de
eu-
au
Barza
terminat
de două organizaţii de ti­ respective printre cele aici au „uitat“ să răspun­ rînd două noi scurt metra­ lurie
neret care îşi desfăşoară fruntaşe în întrecerea so­ dă. Pentru că, din dezba­ Terminarea înainte de 9 milioane lei. Acest com­ je. Intitulate „Mîinile" şi HA» Din
patrie
11
activitatea în sectoare total cialistă , spunea unul din­ terile lor, angajamentele termen a obiectivelor de plex a şi fost populat în „Var“ acestea redau secven­ 12,20 Ora (1
diferite ale economiei, la­ tre vorbitori. asumate nu sînt sprijinite investiţii şi a lucrărilor de mare parte cu vaci şi ju- ţe din munca şi viaţa mine­ 13.00 Ta sfi
rilor zărăndeni şi a locuito­
minorul dc profite mijlocii O 'altă problemă ridica­ de măsuri concrete în ve­ modernizări în zootehnie — ninci. rilor din comuna Buceş. Pe­ 18,35 Săptâi
din cadrul Combinatului tă de utecişti a fost aceea derea realizării. Nu este sarcină de mare răspunde­ Totodată, au fost reali­ liculele amintite vor repre­ 18,501001 i]
19.00Teleji
la
siderurgic Hunedoara şi, a tinerilor recent încadraţi. suficient să trecem în pla­ re pentru beneficiari şi zate cu sprijinul întreprin­ zenta cincclubul brădean „O- 19.20Carne
cineamatorilor
festivalul
respectiv, Fabrica de în­ S-a constatat că iniţiativa nul de măsuri că „biroul constructori — a stat per­ derilor şi unităţilor econo­ mul şi producţia". (Adriana 19.30Teleci
călţăminte, adunările ge­ „Prietenul noului înca­ se va ocupa de mobiliza­ manent în centrul atenţiei mice din oraşul Brad şi din Bcnea, corespondentă). « 20.00Intilnl
percta
11
nerale de dare de seamă drat aste, uneori, tratată rea tuturor uteeiştilor la organelor locale de partid comunele Crişcior, Băiţa, Expoziţie. In sala de lectură 20.30Film
judeţene
a
Deva
Bibliotecii
şi alegeri desfăşurate re­ formal. De aceea, s-a pro­ realizarea producţiei fizice şi de stat, a tuturor facto­ Baia de Criş şi Vaţa de s-a deschis expoziţia de şi um
cent au prezentat un punct pus ca cei mai buni ute- şi nete, a indicatorilor de rilor de răspundere din Jos, lucrări de moderni­ carto „Partidul Comunist 21.20Mcrid
«cunun. încă din primele eişti, dintre şei eu înaltă eficienţă..Cum o va face Consiliul unic agroindus­ zări în valoare de 1,5 mi­ Român — promotor consec­ şi cir
vent al democraţiei socialis­
Telejv
*razo, dările de seamă con­ calificare să răspundă de însă nu a amintit. Nu au trial de stat şi cooperatist lioane lei. în cadrul pro­ te". Expoziţia se înscrie în 22,1*0
semnau ca principal scop fost formulate propuneri Brad. Asigurând la timp gramului de modernizări şirul manifestărilor organi­ 22,20 Roma
voie
al adunărilor necesitatea a- mai concrete, iniţiative me­ materiale şi utilaje, perso­ s-au terminat alimentările zate de această instituţie In
de
alegerilor
intîmpinarea
nalizării, în spirit critic şi ADUNĂRILE nite să ducă la îndeplini­ nal muncitor şl tehnic de eu apă la toate adăpostu­ deputaţi !n consiliile popu­
autocritic, a realizărilor şi, ŞI CONFERINŢELE rea angajamentului asu­ specialitate, s-au putut ob­ rile de animale. în acest lare. a Iniţiativă. Conduce­
mai cu seamă, a nereali- DE DARE DE SEAMĂ mat ; „vom munci mai bi­ ţine rezultate meritorii în fel, e-a asigurat apa nece­ rea Cooperativei agricole de
