Page 23 - Drumul_socialismului_1982_11

'74 © DUMINICĂ, 7 NOIEMBRIE 1982 paq. 3

PRIETENIE - DRUJBA planul doi. Aici se realizea­ STIMAŢI CUMPĂRĂTORI !
ză 10 ia .sută din întreaga
1ZIUNE producţie de metal a U.R.S.S.,
■m— iar producţia de utilaje si­ l.CS.M.I. DEVA
derurgice se exportă în t
multe ţări, inclusiv în Româ­
ICA, ~Ăîhctu>i se k a u nia. Jdanovul se mîndreşte ţ Oferă prin magazinele din Deva şi Si-
BRIE cu uzina „V. I. Lenin“, în meria, un bogat sortiment de articole pentru
care se construiesc cele mai \
pentru în­ mari convertizoare din sezonul de toamnâ-iarnă :
serai: Ma­ ©fltfHEflCC U.R.S.S.
ci. a XI-a) Opu- Aonemoro oltcMa Koxnjpîn Vipmw t obticmoit Coma Hjpojnu jurpito» Oraşul port Jdanov nu l — pârdesie şi paltoane pentru bărbaţi,
familiei este destinat numai produc­
ţiei. Pe litoral' s-a dezvoltat femei .şi copii;
patriei î
Astăzi, popoarele Uniunii Republicilor se legături de prietenie şi între judeţul Hu­ o mare bază de agrement şi
muzicii — de sporturi nautice, Incit o- — costume şi taioare pentru bărbaţi, femei
nesciene Socialiste Sovietice omagiază a 65-a ani­ nedoara şi regiunea Doneţk (R.S.S. Ucrainea­ raşul, privit dc pe mare,
ţ la demon- versare a Marii Revoluţii Socialiste din nă), declarate înfrăţite. pare mai degrabă un centru .şi copii;
enilor mun- Octombrie, sărbătoarea naţională a pri­ Publicăm mai jos notele de călătorie rea­ turistic decit unul industrial.
pseova cu mului stat socialist din istoria omenirii. lizate de un reporter al ziarului nostru, care De Ia primul laminor t ■— tricotaje şi lenjerie ;
ci de a 65-a a vizitat regiunea, Doneţk la invitaţia ziaru­
a Marii Re- In cadrul relaţiilor de prietenie, colabo­ la Makeevka de azi — bunuri de folosinţă îndelungată (ma­
icialiste din rare şi înţelegere reciprocă statornicite in­ lui „Socialisticeskii Donbass", organ al Co­ Deşi este atestată încă din
tre partidele şi popoarele României socia­ mitetului regional de partid Doneţk şi al 1777, producţia minieră şi şini de spălat, maşini de cusut, radio­
lui liste şi Uniunii Sovietice, se dezvoltă strîn- Sovietului regional al deputaţilor poporului. metalurgică la Makeevka a receptoare, aparate de încălzit electri­
iiilor înregistrat un eveniment cu \
totul deosebit tocmai in a- ce, aspiratoare, etc.) ;
minical
0 — Fotbal: Ritmuri noi înstrăweohiiai nul 1936. Atunci a fost con­ \
C.S. Tîrgo- struit la Leningrad primul -— articole de uz casnic şi gospodăresc ;
laminor bluming sovietic, ca­ \
re a fost transportat, mon­ — mobilă garnituri şi piese separate într-o
viziunii so­ tat şi pus în funcţiune aici, \
\ itazin a! Bonului la Makeevka. cu \ gamă sortimentală completă.
