Page 2 - Drumul_socialismului_1982_11

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL UT NR. 7 76â

După încheierea discuţiilor individuale cu comuniştii

Activitate consistentă pentru înfăptuirea 11.00 Telex
isi toate fermele zootehnice — 11.05 Profesiunii
Iui
învăţămintelor desprinse 11,30 Roman fo
cherli * —
Muzică p
Birourile organizaţiilor nist să i se acorde un spri­ ţiile ce le deţin, să aducă f u r a j e la nivelul necesarului 12.00 strumental,
®e bază din Staţia de uti­ jin real, tovărăşesc. Pe de o contribuţie tot mai mare 12.25 Panoramic
laje şi transporturi Deva altă parte, birourile orga­ la soluţionarea probleme­ —, în cursul acestui an pentru adunarea şi trans­ rele mecanice ce se află 12.50 Album cm
au încheiat încă in luna nizaţiilor de bază au bene­ lor din unitate. — în lumina Legii cu pri­ portarea la timp, fără să de mai multă vreme în u- 10.00 Telex
Viaţa şcoli
10.05
august discuţiile individua­ ficiat de un important Un mare număr de pro­ vire la producerea şi gos­ se înregistreze pierderi, a nităţi, au fost aduse şi in­ 16.25 Clubul tin<
le cu comuniştii şi au fă­ sprijin din partea comu­ puneri şi sugestii prezen­ podărirea nutreţurilor, a finului şi otăvii în bazele stalate două noi utilaje de 17.15 Cabinet pr
cut analizele pe baza a- niştilor, sub forma unui tate de comunişti se refe­ sarcinilor stabilite de con­ furajere. în acest fel, coo­ tocat la C.A.P. Densuş şi 17,40 Muzicii po
17.50
1001 «le se
cestora, analiză întreprin­ mare număr de propuneri ră la perfecţionarea stilu­ ducerea partidului şi de perativele agricole din Peş- Sarmizegetusa, ce se află 20.00 Telejurnal
să şi de comitetul de şi sugestii menite să con­ lui şi metodelor de muncă Comandamentul judeţean teana, Clopotiva, Riu de deja în stare de funcţio­ 20.20 Carnet ele.
partid. S-au cristalizat o tribuie la îmbunătăţirea ale comitetului de partid şi pentru coordonarea activi­ Mori, Sarmizegetusa şi al­ nare. 20.25 Civica
seamă de Învăţăminte, con­ vieţii de partid, a activită­ birourilor organizaţiilor de tăţii din agricultură — u- tele, au adunat fibroase la Ing. I. Munteanu spunea 20.15 Teatru în
scrisoare ţ
cluzii şi propuneri menite ţii viitoare. bază, în sensul întăririi nităţile agricole din Con­ nivelul necesarului, ba u- că marea majoritate a u- l. Cara
să fie transformate într-un Acţiunea a pus în evi­ muncii colective, a contro­ siliul unic agroindustrial nele chiar mai mult. Fap­ nităţilor îşi asigură în în­ 22.00 Telejurnal
autentic instrument de lu­ denţă însă şi unele caren­ lului îndeplinirii hotărîri- Toteşti au acordat o mare tul acesta merită remarcat tregime necesarul de fu­
cru pentru perfecţionarea ţe existente în activitatea lor şi măsurilor adoptate, atenţie asigurării unor dacă ţinem seama că, de raje. Doar în legătură cu 0?*" ll< 3(ESSSEiS
în continuare a muncii de birourilor organizaţiilor de activităţii cu membrii de cantităţi de furaje la ni­ pildă, în anul 1981, toate două cooperative proble­ HI ABIC
partid. bază. La poligonul de pre­ partid intre adunările ge­ velul necesarului pentru cele nouă ferme zootehni­ ma este îndoielnică, şi a- i^^bbhbb;
Analizele din adunările fabricate, de pildă, nu se nerale, conducerii mai di­ stabulaţia 1982—1983 — ce din consiliul unic au nume la C.A.P. Toteşti şi BUCUREŞTI >
generale, ca şi cea din co­ acordă atenţia cuvenită recte şi mai sistematice a ne-a asigurat ing. Ionel cumpărat furaje. Un alt Densuş. Problema se pune dioprogramul Ui
fapt care merită, de ase­
Munteanu. Ca urmare a
mitetul de partid, au re­ problematicii economisirii, activităţii de propagandă, acestui fapt, la ora actua­ menea, apreciat este acela mai serios la cooperativa La ordinea zilei
levat faptul că birourile ceea ce a generat creşte- sprijinirii şi îndrumării lă marea majoritate a fer­ că la ora actuală la C.A.P. din Toteşti, căci la Densuş tura; 7,00 Rădic
organizaţiilor de bază mai îndeaproape a grupe­ Unirea şi Toteşti tot finul se fac eforturi pentru a se Revista presei;
melodiilor;
rul
şi-au îmbogăţit experienţa lor de partid existente în melor zootehnice dispun este transportat în incin­ aduna de pe cîmp tot ce de ştiri; 9,05
în conducerea activităţii VIAŢA DE PARTID interiorul unor organizaţii deja de cantităţi de fu­ tele zootehnice, iar, la poate sluji hrănirii anima­ ascultătorilor; 1
raje suficiente pentru a
politico-ideologice şi eco­ de bază. asigura o bună iernare a C.A.P. Clopotiva, Densuş, lelor şi, cum s-a exprimat de ştiri; 10,05 P
