Page 24 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 24
paq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR, 1 774 • DUMINICĂ, 7 NOIEMBRIE 1987
Calea unei catastrofe nucleare Realegerea preşedintelui gestiunii muncitoreşti în
principalele ramuri a le e»
;
trebuie barată Partidului Liber Democrat conomisi naţionale.
ti BONN. - Industria o-
LISABONA 6 (Agerpres). Păcii, Romesh Chandra, BONN 6 (Agerpres). —• cum şi şapte abţineri — I! La Geneva s-a înche
.— „Niciodată mişcarea într-un interviu acOi dat Hans-Dietrich Genscher, schimbarea de coaliţie ope iat sesiunea ordinară a Co ţelului din R.F. Germania
antirăzboinică nu a atins ziarului portughez „Avân ministrul afacerilor exter rată de Partidul Liber De misiei consultative perma este puternic afectată de
O asemenea amploare şi te". ne al R.F.G., a fost reales mocrat, fiind totodată for nente comune sovieto-ame- criză. După cum a anunţat
proporţiile de masă pc care Romesh Chandra a apre preşedinte al Partidului Li mulate critici severe cu ricane. în cadrul unei conferinţe de
le are în prezent. Nu se ciat, în încheiere, că puter ber Democrat în cadrul privire la maniera în care presă organizate Ia Dussel-
poate ea toţi cei care luptă nica mişcare pentru pace congresului partidului. Potrivit înţelegerii conve dorf, preşedintele Uniunii
pentru pa^e să nu învin din etapa actuală „poate Anterior, congresul a a- această schimbare a fost nite, la 9 noiembrie la Ge metalurgiştMor vest-germani,
gă" — a declarat preşedin şi trebuie să bareze calea probat — cu 210 voturi făcută, menţionează agen neva vor începe lucrările Frarvz Josef Hufnagel, în a-
tele Consiliului Mondial al unei catastrofe nuclearo". pentru şi 181 contra, pre ţia France Presse. sesiunii speciale a Comisiei cest on producţia de oţel
consultative permanente co a R.F.G. va fi de numai 37
Apei nenirti retragerea trudelor înăsprirea măsurilor protecti©nişte mune sovieto-americane, in milioane de tone, cu 5 mi
cadrul cărora părţile vor lioane tone mai mică decît
tsraeliene din teritoriile BONN 6 (Agerpres). — Heinz Naries, membru al proceda la o examinare în în 1981.
comun a prevederilor Trata
Economia mondială va cu Comisiei Pieţei comune. în tului privind limitarea sis 11 BRUXELLES. - Muma-
arabe ocupate noaşte o criză similară ma acest context el şi-a expri temelor de apărare anti- rul şomerilor din Belgia s-e
rii depresiuni din ani, '30 mat temerea în legătură cu rachetă — menţionează a- menţinut în luna octombrie
JAKARTA — Indonezia kistanez, Mohammad Zia-ul în cazul că nu se va re înăsprirea măsurilor pro genţia TASS. la nivelul record de 463 634
şi Pakistanul au lansat un Haq, care a efectuat o vi nunţa la practicile comer tecţioniste ale S.U.A. în persoane, atins în septem
apel ia retragerea comple zită oficială de cinci zile ciale protecţioniste, a de El BUENOS AIRES. - în- brie, ceea ce reprezintă
tă a trupelor israeliene la Jakarta. clarat, la un seminar or raporturile sale cu Piaţa tr-o declaraţie făcută la 11,2 la sută din totalul for
din teritoriile arabe ocu Cele două ţări au che ganizat la Munchen, Karl comună. Buenos Aires, preşedintele ţei de muncă active. Potri
pate. precum şi a „forţelor mat, de asemenea, Irakul Argentinei, generalul Rey- vit unui comunicat oficial
străine" din alte zone ale şi Iranul să pună capăt Dezvoltarea economică Imnune naldo Bignone, a reafirmai difuzat la Bruxelles, sectoa-
Golfului — se arată în conflictului dintre ele — hotărîrea puterii executive rele economice în care s-au
comuni ului comun dat relevă agenţia U.P.I. crearea a noi locuri de mutică de a preda puterea unui înregistrat cei mai mulţi şo
publicităţii ia încheierea Indonezia şi Pakistan au guvern civil şi a repune în meri în ultimele luni sint
convorbirilor dintre şeful reafirmat, totodată, ataşa vigoare drepturile parla construcţiile, turismul, servi
Statului indonezian, Su- mentul lor Ia principiile VIENA 6 (Agerpres). — fort susţinut în direcţia mentare, cel mai tîrziu în ciile.