Azi Makeevka, oraş
una din perlele Donbassului, \
ia noastră \ peste 500 000 locuitori, este •— dormitoare : Madrigal, Regences, Nina;
M-am oprit asupra acestui
orul Marele întins al cîmpiei, trecutului, asemenea fapte amănunt atunci cînd, însoţiţi în care funcţionează 16 mine -— camere de zi : Living, Covasna, Pău-
de-o parte şi de alta a li­
au rămas de domeniul cro­
prin ţara \ niei ferate, cuprinde trenul nicilor pentru că tînărul de colegii de la ziarul „Pria- cu 35 guri de exploatare, niţa;
metalurgice
am
vizitat
\ într-o îmbrăţişare lungă, per­ stat sovietic, bătind puternic zovskii rabocii", din Jdanov marile uzine mari uzine
„Kirov“,
două
puternicul
port
viziunii so- petuă, în şuierul lunecării la porţile dezvoltării, avea cocsochnnice, uzina dc ţevi — biblioteci : Modern, Dacia, Luceafăr
m artistic : \ line pe panglicile de oţel. nevoie de cărbune şi oţel şi, şi sediul flotei de Azov. Ma­ \
Din cdnd în cînd, din orc în astfel, rîul Kalmius a fost joritatea din cele 120 de na­ „Kuibîşev", 3 trusturi de
\
iu crede în ore, cite o staţie animă pei­ chemat la un nou destin, a- ve ale flotei se aflau pe construcţii, un institut de \ şi altele.
sajul, pentru ca apoi, călă­ cela al găzduirii metropolei mare, în cursă. Veniamln învăţămînt superior cu 5 fa­ Informăm publicul cumpărător că produse­
cultăţi, numeroase unităţi de \
\ tori şi tren, să ne lăsăm cu­ de cărbune de pe Don. Ora­ Petrovici Baraltov, secretarul
prinşi din nou în îmbrăţişa­ şul a primit numele riului comitetului de partid al flo­ industrie uşoară şi alimen­ \
\ rea amplă a cîmpiei. La un Doneţ (afluent al Donului), tei, ne vorbea cu m în dric tară. le de mobilă sc vînd prin expoziţiile organi­
[EMBRIE moment dat, însoţitoarea de-o parte şi de alta a că­ despre importanta activitate Tot aici se află renumitul
i mea, Olga Bondarenko, zia­ ruia se află un mare bazin a argonauţilor de azi ai A- Institut pentru securitatea \ zate pe B-dul Decebal şi Kogălniceanu în blo­
muncii în industria minieră,
\ ristă din Doneţk, îmi arată de huilă cu rezerve estima­ zovului, aflaţi pe Baltica, distins cu Ordinul Marii Re­ \ curile 14 şi 15 şi prin depozitul de mobilă
bl limba un punct mic, o proeminen­ te la 300 miliarde de tone. pe Marea Neagră, la Novo-
ţă in planul orizontal al pei­ Zeci şi zeci de mine au rosiisk. Urcăm pe vasul voluţii Socialiste din Octom­ \ din strada Apuseni, expoziţia de mobilă şi de­
r sajului. apărut bl bazin, iar Doneţ­ „Gleb Maksimillanovici Krji- brie pentru rezultatele sale
deosebite in activitatea ştiin­
Ti — Vezi ? Este un „tiricon". kul, oraşul cărbunelui, a de­ janovski" (purtînd numele ţifică de protecţie a muncii \ pozitele din Simeria.
programu- \ Intrăm în Donbass ! păşit de curînd cifra de 1 energeticianului care a ela­ in minerit. Avînd secţii la
borat planul GOERLO, de e-
Am privit curios mica pro­
\ eminenţă care, pe măsură ce milion de locuitori. Un oraş lectrificare a întregii Rusii). Tbilisi, Voroşilovgrad, Lvov, \ Pentru cei interesaţi anunţăm că se orga­
modern, cu mine, uzine şi
\ trenul se apropia, devenea universitate, cu teatre şi pa­ Vasul urma să fie încărcat Moscova, Estonia, dotat cu nizează demonstraţii practice la bunurile de
a noastră tot mai mare — un vîrf de lat al sporturilor, cu mari cu aglomerat fierbinte — 37 puternice laboratoare, in­
arul S con impresionant. cartiere de locuit, ou zone fiind dotat cu izolaţie termi­ stitutul se bucură de un bi­ \ folosinţă îndelungată Ia datele de r
nemeritat şi recunoscut pres­
că specială — şi urma să
glu­
noştri",
munţii
„Sint
iloric \ meşte Olga, dar mie mi se de odihnă şi agrement, şi, plece bi cursă la Kerci. tigiu. \ © Magazinul „Dioda" 9. XI. 1982, ora 12.