10.20 Din cîntcc.
nomice, şi-au sporit capa­ Comitetul de partid a- animalelor. Peşteana etc., această ope­ recent loan Ţebean, pre­ şurile popoare
citatea de organizare şi rea costurilor de producţie preciază că atît el, cît şi raţie se apropie de sfîrşit. şedintele unităţii, aici sînt Mioriţa; 11,00
mobilizare a colectivelor şi o slabă calitate a pre­ birourile organizaţiilor de Evident, strădania pentru Finul adus din cîmp a fost condiţii să se asigure fu­ Ştiri; 11,05 Micr
nierilor ; ll,35
pentru îndeplinirea sarci­ fabricatelor. Se înregis­ strîngerea a cît mai mul­ cîntărit cu grijă, depozi­ rajele. La Toteşti, însă, 12.00 Buletin de
nilor de plan. în spiritul trează încă multe absenţe bază, au primit un real te furaje s-a întins pe tot tat în bune eondiţiuni, în­ aşa ceva nu se va putea Sub semnul
muncito
indicaţiilor primite ele ac­ nemotivate, iar la repara­ sprijin din partea comuniş­ parcursul anului agricol ce registrat şi predat oame­ realiza prin surse proprii, noastre 12,30 D
liste;
ţionează cu mai multă ţii auto şi utilaje lucrările tilor, pe toată durata des­ se apropie de sfîrşit. Au nilor care urmează să-l De ce ? Fiindcă unitatea folclorului; 12,1,
maturitate, responsabilitate sînt de calitate îndoielnică. făşurării discuţiilor indivi­ fost cosite toate suprafe­ administreze. dispune de un mare nu­ *~‘eră radio-tv.
si eficienţă în direcţii ma­ Birourile organizaţiilor de duale. Important este ca ţele ce au produs fîn, ba De aceeaşi preocupare măr de animale şi de sut , l la S; 15,00
jore cum sînt: respectarea bază din cele două secţii acum aceste organe să cosaşii au urcat chiar a- s-a bucurat şi asigurarea prafeţe mici de fineţe. Hoţilor; ;i6,00
ştiri; 16.05 Progi
tehnologiilor de lucru, fo­ n-au abordat însă cu toată transpună în viaţă reco­ dînc în pădure, pe locuri suculentelor. în toate uni­ Consiliul unic agroindus­ tece; 16,20 Sfatul
losirea raţională a utilaje­ răspunderea aceste proble­ mandările şi propunerile unde nu s-a cosit de mulţi tăţile, după strîngerea ce­ trial i-a repartizat unităţii, 16,10 Coordonat
lor şi instalaţiilor, îmbu­ me în cadrul discuţiilor in­ ani sau, poate, niciodată; realelor, au fost semănate pentru a fi cosită, o întin­ ce; 17,00 Buleti
17.05 Politica ni
nătăţirea calităţii produc­ dividuale. în alte organiza­ primite, în folosul întregii a fost strînsă iarba de pe porumb siloz şi floarea- să suprafaţă de livezi; can­ Varietăţi muzi<
activităţi de partid din a-
ţiei, creşterea productivi­ ţii de bază — exploatarea şanţuri, de la capetele tar­ soarelui în cultură dublă, titatea de siloz realizată Orele scrii; 19
tăţii muncii, reducerea mai parcului auto şi utilaje — ceastă importantă unitate lalelor, din livezi ş.a. în care au fost recoltate şi în- este, cum spuneam, mai tura de la A 1
20
Radiojurnal;
accentuată a consumurilor ţinerea unor adunări gene­ deveană. acelaşi timp, s-a manifes­ silozate în bune eondiţiuni. mare decît cea planificată; pamîiitulul rom
de materii prime, energie, rale se află sub semnul CORNEL ARMEANU tat o preocupare sporită Cooperativa agricolă din pentru a reduce cantitatea l.a sugestia dv.