sărilor înregistrate- pe linie SI ALEGERI — MOMENTE ne, mal eficient pentru a îndeplinirea sarcinilor şi sară pentru adăparea bo­ producţie din Bobîlna a
creat într-un capăt de grajd
de producţie şi organiza­ DE BILANŢ reduce numărul refuzuri­ angajamentelor. Eforturile vinelor şi ovinelor, cît şl mal vechi şl nefolosit, o BUCURE
ţie. Diferenţa In desfăşura­ ŞI PERSPECTIVĂ lor de calitate, pentru ob­ comune ale constructorilor pentru prepararea hranei. crescătorie de iepuri de car­ dioprogran
rea celor două adunări ge­ IN ACTIVITATEA ţinerea unor importante de la întreprinderea de u- De asemenea, au fost con­ ne. In momentul de faţă, La ordinei
crescătoria
de
15
dispune
nerale am constatat-o însă ORGANIZAŢIILOR U.T.C. economii de materii prime tilaje terasiere, îmbunătă­ struite fînare noi la C.A.P. iepuroaice, dar există con­ tură; 7,00
Revista p
în dezbaterile ce au avut şi materiale . Un angaja­ ţiri funciare, proiectare şi Rişca, Vaţa şi Zdrapţi, pre­ diţii ca numărul femelelor rul melodi
11
loc. Am remarcat, cu satis­ ment frumos, lăudabil. Dar execuţie construcţii din cum şi platforme pentru eă crească in perioada ur­ de, ştiri; !
valorificare
Prin
mătoare.
e
facţie, că tinerii care mun­ pregătirea tinerilor în for­ pentru ca acesta să nu ră- Deva, ale unităţilor indus­ gunoi, silozuri de supra­ Superioară. în cadrul secţiei dio; 10,00
10,05 Revis
cesc în secţia laminorului mare. Concret, pe locuri mînă doar un angajament, triale şi economice din zo­ faţă pentru furaje, alei şi blănăria aparţinînd Coopera­ 10,40 Piese
de profile mijlocii au fo- de muncă, nominal. noul birou trebuie să se nă, cum sînt I.M. Barza, drumuri de acces, anexe tivei meşteşugăreşti de pro­ Muzică
„Moţul" Brad,
ducţie
In a-
iosit eficient baza de dis­ Nu la fel stau lucrurile sprijine în activitatea vii­ U.U.M.R. Crişclor, E.G.C.L. gospodăreşti şi garduri la ceste zile s-a deschis un a- U.R.S.S. ;
ştiri; 11,05
cuţii constituită de darea la organizaţia U.T.C. schim­ toare pe soluţii concrete. Brad şi altele, cele ale con­ incinte în cooperativele a- telier de producţie încălţă­ tr-un ghin
de seamă. Principalele te­ bul „A“ (tras, tăipuit, fi­ Ar fi bine ca, pentru pri­ siliilor populare, consiliu­ gricole de producţie din minte pentru bărbaţi şi fe­ blicitate;
me abordate de Vasile nisat) din cadrul Fabricii ma adunare generală, bi­ lui unic agroindustrial şi Ribiţa, Zdrapţi, Rişca, Să- mei. Prin intrarea în func­ ştiri; 12,05
Zamfirache, Dumitru Lupu, dc încălţăminte. In adu­ roul să-şi planifice o dis­ unităţilor agricole socia­ lişte. Fînarul de la C.A.P. ţiune a noului atelier — 12,35 Din >
Iui; 12,45 ;
Petru Gaiţă, Kiraly I’ran- narea generală de aici ti­ cuţie deschisă cu tinerii în liste, s-au concretizat în Cărăstău este în curs de specializat în pantofi din dio-tv. ; 13
împletituri — vor fi Vîc
cisc, Eugen Sîrbu, de cei­ nerele nu au folosit cadrul finalizarea la timp şi chiar realizare. Singurul obiectiv flcate superior bucăţile de 15.00 Vâri
lalţi vorbitori s-au axat pe croat ea pe unul de parti­ vederea găsirii celor mai mai devreme a unor im­ care nu s-a realizat încă piele din cupoanele mărun­ 10.00 Bulei
formularea de propuneri cipare activă, deschisă, în adecvate căi viitoare de portante lucrări de inves­ este saivanul pentru oi de te rezultate în urma confec­ Concert
16.30 Tinei