harto, si preşedintele pa mişcării statelor nealiniate. în următoarele două dece pregătirii cadrelor pentru luna martie 1984 - trans
nii, ţările în curs de dez Industrie. Această chestiu mite agenţia Prensa Latina. 13 LIMA. - Aproxitţic’
timpul ţărilor arabe cere voltare au nevoie să creeze ne urmează să fie dezbă 40 milioane de copii din
peste 650 milioane noi tută la o reuniune organi £3 LA PAZ. - Intr-o de America Latină mor în fie
convocarea Consiliului de Securitate locuri de muncă pentru a zată de ONUDI împreună claraţie făcută la La Paz, care an, ca urmare a mal-
răspunde necesităţilor dez
voltării lor economice, se cu Organizaţia Internaţio ministrul bolivian al muncii, nutriţiei - a declarat la Li
NAŢIUNILE UNITE 6 Cererea grupului ţărilor Roberîo Arnez Villaroel, a ma Gerd Behrendt, repre
(Ager preş). — Crupul ţă- arabe, prezentată în nu arată într-un raport al Or nală a Muncii (OIM) la anunţat că guvernul pre zentantul în Peru al Orga
rilor arabe la G.N.U. a mele său de delegatul Ma ganizaţiei Naţiunilor Unite Stuttgart, în R.F. Germa şedintelui Siles Zuazo a ho- nizaţiei Naţiunilor Unite
înaiot at pr •esodi n tei ui Con- rocului la O.N.U., se refe pentru Dezvoltare Indus nia, între 22 şi 26 noiem târît ca de la 5 noiembrie pentru Alimentaţie şi Agri
Siiiuliii d" ' Se curitate o ră la declaraţia unui re trială (ONUDI). în docu brie a.c. să fie introdus sistemul co- cultură (FAO).
scrisearc prin care cere prezentant al ministerului ment se apreciază că apro
convo arca urg(■ntă a Con- israelian al agriculturii, ca ximativ o cincime din aces
Sili u ’ ui pentru a examina re a spus că guvernul său Pentry afirmarea plenară a ţârilor
chestiunea co n t inuării de intenţionează implantarea te noi locuri ar urma să
fie absorbite de sectoarele
către Israel a politicii de a încă 20 de aşezări israe-
impia n tare de colonii în liene în Cisiordania ocupa industriale în continuă' a- mici şi mijlocii pe arena internaţionala
te.ritoriiie arab* i palcstinie- tă, unde plănuieşte ca, pl firmare din aceste state.
ne oe apa Ic • — o gravă în- na in .1987, să stabilească Pentru atingerea acestui „Soluţionarea justă şi relor de tensiune de pe plieată şi, uneori, îngri
călea;v a legii or interna 160 de asemenea aşezări obiectiv — se constată în durabilă a problemelor glob, pentru rezolvarea jorătoare în care se află
ţional e in gene ră 1 şi a re- complexe mondiale impu problemelor care preocu omenirea astăzi".
