Page 21 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 21
v!
■ \ 4 $ j r - rî T: A
r
Tovarăşul Mae Geauşescu va efectua o
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI
vizită oficială de prietenie In lalayezia
T o v a r ă ş u l Nicolae prietenie în Malayczia la le Tuanku Hajjah Afzaa
Ceauş eseu, preşedintele Re invitaţia maiestăţii sale Blntl Tengku Muhammad,
publicii Socialiste Româ Sultan Haji Ahmad Shah suverana Malayeziei, In.
Ibni
Sultan
Al-Marhum
nia, împreună cu tovarăşa
r a m a m Elena Geauşescu, va efec Abu.Bakar, suveranul Ma- iembrie 1982.
partea a doua a lunii no
layeziei, şi a maiestăţii sa
tua o vizită oficială de
Toate forţele conjug
£ 1 AL C 0 MS III U L U I P O P U L A R J U D E T E A I V
restanţelor şi realizarea
Anul XXXIV, nr. 7 774 DUMINICĂ, 7 NOIEMBRIE 1982 4 pagini — 50 bani La ora actuală, investi flă în diferite etape de e- pacitate. Din mai multe
ţia de la Valea Morii-Brad xecuţie aproape toate o- motive. Gheorghe Petriea,
figurează printre obiecti blectivele aferente investi şeful biroului investiţii
vele de seamă ale judeţu ţiei —• reliefa interlocuto ne-a dat cîteva exemple:
rul. Cu toţii ne străduim,
lui şi ale ţării. Aici sînfc
D
— Ritmurile de lucru
IN IN T IIH A R E A C O N F E R IN Ţ E I IU T I N A L E A 1 P A R T ID U L U I concentrate importante e- inclusiv constructorii care sînt mult încetinite din
concură la realizarea lucră
IMS. imn fective de muncitori, utila rii, să asigurăm în şantie cauza utilajelor de încăr
je, maşini şi instalaţii, ca
care, respectiv a excavatoa
re, condiţii de muncă co
re asigură pregătirea pen
relor. De pildă, cele două
tru exploatare a bogatelor respunzătoare, combustibili excavatoare cu cupa de
Atenţie maximă, continuă, m VESTITIIX E 2,5 mc au funcţionat doar
750 ore, faţă de 2 700 cit
trebuiau de cînd sînt la
noi. Apoi, neasigurarea rit
pregătirii profesionale a cadrelor i mică cu carburanţi şi an
velope pentru autobascu
zăcăminte cuprifere exis şi piese de schimb pentru lantele de 16 tone (în ulti
marmură, lemn şi mobilier tente în zonă. utilajele din dotare, tot mele 4—5 luni s-a lucrat
din lemn, tricotaje etc. — le
„Este necesar să acordăm mai multă aten Beneficiarul obiectivului ceea ce este necesar des zilnic doar cu 6—7 auto
şi exportăm. Toate trebuie să — întreprinderea minieră făşurării unei activităţi sus basculante, realizîndu-se în
ţie pregătirii cadrelor, ridicării continue a pre poarte girul celei mai înal Barza — are de realizat ţinute. Dar, cu toate efor tre 1 500—2 300 mc steri!),
gătirii lor profesionale". te calităţi, îneît să fie din circa 60 la sută din volu turile, nu am reuşit întot a uleiurilor hidraulice, ne-
ce în ee mai solicitate, să mul total al lucrărilor de deauna ceea ce ne-am pro efectuarea reparaţiilor la
creştem eficienţa exportu investiţii. Un volum mare pus. La multe obiective lu
autogredercle din dotare;
NICOLAE CEAUŞESCU lui nostru, să echilibrăm asumat, după cum ne spu crările sînt întîrziate faţă aflate în garanţie, sînt alte
balanţa de plăţi a ţării, să nea inginerul Nicolae Lun- de graficele de execuţie. cauze care au făcut ea,
ne asigurăm condiţiile pen gu, directorul întreprinde Ne-am convins singuri pînă în prezent, să reali
In toate domeniile de neri cu o înaltă pregătire tru trecerea României în rii, în ideea scurtării ter de acest adevăr. în carie zăm la descopertă doar
activitate stau astăzi sai'- tehnică, fără mineri cu te rîndul ţărilor cu nivel me menului de punere în func ră, la descopertă, ar trebui 160 000 mc steril, faţă de
cini de mare importanţă meinice cunoştinţe electro diu de dezvoltare econo ţiune, aşa cum s-a subli să se realizeze zilnic circa un plan de 337 000 mc. Să
pentru dezvoltarea ccono- mecanice". De aici derivă mică. Aceste cerinţe recla niat şi la recenta consfătui 3 800 mc steril. Există do
mico-soclală a patriei. Ele obligaţiile clare ale între mă înaltă calitate şi In pre re de lucru de la C.C. al tare tehnică corespunzătoa L. CR1ŞAN
vor creşte în continuare, prinderilor miniere, ale gătirea profesională şi a ni P.C.R. re în această privinţă. Dar
în consonanţă cu hotărîri- Combinatului minier Valea velului de conştiinţă a ca •— Sînt atacate şi se a- ea nu este utilizată ia ca (Contimiîne îrr pacj o 2-a}
