Page 20 - Drumul_socialismului_1982_11

pag. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 773 9 SÎMBĂTA, 6 NOIEMBRIE 1982

CONSILIUL DE STAT
AL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Adunarea festivă consacrată celei
ŞOMAJUL
privind obligaţiile persoanelor care cer şi li se de-a 65-a aniversări a Marii ŞI SINUCIDERILE
aprobă să se stabilească definitiv în străinătate Revoluţii Socialiste din Octombrie Psihologii au stabilit de­
de a plăti integra! datoriile pe care le au faţă mult o legătură directă in­
tre creşterea ratei şomaju­
de stat, organizaţii socialiste şi persoane fizice, MOSCOVA 5 — Trimisul evidenţă realizările obţinu­ lui şl creşterea numărului
Agerpfes, I. Dumitraşcu, te de comunişti, de oame­ sin ucide Iilor, dar cercetăto­
precum şi de a restitui unele cheltuieli
transmite : La Palatul Con­ nii muncii din întreaga ţa­ rii de la Universitatea din
suportate de stat cu şcolarizarea lor greselor din Kremlin a a- ră sub conducerea parti­ JAPONIA — Minnesota au hotărît să de­
vut loc, la 5 noiembrie, a- dului, în activitatea de 60 MILIOANE monstreze această teză şi
(Urmate din pag 1) în străinătate şi pînă la dunarea festivă consacrată construire a comunismului, DE BICICLETE prin date statistice. In stu­
data ieşirii efective din ţa­ celei de-a 65-a aniversări a pentru transpunerea în Bicicleta şi-a conlirmat diul respectiv se arată că
bilirea definitivă în străi­ ră, persoanele prevăzute la Marii Revoluţii Socialiste viaţă a hotărîrilor Con­ cu brio, dacă mai era ne­ „sporirea în S.U.A. cu 1 la
nătate sînt obligate să plă­ art. 1 vor suporta, în va­ din Octombrie. gresului al XXVI-lea al sută a ratei şomajului duce
tească integral datoriile pe lută, cheltuielile pentru a- în prezidiu au luat loc P.C.U.S. şi întîmpinarea cu cesar, faima de mijloc de la o creştere a numărului
care le au faţă de stat, u- sigurarea asistenţei medi­ L. I. Brejnev, secretar ge­ noi şi importante succese transport ieftin şi convena­ sinuciderilor cu 318 cazuri“.
nităli socialiste şi'alte or­ cale, taxele şi tarifele pen­ neral al C.C. al P.C.U.S., în muncă a celei de-a 60-a bil in... Japonia, ţară în In ansamblu - subliniază
ganizaţii. tru prestaţii turistice, pre­ aniversări a creării U.R.S.S. care 25 de milioane de autorii studiului — în con­
De asemenea, au obliga­ cum şi orice alte taxe şi preşedintele Prezidiului So­ Vorbitorul s-a referit, de automobile invadează dru­ diţiile actualei recesiuni e-
ţia să achite în întregime tarife datorate potrivit le­ vietului Suprem al U.R.S.S., asemenea, la principalele murile publice. Statisticile conomice şi a măsurilor ad­
pensiile de întreţinere şi gii de către străinii care alţi conducători de partid direcţii ale politicii exter­ guvernului de la Tokio re­ ministraţiei de a arunca po­
orice alte datorii faţă de nu au domiciliul în Repu­ şi de stat sovietici. ne a Uniunii Sovietice. levă că în arhipelagul ni­ vara crizei pe oamenii
persoanele fizice. blica Socialistă România. Cu acest prilej, V. V. Gri- Adunări festive consacra­ pon se află in circulaţie a- muncii, anual, aproximativ
Art. 2. — Persoanele că­ Art. 5. — Construcţiile şi sin, membru al biroului te evenimentului, au avut proape 60 milioane de bi- 1 200.-^1-300 de americani
rora li s-a aprobat stabi­ terenurile aparţinînd per­ politic al C.C. al P.C.U.S., loc totodată în capitalele c’olete, adică unul din doi se sinucid din cauza impo­
lirea definitivă în străină­ soanelor care pleacă defi­ a prezentat raportul „Con- republicilor unionale, în japonezi beneficiază de a- sibilităţii de a găsi de lu­
tate sînt obligate să res­ nitiv din ţară trec, potri­ tinuînd cauza Marelui Oc­ alte oraşe ale Uniunii So­ vanta jele binecunoscutului cru.
tituie în valută, statului vit legii, în proprietatea tombrie" în care a scos în vietice. vehicul.