combustibili şi materiale, întrebării din cauza nu­ Toteşti a însilozat 3 000 to­ de fîn destinată oilor, au inlr-o oră; 23,(
în linii generale aceste o- mărului mare de membri ne suculente, cu 500 tone fost adunate aproape 100 în la minor pe
ce! şi orchestri
rientări au constituit şi te­ de partid care lipsesc ; una mai mult decît era plani­ tone frunze. în aceste con­ Schumann; 23,
meiul discuţiilor individua­ dintre adunări a trebuit Perfecţionarea meci politice ficat, Asociaţia economică diţii furajele existente vor stop muzical.
acoperi o mare parte din
le cu comuniştii, acestora ainînală din această cau­ intercooperatistă Peşteana
ză. (Urmare din pag. î) necesar. Pentru a se asi­
adăugîndu-se, evident, com­ necesare pentru a asigura a realizat 2 600 tone siloz gura o bună furajare a ICINER
portamentul faţă de înda­ în'timpul discuţiilor in­ ritmicitatea extracţiei şi o ş.a. Paiele rezultate după animalelor pe tot parcursul AmMBI
dividuale comitetul de şi chiar 7 200 de tone. Re­ activitate neîntreruptă în recoltarea orzului şi griu­
toririle ce le au în pro­ feriri critice utile au fost stabulaţiei următoare, con­ DEVA : Zb
ducţie, în viaţa socială. partid a fost criticat pen­ marile abataje mecanizate lui au fost adunate cu gri­ siliul unic agroindustrial (Patria); Int
tru faptul că nu acordă făcute şi cu privire la pre­ „cu flux continuu", pentru jă, transportate şi aşezate
Tien
Comitetul de partid a- atenţie cuvenită antrenării gătirea şi perfecţionarea prevenirea tuturor dificul­ in clăi bine construite, ca are în vedere două soluţii. Muntele HUNEI
(Arta);
preciază că discuţiile s-au în activitatea politico-orga- forţei de muncă, mai buna tăţilor tehnice cauzate mai să nu permită pătrunderea Prima ar fi aceea ca finul vocarea dragm
caracterizat prin spirit a- nizatorică a unui impor­ gospodărire a avuţiei în­ cu seamă de un ritm de ploii, iar în aceste zile se ce prisoseşte la unele uni­ ra); Pilot de
nalitic, de exigenţă, con­ tant număr de cadre teh- treprinderii, întărirea or­ lucru scăzut şi de întreru­ taie cocenii de pe ultimele tăţi să fie adus la Toteşti (Siderurgistul) (A
I-II
— lucru bine gîndit. A seriile
structiv, urmărindu-se tot nico-inginereşti, oameni ca­ dinii şi disciplinei. perile în avansarea abata­ suprafeţe ce au fost culti­ doua soluţie este achizi­ fiul (Construc
timpul ea fiecărui comu- pabili şi obligaţi, prin func- Resursele interne eviden­ jelor. vate cu porumb şi se trans­ ţionarea de fîn de la popu­ TROŞArii: SC
(7
ţiate în cadrul dezbaterilor Prin nivelul şi exigenţa portă în bazele furajere, laţie prin cooperaţia de pustiului (Re
Grănicerii
constituie sarcini priorita­ dezbaterilor, plenara lărgi­ lucrarea fiind încheiată producţie, achiziţii şi des­ PENI : Emigr
Trebuie întronată ordinea re ale organizaţiilor de tă cu activul comitetului sau apropiindu-se de sfîrşit facerea mărfurilor. Ambe­ ral); VULCi
(Luce:
patriei
partid, care şi în conti­
de partid pe mină a evi­
în aproape toate coopera­
nuare trebuie să-şi sporeas­ denţiat din nou hotărîrea tivele. le căi pot fi utilizate cu NEA : tntoarc
Uubal (Mineri
condiţia ca acoperirea ne­
şi disciplina! că exigenţa, orientînd în­ comuniştilor, a întregului suri şi pe linia valorifică­ cesarului de furaje la .orcsc); URIC
A : Bronco
Au fost întreprinse mă­
treaga muncă politică spre
colectiv
întreprinderii
al
(Uiroare din pag. î) Căldărar, loan Stănuş, Ro­ o finalitate superioară. în de a-şi spori eforturile de rii în cît mai mare măsu­ C.A.P. Toteşti să se reali­ tate de casa
(Retezatul);
man I. Vesa, loan I. Ţi- această privinţă, au fost gîndire şi acţiune practică ră, ba chiar in totalitate, zeze acum, înainte de în­ trid, dragoste
riac, loan Dragota, Carmen reliefate şi sarcinile con­ pentru satisfacerea cerin­ a tuturor furajelor aflate ceperea stabulaţiei sau în ua roşie); C
lot de fornu
In urma controlului e- Lung, loan Brînda. Întîr- siliului oamenilor muncii ţelor economiei naţionale, in fermele zootehnice. în orice caz, în cel mai scurt tria); Taro,
fectuat la secţia a Il-a zierile au fost de 20—30 cu privire la adoptarea pentru a da patriei mai acest sens au fost revizuite timp. lui (Flacara)
furnale s-au luat măsuri de minute ! măsurilor organizatorice mult cărbune. şi reparate toate tocătoa- TRAIAN BONDOR BAI : Cum a
disciplinare, administrati­ Şi un caz de furt: Ius­ prietena lui
cultură); HA
ve şi politice, asupra celor tin Durlescu, de la secţia rea sicilian.