concrete, viabile, de creş­ care să fie expuse soluţii acţiune. tiţii. Aşa de exemplu, a la C.A.P. Ribiţa, deşi sînt ţionării hainelor din piele. muzică po
tere a contribuţiei tinerilor privind eliminarea unor ALEXANDRU NEAGU fost terminat şi dat în ex­ materiale, proiecte şi bani, maiiah son
la realizarea integrală a neajunsuri. Pentru că aces­ preşedintele Consiliului ploatare complexul zooteh­ nu s-a găsit încă un con­ muzică us
serii ;
2£
planului şi angajamentu­ tea există. Dorina Muntea- tineret muncitoresc nie pentru creşterea vaci­ structor. Se impune luarea 22.30 Invita
lui, a producţiei pentru ex­ nu, Moniea Albu, Clara Ia- al Comitetului municipal lor cu lapte de la Birtin, de măsuri ca şi acest o- Buletin dc
port şi livrarea unor can­ cob, Maria Dopca au ară­ U.T.C, Hunedoara obiectiv pentru realizarea biectiv să fie terminat. Non stop
tităţi suplimentare de la­ tat unele din problemele MIRCEA DIACONU căruia s-au alocat aproape N. BADIU TIMIŞOA
minate. Astfel, ei au pro­ deosebite cu care se con­ Obiective no\ mina în
Realizări
f
pus crearea unor formaţii fruntă colectivul de aici agricultură
de lucru constituite din ti­ intre care şi slaba preocu­ Recuperarea restanţelor exigenţe sporite gratii con
nicolau
neri, formaţii cărora să le pare a biroului în ce pri­ răscruce d
veşte întronarea unei fer­ 20,00 Calei
fie repartizate sectoare în (Urmate din pag. 1) pentru prevenirea unor de­ Ce am mai reţinut din a- (Urmare din pag. t)
care, deocamdată, activita­ me discipline a muncii. ranjamente... Sînt .multe de ceastă discuţie ? Trebuie să
Acestea sînt, însă, con­
tea merge mai greu. „Nu statările unei stări de fapt. — Ne facem şi noi vino­ spus încă despre activita­ crească disciplina de pro­ — Alte măsuri care vi­ CiS
este vorba de o supralici­ Este adevărat, făcută în vaţi de unele stări de fa.pt. tea, pe alocuri necorespun­ ducţie. Se înregistrează şi zează creşterea calităţii 15
K&wdSSÎ!
tare a posibilităţilor noas­ mod autocritic. Dar oare înregistrăm întârzieri faţă zătoare, de la furnalele hu- acum absenţe nemotivate. serviciilor urmează să fie
nedorene.
tre ; între noi sînt mese­ este suficient să ne recu­ de graficele de evacuare. Deci, bunul mers al ac­ întreprinse ? DEVA :
riaşi foarte buni, vom reuşi noaştem nişte lipsuri ? Ia­ Mai avem staţionări pe la Pentru evitarea opririlor tivităţii productive, reali­ — Mă voi referi în pri­ (Patria);
utilajele din flux. Sînt ne­
— prin elan si dăruire — tă întrebarea la care mem- acci-dentale şi a mersului zarea sai'cinilor de plan mul rînd la acţiunea ce se 40 de ho
ajunsuri şi la noi, nu pu­ redus al furnalelor, colec­ sînt condiţionate de buna va desfăşura pînă la sfâr­ (Arta); HI
tem spune că am fi absol­ tivele de la întreţinere tre­ funcţionare a agregatelor şitul acestui an sub gene­ vocarea ; i i
căra)
viţi de unele cauze ce au buie să se preocupe mai siderurgice, aprovizionarea ricul „Arta de a vinde . în derurgistul
11
condus la diminuarea pro­ intens de efectuarea repa­ tehnico-materială corespun­ ce vor consta probele aces­ ţistul (A
ducţiei, dar precizez că cele raţiilor şi a reviziilor teh­ zătoare de creşterea disci­ Mahmudia
tui... concurs ? într-un şir PETROŞAÎ
mai mari probleme le ri­ nice. întrucât în cadrul plinei de producţie. Orga­ de probe practice pe care seriile i-u
dică şi în continuare cali­ secţiei există şi o comi­ nele şi organizaţiile de vînzătorli le vor susţine î» rele alb al