le Congresului al Xll-lea Jiului de a recruta forţa drelor. Avem întreprinderi
ai partidului, cu programe de muncă necesară la ni mari, bine echipate din
le de edificare multilatera velul sarcinilor mari şi punct de vedere tehnic, a-
lă a României socialiste. importante ale extracţiei vem şcoli utilate cu apara
înfăptuirea neabătută a de cărbune şi în acelaşi tură şi instrumentar mo
sarcinilor, la niveluri cali timp organizarea de cursuri dern, dispunem de cadre
tative tot mai ridicate, ca diversificate de calificare cu bună pregătire teoretică
re să asigure competitivi
tatea produselor româneşti
şi să determine eficienţă PRODUSE DE CALITATE
sporită întregii activităţi OAMENI DE CALITATE
economice impune, mai
mult ca oricînd, o pregă
tire temeinică a cadrelor, şi de ridicare a pregătirii şi practică. Ceea ce -se cere
îndeosebi a celor care lu profesionale. S-au făcut u- este să folosim din plin
crează în sfera producţiei nele lucruri bune, dar se baza materială de care dis
materiale. Astăzi nu mai acţionează încă prea puţin punem, să ne însuşim te
este de conceput ca în in- din partea unor factori cu meinic cunoştinţele cele
dr tria noastră, puternic munci de răspundere. mai noi din domeniul de
dezvoltată şi dotată din Cu hotărîre şi responsa activitate în care lucrăm.
Atelierul mecanic al minei Barza. Frezorul Rcmus Glulean şl-a însuşit şi meseria
punct de vedere tehnic la bilitate trebuie acţionat şi „Trebuie să învăţăm, să de strungar. ________________ Foto: V1RG1L ONOIU
cel mai înalt nivel, să lu în siderurgie, unde se re învăţăm şi iar să învăţăm,
creze oameni fără o pre simte lipsa forţei de mun tovarăşi — recomanda to
gătire profesională cores că, pregătirea ei corespun varăşul Nicolae Ceauşescu Produefie saorită de cărbune
punzătoare. După cum nu zătoare. Slaba preocupare la marea adunare populară Prin creşterea preocu tras în plus faţă de pre
mai este admis ca de pe în această privinţă la Com din municipiul Hunedoara, părilor pentru mai buna ţită aprovizionarea tehni-
porţile fabricilor noastre binatul siderurgic „Victo din luna septembrie a.c. vederi cantităţi cuprinse co-materială a locurilor de
să mai iasă produse de ria" Călan se repercutează Să devenim buni meseriaşi folosire a dotării tehnice între 500—1000 tone de muncă şi s-a întărit con
slabă calitate. „în mod deo negativ în realizarea sarci în toate domeniile, buni re şi pe baza organizării su cărbune cocsificabil. Pro siderabil asistenţa tehni
sebit atrag atenţia asupra nilor de plan şi în calita voluţionari, buni patrioţi!“ perioare a producţiei în ductivităţi sporite au fost că pe schimburi — toate
necesităţii de a se lua toa tea unor produse la noile Se ştie că judeţul Hune abatajole de mare capa obţinute şi în abatajele acestea condueînd la ob
citate,
colectivul
minei
celorlalte sectoare, unde
ţinerea
producţii
unei
te măsurile pentru asigu obiective. Nici acum pre doara, puternic industriali suplimentare de peste
rarea cadrelor necesare, ocupările nu sînt la nive zat, este deficitar în forţă Lupeni a înregistrat un se acţionează insistent 2 000 tone de cărbune,
inclusiv do muncitori cu lul cerinţelor din acest de muncă. Totodată însă, promiţător debut al lunii pentru înlăturarea unor realizată pe întreprinde
înaltă calificare, îndeo mare şi important centru sarcinile sînt în continuă în care ne aflăm. Sectoa neajunsuri de natură tec re, în primele zile ale lu
sebi în domeniul minier, siderurgic al ţării, după rele II, III şi VII au ex tonică. A fost îmbunătă nii noiembrie.
petrolier, al energiei şi al cum strădanii mai susţinu {Continuare în pag. a 2-a}
tele" — accentua tovarăşul te se impun şi la Combi
Nicolae Ceauşescu la ple natul siderurgic Hunedoa
nara C.C. al P.C.R. din lu ra, unde „garda veche" se SAKU. Intre vis şi realitate
na octombrie a.c. Iar cu retrage la pensie, dar
prilejul vizitei de lucru e- „schimbul" nu a fost încă
fectuată în luna septembrie pregătit în mod corespun - De cind mă ştiu, săte ...Astăzi visurile, aspira dia, Valea Lupului, Petro- in valoare de circa 20 mi-
în Valea Jiului, secretarul zător. nii mei au visat spre mai ţiile noastre au devenit su. Cei peste 3 600 de lo tioane lei".