vinovaţi. a Il-a furnale, a fost de­ BRAZI : ll
Secţia C.E.T.: Schimbul pistat încercînd să scoată dar nu-ti p
CALAN : So'
condus de maistrul Gheor- din combinat şase bucăţi Etapă decisivă pentru îndeplinirea pianului ecencmic de cultură);
ghc Moţ (14—22) era pre­ de cablu multifilat din a- măcar n-aţi
şui); 1L.IA :
zent în întregul său, pon- luminiu, în lungime de (Urmare din pag. 1) ciplină desăvîrşită în pro­ Sarcini importante, mo­ nume (Luni
centuată a productivităţii
tajul era întocmit corect. peste un metru fiecare. Fi­ pria activitate. Acestea de­ bilizatoare, au în aceste ul­ muncii, ridicarea calităţii
Secţia cocsificare : Veri­ resc, a fost dat în seama duri că vor redresa pro­ pind exclusiv de ei. Mai time două luni ale anului şi nivelului tehnic al pro­
ficarea pontajului schim­ organului de miliţie, ur- ducţia de cărbune, că îşi bună organizare şi abne­ si unităţile industriilor u- duselor.
bului condus de maistrul mînd a suporta consecin­ vor realiza planul. N-au gaţie se cer şi colectivelor şoară, construcţiilor de ma­
Iată, aşadar, direcţii de
Adorjan Levente (14—22) ţele faptei sale. făcut-o pînă acum. Mai de furnalişti, oţelari şi la- şini, economiei forestiere acţiune de cea mai mare Rezultatele
a scos în evidenţă o sea­ Concluziile desprinse în este timp s-o facă. Mine­ minatori hunedoreni. Să şi materialelor de construc­ importanţă şi pentru co­ ciale din 31
mă de nereguli: muncito­ urma controlului de noap­ rii din Poiana Ruscăi şi dăm oţel mai mult şi mai ţii, ca şi organizaţiile de lectivele de muncă hune- FA
Extr. I ; 2
rul Dumitru Roman era te efectuat s-ar putea sin­ din Ţara Zarandului să-şi bun la export. în primul construcţii din judeţ. Aşa dorene în această perioadă 81, 24, 70, 3.