mai aies, un oraş curat, în­
inico-ştiinţi- pare că mă aflu undeva în grijit, cu vaste spaţii verzi, — Flota — ne spunea to­ Din nou, s
\ Egipt, printre piramide. Mai în care pentru fiecare locui­ varăşul Barakov — are un ® Magazinul „Practic" Micro 15 — 11. XI.
1 tîrziu aveam să aflu că „ti- tor se sădeşte o floare, ast­ important rol în activitatea sub semnul cîmpiei
eton : „Do-
ricoanele" nu sint altceva fel că color peste 1 milion economică. Chiar şi exemplul Am început însemnările f 1982, ora 16.
isodul 2 deeît depozitele de steril ale de locuitori le corespund acestui vas este edificator. noastre din Doneţk cu ima­
I minelor risipite ca nişte cuş­ peste un milion de tranda­ Transportăm aglomeratul la ginea cîmpiei presărate cu @ Magazinul Electrice, Simeria, 19. XI
me uriaşe în palma cîmpiei. firi. Kerci, el va pierde din tem­ „tiricoane" şi — după acest
peratură pe cirum, dar foar­ periplu industrial — ne în­ 1982, ora 16.
Pentru fiecare ora Cum pare oraşul te puţin, iar acolo, cu o mi­ toarcem la cîmpie, regina a- t
că reincălzire, ajunge să cestor locuri. Cu Iurii Mak- In ziua de 21 noiembrie 1982, ora 10, ma­
SKHEEESa un trandafir privit de pe mare poată fi folosit direct în sim Panteleevici, preşedinte­ \
procesele siderurgice. Se e- le colhozului „In memoria gazinul universal „ULPIA" organizează o „pa­
Doneţkul este metropola Expansiunea grecilor antici conomiseşte energie. lui Ilici“, ne aflăm la Sta- \
ă infernală bazinului carbonifer de pe la ţărmurile Mării Negre a Mai tîrziu, vizitînd combi­ robeşevo. Este- un colhoz cu radă a modei" unde se vor prezenta noutăţile
aba şi cei Don. Curios, însă, oraşul nu condus la întemeierea unei natul „Azovstal", cu uriaşele bogată istorie, căci aici a \
seriile I-II \ este aşezat pe Don, ci pe colonii greceşti chiar şi bl sale laminoare, ne-am con­ trăit şi muncit Paşa Anghe- de sezon.
)ARA: Pro- \ rîul Kalmius, străvechiul ho­ îndepărtatul Azov. Oraşul vins că J dan ovul este în lina, prima femeie tractorist \
ului (Fla- tar natural cc despărţea ca­ Jdanov, puternic centru al din lume, de două ori dis­ \ Programul magazinelor în luna noiembrie
o z i a (Si- \ zacii de pe Don de cei za- regiunii Doneţk. a purtat primul rînd un mare centru tinsă cu înaltul titlu de Erou
Superpoli- porojeni, hotar deseori mar­ pînâ în anul 1948 vechiul siderurgic şi al construcţii­ 1982, este zilnic, între orele 10—18, iar maga­
Destinaţia \ tor al unor încăierări sînge- nume dat de greci — Ma- lor de maşini, străvechea al Muncii Socialiste. Un mu­ \
itructorul) ; roase. D-"* tr-eutul aparţine riupol. destinaţie portuară trecind pe zeu cinsteşte memoria aces­ zinul „ULPIA" va funcţiona între orele 8—
«Vaterlea — \ tei femei extraordinare, ca­ \
nu a pregetat să îmbrăţişeze \
irea); Soa- re, bi condiţiile războiului, 19,45.