român, cheltuielile efec­ statului. Explicaţia proliferării bi­ TURNUL EI FI EL
tuate pentru şcolarizare, Art. 6. — Bunurile din Cauzele şomajului: „Sistemul cicletelor poate fi găsită şi LA A DOUA TINEREŢE
specializare şi perfecţiona­ patrimoniul cultural naţio­ în campania lansată ime­
re, inclusiv bursele, în ca­ nal aparţinînd persoanelor diat după prima criză a pe­ Turnul Eiffel, construit
drul învăţământului liceal, capitalist, criza economică, trolului în 1973, cînd Japo­ pentru prima Expoziţie uni­
superior, postuniversitar şi cărora li s-a aprobat sta­ nia — lipsită de resurse e- versală, din 1889, va cu­
doctorat. bilirea definitivă în străi­ politica patronală** nergetice proprii — a tre­ noaşte o nouă etapă d~
Sumele datorate se sta­ nătate se predau în mod cut la un program drastic întinerire, după o intensa'
bilesc prin aplicarea taxe­ obligatoriu către stat, la „Nu-ţi mai rămîne altce­ simt nefericit. Este o sen­ de economisire a energiei. „cură de slăbire", care l-a
lor prevăzute de lege pen­ preţul stabilit de Comisia va de făcut decît să te zaţie pe care n-am mai Incepînd de anul trecut, făcut să piardă 1 000 de
tru străinii care studia­ Centrală de Stat a Patri­ arunci de pe pod“, îi stri­ încercat-o niciodată". Mulţi luna mai a fost declarată tone intr-un an.
ză pe cont propriu în Re­ moniului Cultural Naţio­ gă soţia în faţa soţului. au declarat că se mulţu­ drept „lună a bicicletei". Remodelarea primului e-
nal.
publica Socialistă România. „Este jalnic cînd îţi vezi mesc chiar şi cu un loc de ORAŞE-GIGANT taj marchează siirşitul pri­
Dispoziţiile ‘ prezentului Art. 7. — în cazul per­ soţul plimbîndu-se o zi în­ muncă temporar. Dar a- Oraşele braziliene Rio mei părţi a lucrărilor. Acu­
articol nu se aplică per­ soanelor care au plecat în treagă dintr-un colţ în ce­ cesta — cum spunea un de laneiro şi Sao Paulo nu­ mularea de diferite instala­
soanelor care la data api'O- mod fraudulos din ţară lălalt al camerei" — spune şomer — „nu poate vinde­ mără, in prezent, 16 şi res­ ţii la acest nivel provocase
bării cererii de plecare de­ sau care, fiind plecate în o altă femeie. Scenele de ca rana ci doar atenua du­ pectiv, 10 milioane de lo­ o supraîncărcare care ris­
finitivă din ţară îndepli­ străinătate, nu s-<au îna­ mai sus au fost consemna­ rerea". cuitori, ceea ce le situează ca să compromită rezisten­
nesc condiţiile de vîrstă poiat la expirarea terme­ te într-un studiu social Dacă cel care îşi pierde in categoria oraşelor-ma- ţa construcţiei, drept care
prevăzute de lege în ve­ nului stabilit pentru reve­ privind acţiunea psihică a locul de muncă este fe­ mut din America Latină. s-a procedat la uşurarea
derea acordării pensiei nirea în ţară, restituirea stării de'şomaj asupra oa­ meie, ea se simte înjosită. Dacă actualele tendinţe de lui de povara a o mie de
pentru munca depusă şi cheltuielilor de şcolarizare, menilor. Studiul a fost rea­ Adesea, soţiile-şomer cad dezvoltare a respectivelor tone.