general al partidului sub Realizăm în judeţ, o ga bine. Să-şi rostuiască case realitate, s-au împlinit — cuitori ai comunei se bucu- ■ Cilre grăitoare, care nu \
linia: „Nu se poate face o mă largă de produse fizice, mari şi frumoase, străzi cu reia povestirea nea Petru. râ astăzi de condiţii de mai necesită comentarii. Ce
industrie minieră modernă, strict necesare dezvoltării rate, gospodărite, o loca Tinerii, nu numai ei, au de muncă şi viaţă cum n-au a fost in Baru înainte de
mecanizata, cu utilaje de economiei naţionale. Foar litate mereu mai bogată, toate, sînt mulţumiţi şi fe- avut nicicînd. Citeva cifre, venirea comuniştilor la cîr-
înaltă tehnicitate, fără mi te multe — oţel, ciment, cu care să se fălească. Au prezentate de tovarăşa Zam- ma ţării ?
visat familii sănătoase, trai fira Keşeru, primarul comu O scurtă declaraţie de la
nice, fericite. Au visat.,. . a m u m a nei, sint edificatoare in a- pensionarul llie Neacşu, în
1 pentru desfacerea încâlţă- Firul gindurilor depănat ceaslă privinţă: „98 la su virstă de 78 ani. „Nu voi
| > mlntei.
de mai vechea noastră cu luceafăr , tă din populaţie trăieşte în uita toată viaţa. Copil fiind,
SJ | De asemenea, întreprinde- noştinţă, Petru Bolea, unu! case noi, 45 la sută şi-a mă urcam pe dealu Măgu
* rea judeţeană de industrie
mică şi 'prestări servicii a dintre cetăţenii de frunte al //? constelaţia introdus apa curentă. S-au rii şi mă uitam ia Bărişor.
3 Astăzi, duminică, încep deschis o unitate de desfa- comunei Baru, aflat la se construit 4 magazine, 4 gră Noi aşa-i ziceam centrului
întrccorilc artistice pe con- cere cu amănuntul pentru diul primăriei din localita de azi. Erau 17 case. Toa
siliile unice agroindustriale covoare, articole de maro- te cu unele probleme arză PATRIEI diniţe, un cămin cultural, 6 te acoperite cu paie şi cu
din cadrul ediţiei a IV-a a chinărle, obiecte decorative, unităţi prestatoare de ser
Festivalului naţional „Clnta- flori naturale etc. © Staţie toare, este întrerupt de un vicii, 12 unităţi de desface acoperişul ţuguiat. Vremuri
rea României". Prima gazdă de aşteptare. Timpul nefa- grup de tineri care intră rea mărfurilor, 48 de apar grele. Mincam toată fami
este C.U.A.S.C. Călan, între- vorabil care începe să-şi fa cu un val de bucurie şi riciţi. Pentru toate realiză lia dintr-un blrd, făcut din
cerea desfăşurîndu-se la Bo- că simţită prezenţa nu-l mal rile închinate oamenilor de tamente, altele 150 vor fi
şorod, unde vor fl prezente îngrijorează pe sătenii din multe, foarte multe fiori, ridicate pînă la finele ac lemn, cu linguri tot din
formaţiile artistice din co- Livadia, comuna Baru. De Flori pentru Val&ntina-lo- fa oraşe şi sale, noi mulţu lemn. Ne încălţam cu căi-
munele Eoşorod şi Bretea curînd, ei şi-au construit, nela şi Viorei Rob. A 16-a mim din inimă partidului tualului cincinal, 140 ■ mp ţuni din pănură şi opinci
Română, s Noi unităţi co- cu sprijinul muncitorilor lo- comunist, secretarului său spaţii comerciale. La C.A.P.
merciale. în aceste zile, la tului 3 din cadrul şantieru şi cea mai tînără familie de gumă. Îmbrăcămintea a
Haţeg, au fost deschise două lui I al I.C.s. Hunedoara, o întemeiată în acest an general, tovarăşul Nicolae Livadia s-au ridicat 4 graj făcea femeia in casă. Cum
noi u n i t ă ţ i de desface frumoasă şl încăpătoare sta aici, la Baru. Cel mai re Ceauşescu. duri, boxe pentru creşterea păram doară pălăria şi
re cu amănuntul, aparţinînd ţie de aşteptare. viţeilor, 4 silozuri, s-au a-
I.C.S.M. Călan. La parterul cent,' mai convingător argu In anii socialismului, co briul. Astăzi ? Ce să spun ?
blocului nr. lfi b, situat in ment al consolidării obştei, muna Baru a căpătat o în menajat 3 platforme de gu
noul cartier al oraşului s-au al creşterii numărului de făţişare nouă. S-a construit noi, un finar ş.a. Anual, LIVIU BRAICĂ
deschis un magazin de pro familii, al proqresului loca aici mult. In toate cele pa pentru locuitorii comunei
duse alimentare şi o unitate lităţii. tru localităţi — Baru, Liva noastre se desfac mărfuri {Continuare în pag. a 2-a}