ului (7 No- \ meseria bărbaţilor plecaţi pe
NI: Intoar- \ front şi să bisufleţească, prin \ Pentru a veni în sprijinul cumpărătorilor
e.şte o dată exemplul ei, lupta celor ră­
CAN: Tess \ >•£>*:<• ♦•❖ XV*: maşi aco.să pentru viaţă, \ informăm că unităţile noastre de desfacere vor
•uccafărul); ' - •> •> pentru pîine.
merge mai — Avem 7 eroi în colhoz, \ fi deschise şi duminică, după următorul pro­
ii) ; ANI-
de dumi- \ ne spune Maxim Pantelee­ \ gram :
esc); URT- vici. Paşa Anghelina nu mai \
eni pericu- \ este, dar ceilalţi şase tră­ — magazinul „ULPIA" în data de 21 no­
iesc şi sînt in fruntea celor
; BRAD : 700 de colhoznici. s
cn (Steaua \ Cu Maxim Panteleevici, a- iembrie a.c., între orele 8—12 ;
B A R Z A : \ cest om caid şi mindru de \
jroc (Mi- munca lui şi a colectivului — celelalte magazine din Deva şi Sime-
E : Destine \ pe care-I conduce, vizităm \
a); Deta- fermele colhozului, speciali­ \ meria, vor fi deschise la datele de 14
•dia (Fla- \ mg* zat in producţia de lapte,
J-BAI : Iu- dar avînd şi însemnate su­ \ şi 28 noiembrie a.c., între orele 8—12.
feţe — se- \ prafeţe cu legume şi .cerea­
e cultură); » 'A - * le. Sint locuri frumoase, sint \ Printr-o bună aprovizionare Şi servire ci­
dorul (Da- \ U7 : complexe zootehnice cu ani­
anner fiul; male frumoase, sînt oameni vilizată, vom veni în sprijinul dv„ stimaţi
hipaj pen- \ harnici şi mîndri care fac ca
(Casa de \ din cîmpia presărată cu „ti­ s cumpărători, cu cele necesare fiecărei familii.
RIA : Cei ricoane" să se reverse nu
(Mureşul); \ numai fluvii de cărbune şi \
zează stră- oţel, ci şi aburul cald al \
a); GHE- pîinii — vocaţia dintotdeau-
■als (Mine- na a pămîntnlui. \
Vedere din Doneţk TiSERIU ISTRAÎE
(
E».;££i2H5ES J
■&om
tZffrsIKîiUl
Pentru co in această lu­ de căciuli şi pălării au um­
de cultu- nă aniversăm o sută de Lecturi şe privelişti plut aerul, iar văzduhul a %
emiera de ani de la naşterea lui Au­ vibrat formidabil de tune­
de stat rel Vlaicu, vă invit să con­ meselor festive, pină la zbo­
troşani, cu mii de ţărani şi orăşeni, ve­ tele entuziasmului româ-
iriţa“ de templăm priveliştea unuia rul lui Vlaicu. Pină la zbo­ niţi din toate unghiurile nesc“.
iia Marcel dintre cele mai glorioase rul istoric al lui Vlaicu, românimli, au pTivit, aci ne­ Ceea ce mi se pare cel
zboruri ale sale, aşa cum fiindcă acesta a fost, fa dumeriţi, aci entuziaşti, miş­ mai important in aceste rin-
J-a văzut cu ochii săi un propriu şi la figurat, mo­ carea eroică o îndrăzneţu­ duri, este faptul că, încă
contemporan. Relatarea, în mentul culminant 'al ser­ lui aviator, care, cu aripi de pe atunci, Vlaicu era neşte astăzi, 7 noiembrie 1982,
un an. (4291)
stilul publicistic înduioşător bărilor. Şi acum iată create de geniul lui, a iz- simţit ca un reprezentant al
■al Începutului de veac, se intregii naţiuni. încă in via­ DIVERSE
bil pentru află Intr-o foarte interesan­ ţă fiind, el s-a împărtăşit
brie 1382 : tă carte, un volum de 470
iţine rece. 81 U - m de rarul privilegiu de a de­ VlNZARI
labil. Vînt de pagini în format mare, veni simbol al spiritualităţii © Marochinăria de lîngă
Tem per a- pe a cărui copertă, intr-un româneşti. In 1913, cind ® Vînd apartament două ca­ autogară s-a mutat lîngă
or fi cu- chenar din motive de cu­ Astra îşi ţinea serbările la mere, preţ convenabil. Infor­ Spitalul T.B.C. Deva, stra­
is 7 şi mi­ sături populare, stă scris : un fragment din „repor­ fcuiit să sboare deasupra maţii Romos, nr. lî. (c. 2) da Bariţiu. .Executăm poşe­
cele ma- tajul" lui P. Lăcuste a nu, pămîntului care robeşte pe Orăştie, Vlaicu n-a mai a- te orice model, cordoane
şi reparaţii.