învoit de maistru, dar bilet tetiza in una singură, dar amplifice eforturile pentru rînd pentru că se poate şi după cum a cerut secreta­ scurtă, care a mai rămas Extr. a I
de voie nu avea anexat la esenţială : maiştrii, condu­ realizarea integrală a pla­ in al doilea rînd pentru că rul general al partidului, to­ 35, 34, 87, 5
FAZA
pontaj, cum se cere. Fuse­ cătorii formaţiilor de lucru nului fizic, sortimental, iar depăşirea planului la acest varăşul Nicolae Ceauşescu, pînă la sfârşitul anului, Extr. a I
se pontat 4 ore ; Doinei şi ai proceselor de produc­ preparatorii să amplifice câpitol nu are limite. Du­ la plenara C.C. al P.C.R. care să conducă la înde­ 68. 54, 21, 4
plinirea
de
prevederilor
Tâmpeam! şi Gheorghe ţie nu supraveghează cu. neîncetat randamentele de pă cum nu are limite de­ şi la consfătuirea de lucru Extr. a r
Stănculea plecaseră mai răspundere activitatea oa­ extracţie. Ne-am referit în păşirea planului nici la din cursul lunii octombrie, plan şi recuperarea unor 37, 51, 32, 5
restanţe, astfel îneît cele
FAZA
devreme de la program cu menilor din subordine, nu primul rînd la aceste co­ materii prime. este necesar ca organiza­ două mari evenimente din Extr. a V-
mai bine de o oră. Schim­ îi controlează, nu le ur­ lective pentru că lucrează Revenind la export, tre­ ţiile de partid, colectivele viaţa partidului şi a ţării 71, 13, 5, 42
Extr. a V
bul condus de maistrul măresc evoluţia dc-a lun­ în sectorul cel mai impor­ buie insistat pentru con­ de muncă să depună efor­ 40, 53, 17, 4
loan Dan avea un absent gul celor opt ore de mun­ tant al economiei naţiona­ tractarea integrală a pro­ turi susţinute în toate sec­ — Conferinţa Naţională a Extr. a \
nemotivat, pe Mircea Be­ că. Numai aşa se explică le ia această oră — cel duselor, îneît să se reali­ toarele de activitate, dar partidului şi cea de a 35-a 56, 44, 50,
rarii. La orele 23,20, ope­ întârzierile, plecările de la care asigură materiile pri­ zeze planul anual, să se în mod cu totul deosebit aniversare a proclamării
ratorul chimist Eugen Eva program, dormitul în tim­ me. Minerii şi preparatorii depăşească oricît de mult în acelea de materii prime Republicii — să fie înlîm-
dormea, alţi trei muncitori pul lucrului, alte preocu­ trebuie să fie pătrunşi mai acolo unde sînt posibili­ şi resurse energetice, ast­ pinate cu rezultate deose­
dezlegau rebus în vestiar ! pări străine procesului de mult ca oricînd de impor­ tăţi. în aceste direcţii să fel îneît să fie acoperit din bite în activitatea de pro­
Despre supravegherea din muncă. Nesupravegheaţi, tanţa muncii lor, de senti­ se depună eforturi sporite resurse interne încă din ducţie. Timpul
partea conducătorilor a necontrolaţi, unii se abat şi în toate întreprinderile 1985 întregul consum de Să facem din lunile no­ ziua de 2
procesului de muncă ce să de la sarcinile stabilite, de mentul responsabilităţii lor judeţului nostru care pro­ energie primară, pentru a iembrie şi decembrie pe­ Vremea v
proces de
mai vorbim ?... \ la disciplina muncii. Este patriotice, revoluţionare. duc pentru export: Com­ se realiza independenţă e- tată. Ceaţa
rioade de vîrf în întrea­
La porţile combinatului, un punct de vedere însu­ Cu sprijinul minerilor binatul siderurgic Hune­ nergetică a ţării. în para­ ga activitate economică, şi, local, ’
constatările colectivului de şit de comitetul de partid, Văii Jiului, energeticienii lel, şi cu aceeaşi intensi­ moderat di
paraturile
control au scos in eviden­ pentru buna şi operativa trebuie să producă mai doara, întreprinderea de tate, să se acţioneze pen­ să ne străduim pentru ob­ între mim
ţă foarte multe plecări lui soluţionare acţionîn- multă energie electrică pe lianţi Deva, întreprinderea tru reducerea simţitoare a ţinerea unor rezultate re­ noaptea, ţ
înainte de terminarea lu­ du-se cu toată hotărîrea. bază de cărbune, iar coc- de prelucrare a lemnului consumului de combustibil marcabile, care să consti­ grade ziua
zonele în
crului (mulţi ies prin şi Oricum însă, controalele sarii hunedoreni — mai Deva, „Chimica" şi „Vidra" şi energie în activitatea tuie temelia unui demaraj persista.
peste gardurile împrejmui­ de noapte în secţiile C.S. mult cocs pentru furnale. Orăştle, întreprinderea fo­ industrială, să se recupe­ puternic .în cel de-al trei­ La munl
toare !); întârziaţi la pro­ „Victoria" Călan vor con­ A sosit vremea ca şi si- restieră de exploatare şi reze şi refoloseaseă pe sca­ lea an al cincinalului ca­ neral fr>
mai mult
gram : Stelian Dobre, Re­ tinua cu mai multă inten­ derurgiştii din Călan să transport Deva. celelalte ră largă materialele, să se lităţii şi eficienţei econo­ log de ser
ghin» Cornea, Gheorghe sitate: pună ordine fermă şi dis- unităţi economice. asigure creşterea mai ac­ mice. mitru).