limită de vîrstă. specializare şi perfecţiona­ lizat din iniţiativa organi­ într-o stare de stres, ac­ metropole se vor menţine, Va mai ti nevoie de incă
Art. 3. — Plata datorii­ re se asigură prin urmări­ zaţiei sindicale Uniunea centuat de grijile vieţii dc atunci — conform unui stu­ un an pentru ca Turnul Eii-
lor faţă de stat, unităţi so­ rea, în condiţiile legii, a generală a muncitorilor din zi cu zi. în ceea ce-i pri­ diu demografic efectuat in fel, care nu a fost inchis
cialiste, alte organizaţii, a bunurilor şi a altor drep­ Spania. veşte pe tinerii şomeri, pă­ cadrul O.N.U. - ele vor a- niciodată, să lie redat in
pensiilor de întreţinere şi turi ce le au în ţară sau Printre şomeri s-au în­ rinţii acestora arată că ei dăposti, la sfîrşituf secolu­ Întregime publicului, după
celorlalte datorii faţă de în străinătate, pînă la a- registrat cazuri de îmbol­ devin „tot mai trişti, ne­ lui, circa 45 milioane de lo­ amenajarea etajelor doi şi
persoanele fizice, precum coperirea integrală. a debi­ năviri de depresiune ma­ sociabili, tăcuţi". Ei îşi a- cuitori.' Comentînd aceste trei. La etajul doi vor func­
şi restituirea cheltuielilor tului. niacă, soldate adesea cu preciază astfel situaţia : date, primarul oraşului Rio ţiona mai multe magazine,
de şcolarizare, specializare Art. 8. — Restituirea acte de violenţă. Recent, „Nu am încredere în for­ de Janeiro sublinia necesi­ un restaurant şi o berărie,
şi perfecţionare se fac du­ cheltuielilor, inclusiv a ziarele au semnalat cazul ţele mele", sau „Duc o tatea investigării, încă de in timp ce platforma supe­
pă aprobarea cererii de burselor, precum şi plata unui muncitor şomer, Fran­ viaţă parazitară", sau „Nu pe acum, a măsurilor ce rioară va ii rezervată in în­
stabilire definitivă în taxelor şi tarifelor prevă­ cisco Salcedo, care' şi-a sînt bun de nimic". O tâ­ trebuie luate în vederea tregime contemplării pano­
străinătate şi înainte de e- zute la art. 2 şi 4 se fac strangulat cei doi copii: nără susţinea, chiar, că îi prevenirii consecinţelor pe ramei Parisului, văzut de la
liberarea paşaportului. în devize libere, prin „I-am omorît pentru că nu este ruşine de părinţi : care le poate avea dezvol­ 276 metri înălţime. Un mu­
Art. 4. — De la data a- transfer bancar sau direct, voiam Să stea nemîncaţi" „Mă simt de parcă aş fura tarea necontrolată a mari­ zeu audiovizual şi un birou
probării plecării definitive în valută efectivă şi cecuri. — a explicat el cînd s-a pîinea de la gura părin­ lor oraşe. El a precizat că de poştă vor completa in­
predat de bunăvoie poli­ ţilor". sporul masiv de populaţie stalaţiile.
ţiei. în ce priveşte cauzele in cele două metropole bra­ S-a calculat că, pentru a
0 BRASILIA. - Aflat în Unul dintre cei intervie­ şomajului, muncitorii in­
vizită în Brazilia, Wilhelm Ha. vaţi spunea : „Mă simt tervievaţi au răspuns: ziliene s-a datorat nu atit desăvirşi procesul de înti­
imigraţiei din mediul rural, nerire a Turnului Eiffel, vor
ferkamp, vicepreşedinte al mai agresiv decît atunci „sistemul capitalist", „cri­ cit mai ales creşterii ratei ii necesare nu mai puţin
Comisiei C.E.E., a avut con­ cînd aveam de lucru". Iar za economică" şi „politica natalităţii. de 52 tone de vopsea.
vorbiri cu oficialităţi guver­ un altul se plîngea : „Mă dusă de patroni".
namentale braziliene, infor­
TEL AVIV. - Un plan
care prevede o mie de mează agenţia United Press
concedieri, dintre care 350 International, menţionînd că
imediat, a fost supus sala­ discuţiile au fost purtate în Realizarea destinderii—permanenţă a politicii externe româneşti
riaţilor companiei aeriene contextul disputelor comer­
israeliene „El Al" de către ciale dintre Brazilia şi sta­
direcţiune şi reprezentanţii tele Pieţei comune. în acest Un lucru este mai clar na mondială ca un factor rea economică, dezanga­ tendinţelor înnoitoare din
sens, este citată opinia mi­
guvernului, informează a- nistrului de externe brazi­ astăzi decît ieri : destin­ activ în lupta pentru pro­ jarea militară şi dezar­ viaţa internaţională, în
genţia France Presse. A- lian, Ramiro Saraiva Guer- derea se afirmă tot mai movarea şi consolidarea marea, democratizarea de vederea abolirii definiti­
ceeaşi sursă menţionează retro, care după o întreve- • pregnant ca unul din cursului — încă fragil, ansamblu a relaţiilor in­ ve a vechii politici de
că este vorba de o ultimă dere cu Haferkamp; a de­ postulatele fundamentale sinuos — al destinderii. terstatale. Sub acest as­ forţă şi dictat, a afirmă­