grade. Se Serbările de ta Blaj, 1911. jurnalistul din urmă cu juns. Pe cind, foi simbolic, ® Vîrtd motor circular de
Orar zilnic: 7—13,30; 17,30—
cu depu- O ps-gină din istoria noas­ •71 de ani t „Dar cea mai om. Dacă Bărnuţiu a pro­ trecea munţii, a rămas pe tăiat lemne, moară. Simulcso 20. (4250)
persisten- povăduit la 48 libertatea, loan, sat Săcel, 89. (c. 1)
imătate a tră ‘Culturală, publicată de înaltă semnificaţie a dat-o azi Vlaicu a reuşit să rea­ cerul patriei, stea pururi ne­
apt ea şl Despărţămîntul XI Blaj al serbărilor de ta Blaj sborul pieritoare in cea mai scă­ PIERDERE
şi îngheţ „Aaociotiunîi". '\A avut loc lui Vlaicu deasupra Câmpu­ lizeze cel mai strălucit sim­ părătoare constelaţie româ­ © Pier-dnî legitimaţie de ser­ DECES
bol ol eliberării. Şi Româ­
atunci una dintre cele mai lui Libertăţii. A fost o pri­ nească. Iar dacă şl azi viciu, pe numele Cîrpnci Ro­
eme rece. strălucite adunări generale velişte ce nu se poate în­ nii mulţi, cari au asistat la conştiinţa noastră îşi are © Familiile Tovnn şi Bărţan
porar no- ■ale Astrei, cu participarea acel sbor, au priceput în­ clipele ci dc in Slţ-are şi vis, meo. elitosrată de „Vidra" O- anunţă cu adîncă -durere în­
inge. Vînt chipui. Câmpul pe care o- ţelesul acestui simbol. De răştie. O declar nulă. (c. 1) cetarea din viaţă, după o Iun»
nficări lo- a numeroşi oaspeţi din Ţa­ dlniaară patruzeci de mii să nu uităm că asemenea şi grea suferinţă, la vîrsta
—60 km/h ră, printre care Icrga şi Ca- de Români au ascultat cu­ aceea, cînd Vlaicu s-a ri­ stări de graţie le datorăm COMEMORARE
est. local ragiale, alături de Coşbuc vântul de deşteptare ci lui dicat în sbor măîestos de — în tainică, dar riîcidecum de 80 ani, .a celei care a fost
ceaţă cu vultur, atît de sus incit nici mică măsură — şi înălţări- © Păstrăm in suflet ţi Rînd BALANOIU MARI A, mamă şi
lură. (Me- şt Cega. Cartea reţine Şi Bărnuţiu, a primit a doua im-aginiea vie, de rvcinlocult a ixmică devotată. Intoitaarca va
eiu: Vrăs- relatează totul cu evaciita- consccraţie istorică. De as- puşca jandarmului să nu-1 lor lui Aurel Vlaicu. dragului nostru ®oţ si tată — avea Joc la 3 noiembrie, orele
ie, pe ore, de fa meniul tădată, aproape treizeci de poată ajunge, zeci de mii RADU CIOBANU J.QN MAT.IES —, de la 2 cărui 13. in «imJtteul din comuna
dureroasă dispariţie se împli­ Poiana Sibiului.