tatea materiilor prime ce sie de calitate, aceasta tre­ partid, cadrele de condu­ faţa cumpărătorilor sub su­ lembrie);
sosesc la furnale. Aglome­ buie să-şi îmbunătăţească cere, de fapt întregul co­ pravegherea şefilor de uni­ ce-te şl m:
(Cultural);
ratul este sărac în metal, stilul de muncă: să ur­ lectiv de oameni ai mun­ tăţi şi a specialiştilor din — seriile )
cărbunii de Valea Jiului mărească dozarea încărcă­ cii, trebuie să depună efor­ LONEA: A
au cenuşă multă, oxigen şi turii şi să depisteze mate­ turi stăruitoare în vederea întreprinderile comerciale. departe (i
De reţinut e şi faptul că NOASA:
gaz metan pentru intensifi­ riile prime necorespunză­ redresării producţiei şi a notele pentru serviciile o- nlcă (Mu i
carea proceselor metalurgi­ toare, 6ă acţioneze în aşa recuperării integrale a res­ ferite de lucrătorii comer­ CÂNI: Trc
ce din furnal nu prea a- fel încât să se evite apa­ tanţelor pînă la sfârşitul ciali vor fi acordate de... loşi (Retc
vem. riţia producţiei declasata. acestui an. Trandatiru
OI
roşie);
Nu contestă nimeni greu­ publicul cumpărător. romantice
tăţile cu care se confruntă şamentul
furnaliştii hunedoreni, însă căra); GE
birea are
chiar în această situaţie se riile I-1I <
putea acţiona mai bine. Oraşul Călău şi HAŢEG: I
Atît în direcţia menţinerii cia); BRA
CĂLAN :
unei ritmicităţi în produc­ (Uemars din pag. 1) pătat, pe drept, statutul de intrarea In funcţiune a pu­ tru Singai
ţie, cît şi în legătură cu oraş. ternicelor capacităţi side­ cultură);
calitatea produsului. Au Dar cea mai puternică rurgice de pe noua plat­ şapte fant
fost cazuri cînd nu s-a in­ erei dinamica localităţii în dezvoltare a cunoscut-o u- formă: furnalele nr. 3 şi 4, ILIA: Alo,
bunica (L
tervenit la timp la corec­ cei 35 de ani de ctitorie tina, şl împreună cu ea o- de 1000 mc fiecare, bate­
tarea compoziţiei şarjelor socialistă in România, roşul, în decursul ultimelor
în funcţie de regimul ter­ Intre anii 1949-1952 s-au trei cincinale. Astăzi, Ora­ riile de cocsificare, fabrica
turnătoria
aglomerare,
de
mic al furnalelor. Se mai construit primele blocuri fn şul Nou numără 2 300 de de piese mecanice.
neglijează pe alocuri doza­ Câlan. Pentru a se asigura apartamente, dintre care
rea corespunzătoare a în­ economiei naţionale, in pli­ 500 s-au construit numai in Devenit din acest an Rezultate
cărcăturii. De asemenea, nu nă reconstrucţie, cantităţi acest cincinal. Este de la combinat siderurgic, vechea noiembrie
s-au urmărit îndeaproape sporite de fontă cenuşie, în sine înţeles faptul că odată uzină, astăzi mai nouă ca Extr. I :
Staţia „Dacia 11 service Hunedoara. Atelierul de rccondi- dăruirea corectă a cocsu­ 1952 a fost pus in funcţiu­ cu dezvoltarea lui urbanis­ oridnd, continuă să fie 08, 32, 75,
ţiouări. Rectificatorul Petru Haincş execută cocon di li ou a- lui şi parametrii furnalelor ne un fuma! de 250 mc „inima" mare a oraşului. O Extr. a
rca arborilor cotiţi pentru toate tipurile do maşini. şi nu s-a acţionat la timp tică, cu creşterea popu­ oinimă" care palpită fără 21, 50, 10,
Foto: V1RG1L O NO IU (nr. 2), primul obiectiv de laţiei, oraşul a fast dotai oprire, spre care se în­ Fond toi
acest iei construit sub zo­ cu numeroase obiective so- dreaptă zilnic jumătate din 1 235 198 lei