măsură luată de direcţiune ale luptei pentru trans­ Conceptul românesc în a- pect, conceptul românesc rii nobilelor idealuri ale
înaintea lichidării compa­ clarat : „Nu există speran­ formarea radicală a ac­ cest domeniu de mare in­ evidenţiază necesitatea destinderii, securităţii şi
niei, acţiune aprobată în ţe ca intr-un viitor apropiat tualului sistem de relaţii teres al contemporaneită­ interpretării destinderii păcii. Tocmai dc aceea,
principiu de guvern acum să se producă o schimbare internaţionale. în absen­ ţii se bazează pe analiza­ ca un proces evolutiv, de sînt unanim apreciate şi
15 zile. a politicii protectioniste a ţa destinderii, soluţiona­ rea destinderii în con­ la simplu la complex, a- recunoscute iniţiativele
C.E.E.". rea marilor probleme ce textul ansamblului de fe­ vînd drept finalitate uni­ româneşti în domeniile
ES HELSINKI. - In ultimii ÎS HELSINKI. - Preşedin- frămîntă umanitatea este nomene şi procese ale lu­ versalitatea sa în timp şi democratizării raporturi­
doi ani, costul chiriilor în tele Finlandei, Mauno practic de neconceput. mii in care trăim, între spaţiu, statornicirea unor lor interstatale, edificării
oraşul Helsinki a crescut cu Koivisto, a primit o dele­ într-adevăr, alternativa care există o firească şi raporturi internaţionale unei noi ordini economi­
30 la sută. Cu acelaşi pro­ gaţie a comitetelor organi­ destinderii nu poate fi obiectivă intercondiţiona- calitativ noi, fundamen­ ce, înfăptuirii dezarmării,
cent au crescut şi tarifele zatorice ale marşurilor păcii decît creşterea tensiuni­ re. Or, în opinia partidu­ tate pe principiile inde­ soluţionării tuturor pro­
pentru încălzire şi la ener­ din Finlanda, care s-au lor, suspiciunilor şi ascu­ lui şi statului nostru, toc­ pendenţei şi suveranităţii blemelor pe calea trata­
gia electrică. Presa finlan­ desfăşurat în cadrul Săptâ- ţirea diferendelor inter­ mai aceste interdepen­ naţionale, egalităţii în tivelor, edificării secu­
deză relatează că aproxi­ mînii de acţiune pentru statale cu toate implica­ denţe determină caracte­ drepturi, neamestecului rităţii europene.
dezarmare.
mativ 80 la sută din locui­ ţiile pe care atari proce­ rul global, universal al în treburile interne, ne- Poziţiile româneşti în
torii capitalei finlandeze nu Delegaţia a remis şefu­ se le au asupra păcii şi destinderii. Apreciind că recurgerii la forţă sau la problemele cardinale ale
dispun de locuinţe cores­ lui statului finlandez o de­ securităţii internaţionale. destinderea constituie un ameninţarea cu forţa, a- contemporaneităţii sînt
punzătoare. in acelaşi timp, claraţie pnin care se cere Or, acest lucru evidenţia­ fenomen multidimensio­ vantajului reciproc. menite să contribuie la
ca guvernul Finlandei şi ză fără drept de apel ca­ nal, ţara noastră a re­ fundamentarea unei noi
statisticile municipalităţii a- alte organe competente să Fără a so abate de la
rată că în oraş există în adopte măsuri concrete în racterul obiectiv necesar levat cu numeroase pri­ transpunerea cu fidelita­ structuri a raporturilor
prezent aproximativ 6 000 vederea creării unei zone al destinderii. lejuri necesitatea ca ea te în practică a noului internaţionale. O structu­
de case şi apartamente ne­ denuclearizate în nordul Pornind de la analiza să cuprindă, pentru a de­ concept, România socia­ ră în care destinderea
locuite, dar acestea nu profund ştiinţifică a rea­ veni realmente viabilă, listă îşi fundamentează trebuie să fie suverană.
Europei şi înlăturării arme­ Pentru că este posibil,
sînt accesibile oamenilor lor nucleare de pe conti­ lităţilor şi cerinţelor epo­ toate sferele şi domeniile dialogul său larg cu lu­ pentru că este necesar.
de nînd din cauza preţului nentul european, relatează cii actuale, România so­ de activitate, înglobînd mea contemporană pe
lor extrem.de ridicat. agenţia TASS. cialistă se afirmă pe are­ latura politică, coopera­ promovarea statornică a EUGENIA MAR1NESCU

uc a
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, !on Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). l- ' Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Preţul abonamentelor! lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
Telefoane : 11275, 11585, 12157. Telex! 72288. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu .— 6,50 lei lunar. 44065
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.