zoi U li I * or O.N.l j. adoptate cu o populaţie de 100 000 studiu — ţările sărace vor ne participarea activă, pă omenirea, în scopul La riadul său, fostul
în ac r-'astăprol:demă. de oameni. trebui să facă faţă unui e- nemijlocită, în condiţii de prevenirii unui nou răz prim-ministru al Italiei,
deplină egalitate, a tutu boi, pentru întărirea prie
— O _ « _ 0 _ ® ror statelor la viaţa in teniei şi cooperării între Giulio Andreotti, prefa-
ţînd volumul „Ceauşescu
ternaţională — un rol în popoare, pentru instaura
■Vf r ^ şi rolul internaţional al
semnat avînd, în această rea unor relaţii de depli ţărilor mici şi mijlocii",
privinţă, ţările iniei şi nă egalitate între naţiuni, apărut în Italia, scria :
mijlocii, ţările în cure de pe baza respectării voin „...Spiritul Helsinki apare
DEZLEGAREA CAREULUI
¥ ft li N Z E torul pînzei „Frunze veştede" APĂRUT ÎN ZIARUL NE, 7750; dezvoltare, ţările neali ţei şi aspiraţiilor fiecă ca singura cale valabilă
niate, care constituie ma
rui popor.
(1(5-1 î—1900) ; 2) Suportul frun
pentru continuarea trep
zelor — .......... frunzelor", cor rca majoritate a lumii şi
OiiiZON'TAL : 1) Metal pen de Eduavd Caudella (pi.) ; 3) Numeroase personalităţi tată a unei convieţuiri
tru Kulemcr.it frunzele tom Introduse-n caier ! — Co 1) Basarabeanu; 2) Arătură sînt profund interesate ale vieţii politice interna mai echitabile şi garan
natice — „Foicică de...“, pie pil de casă (inv.) ; 4) Ca — Ram; 3) Rădăcinoase; 4) în lichidarea vechii po ţionale, şefi de stat şi gu
să corală do T. Jarda; 2) „Pre frunza şi ca iarba (£ig.) — Brio — Eur — Ad; 5) E — litici imperialiste de do tate în cadrul căreia şi
cum m... o frunză ofilită", Frunze de conifere ; 5) Vio Tul — Trudă; C) Ra — Rasă vern, conducători ai unor naţiunile mici şi mijlocii
poezii' de Victor Eftimiu — lă — Norme de tehnica secu minaţie şi asuprire, în partide politice, înţele- trebuie să-şi afirme voin
Arbor- aie cărui frunze În rităţii (abr.) — Ţese ! 6) Plantă — Ni; 7) Idei — O — Ed — B; promovarea unei politici gînd sensul profund de ţa şi autoritatea corespun
cununează frunţile Învingăto erbacee cu frunze lanceola- 8) Sul — Băncilă; 9) Negură noi, de destindere, inde
rilor - Primele frunze de sa te, al cărui bulb este comes — Ţol; 10) Tavă — Ele — Da; mocratic al tezei promo zătoare. Nu putem uita,
lată ! 3) Ţin tovărăşie frun tibil — Ideal; 7) „Cucuruz... 11) Stivă — Ţăran. pendenţă şi pace". Aceas vate de ţara noastră şi de de altfel, că cele mai
zei ei pe ramurile sălciei — frunza-n sus", piesă corală de tă teză a tovarăşului preşedintele ei, îşi expri mari fricţiuni care au pus
îi aparţine pinza „Toamna" Gli. Dima — Autorul pînzei Nicolae Ceauşescu, secre mă cu diferite prilejuri
(1881—1958) ; 4) 23 frunze! — „Cad frunzele" (1831—1(591) — MAT ÎN DOUA MUTĂRI în pericol pacea, s-au ivit
Rocada mică — A seca o apă Pseudonim al lui Tudor Ar- tar general al Partidului adeziunea lor la ideea întotdeauna în ţările mici.