dia socialismului în Româ­ ciat-culturale şi de interes populaţia oraşului. O „Ini­
Beneficiarul calcarului „beneficiază nia. Cinci ani mai tirziu, la public. Am putea enumera mă“ care produce în retor­
Călan se consemnează lin
aici o listă întreagă. Ince-
tele
siderurgice
alchimiei
succes de seamă al cerce­ pînd cu reţeaua şcolară (la sute de mii de tone de fon­
de propriile-!... carenţe! tătorilor, specialiştilor fi ora actuală un sfert din tă, cocs, semicocs, aglome­
muncitorilor români: se con­ populaţia oraşului Călan rat, utilaje pentru industria Timpul
struieşte şi pune în func­ ziua dc 0
(Urmare din pag. I) îndeplinit pînă la această multe dintre cauzele reale ţiune - în premieră mon­ urmează diferite forme de ţării. Numai în cefe 10 luni Vremea v
oră multe dintre angaja­ ale minusurilor masive a~ dială - cuptorul şi instala­ invâţămint, la zi şi seral), trecute din acest an, la ales noapt
mentele asumate cu prile­ cumulate, cauze peste care continuind cu cea comer­ Călan s-au produs 370 000 fiabil. I
precipitaţii
11
jul „mesei rotunde din 14 conducerea combinatului ţia carbofluid, pentru pro­ cială (care cuprinde peste tone de fontă cenuşie, adi­ ploaie, laf
mandă depusă la secţiile martie a.e. (nu s-a realizat trece prea uşor cu vederea. ducerea semicocsulul, prin 2 500 mp spaţii comerciale), că de 30 de ori mai mult re. Vintul
mecanice I şi a Il-a din platforma pentru depozita­ Dacă nu se va acţiona metoda fluidizării, aşezămintele sanitare, ba­ decit în 1947, şi de aproa­ nat eu i
40—50 km/
cadrul uzinei nr. ;> repa­ rea calcarului; la linia de cu toată fermitatea şi res­ In 1959 a început să pro­ zele sportive ş.a.m.d,, toate pe trei ori mai mult decit nordic. T<
raţii şi piese de schimb, var, care trebuia pusă în ponsabilitatea de către toţi ducă şi celălalt furnal de asigură condiţii cu nimic in 1960. nime vor
pentru 100 de prăjini îhcă funcţiune în luna mai, s-au factorii implicaţi în pro­ 250 mc. Tot atunci a înce­ mai prejos decît alte centre minus 5 şi
din luna mai. Dar, din 40, realizat doar 50 la sută ducerea şi transportul cal­ put construirea unui cartier urbane din judeţ sau din ...Călan, oraş născut in maxime &
de.
Dimin
cite trebuia să ne livreze din lucrări; depozitul de care avea să devină, nu ţară. Multe din obiectivele zodia socialismului. Oraş cu şi brumă.
carului, acum cit timpul o doar ca nomenclatură, cl in amintite au prins contur in o imensă inimă clocotitoa­
pînă în prezent, ne-au li­ explozibil se află încă în mai permite, la iarnă nea­ re, unde dăinuieşte una La numi
vrat doar 8 bucăţi. Dacă fază incipientă de realiza­ junsurile se vor amplifica, fapt, Oraşul Nou Călan. fn aceşti doi ani oi cincina­ dintre cele mai vechi - oire cu ■
lului pe care îl străbatem,
decurs de un deceniu aici
la cele spuse de subingi- re; la drumul betonat din­ periclitând însăşi realizarea s-au construit peste 1000 de in aceşti ani s-a înzecit şi dar azi una dintre cele mai Var cade
va
Vintul
nerul Voicu Manciu mai tre carieră şi staţia de con- producţiei de fontă şi oţel apartamente. Intre timp, in puterea economică o ora­ noi - stele ale siderurgiei nord. (Me
arătăm că beneficiarul easare nu s-a făcut, prac­ in combinatele siderurgice anul 1961, Colanul şi-a că­ şului — prin construirea şi româneşti. viciu : Oai
(C.S. Hunedoara) nu şi-a tic, nimic), avem, iată, ale Judeţului.