stătătoare; 5) Cu roade şi ghezi. autorul poeziilor „Frun Controlul poziţiei Comunist Român, pre cooperării popoarelor mici Dc aceea este necesar să
toamna — Plecaţi; 6) Specie ze" şi „Frunzele tale" ; 8) şedintele Republicii, ex
de plantă eu frunze mari, Flori cu frunzeifc ca nişte Alb : Rd6, Df3, Tc2. şi mijlocii pentru rezol se ceară, cum r e i e s e
imitate în arhitectură — Din teci — în sfîrşit, sepală ! 9) Negru: Rdl. primă succint, dar foarte varea problemelor celor amplu şi din conce pţia
;
neamul anţiior; 7) Cîntat co Garnitură dc frunze comes complex, una dintre con mai stringente care ■ con şi acţiunile preşedintelui
rul „A ruginit frunza din tibile vitaminate — „Frunze cepţiile principale ale po
vii" de D. TCiriac; 8) Ecou le... rădăcina", fabulă de SOLUŢIA PROBLEMEI fruntă astăzi omenirea. Nicolae Ceauşescu, ca
popular — 13 sepalc ! — Parte Alex. Dontc); 10) Poet sovie DIN ZIARUL NR. 7750 : liticii externe a ţării Primul ministru portu noua ordine, despre care
a piciorului de la gleznă în tic, autor al poeziei „învîrte- 1. Tel — c5 Cb6 — a4 noastre potrivit căreia ghez Francisco Pinto Bal-
jos; 9) Ambareaţie sportivă jite frunze se destramă" 2. TC5 — e5 -1- Re3 — f'4 se vorbeşte atît de mult,
— in sfîrşit, înfrunzită ! — (1895—1925) — Cu frunza veş toate statele, indiferent de semao, de pildă, declara:
Radu Man ; 10) ' Frunzişoară nic verde; 11) Ca frunza telu sau d3 „Am convenit asupra a- să recupereze valoarea de
erbacee sau membranoasă, lui dintr-un cîntec — Anotim 3. Db2 — h2 sau Ndl — e2 mat mărime sau de orînduire precierii că ţările mici dreptate internaţională".
verde sau divers colorată, ca pul căderii frunzelor. 1..........Cb6 — d7 sau C4 socială, trebuie să contri
re se află la baza florilor — DICŢIONAR; EHO, ICIOLAN. 2. Tc5 — c4 *—" trebuie să aibă un cuvînt
Calapod; 11) Un proverb spu buie la eliminarea foca mai greu în situaţia cora- Tî. 1’.
ne că taie frunză la cîlni — PETRU PARDĂU 3. Db2 — e2 mat.
Toacă frunze. Cercul rebus „Dacia" 1..........Re3 — d3
VERTICAL : 1)' Ca frunza 2. Tc5 — e5 Rd.'i — c4
fcucuht 1 — Pictor german, au Hunedoara 3. Ndl — e2 mat.
W M im M Â
divizia  la fotbal Tîrgovişte ; Universitatea
Craiova — Jiul Petroşani
Sîrnbătă, în cadrul eta Timişoara : Politehnica — şi Chimia Rm. Vîlcea —
pei a 14-a a campionatu F.C.M. Braşov 1—2 (0—1); Corvinul Hunedoara se vor
lui diviziei A la fotbal s-au Iaşi : Politehnica — F.C. disputa astăzi la ora 14,00.
disputat şase partide. Olt 2—1 (1—0). ~k
Iată rezultatele tehnice: în clasament, pe primul Posturile noastre de ra
loc a trecut echipa Spor dio vor transmite, alter
Bucureşti: Steaua — tul studenţesc, cu 20 de nativ, aspecte de la aceste
F.C. Constanţa 2—2 (1—0); puncte, urmată de Dina- meciuri. Transmisia se va
Tg. Mureş : A.S.A. — Spor rao — 19 puncte şi Corvi- efectua pe programul I, în
tul studenţesc 0—0 ; Ora nul Hunedoara — 17 punc cadrul emisiunii „Fotbal
dea ; F.C. Bihor — F.C.
te (ambele cu cîte un joc minut cu minut", cu înce
Argeş Piteşti 3—2 (1—1) ; mai puţin disputat). pere do la ora 13,55.
Bacău : S.C. Bacău — Pe Celelalte trei partide ale
trolul Ploieşti 2—0 (1—0); etapei : Dinamo — C. S. (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cicclei, Fiberiu Istiate (redactor şef), Lucia Eleno Liciu, Gheorgbe Pave! (redacior şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor; lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ; 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza. nr. 35. 78 lei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane: 11275. 11585.12157 Telex: 72288 Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
TIPARUL : Tipografia Deva, str 23 August, nr 257 din întreprinderi şi instituţii.