Page 25 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 25
’“~1
' 21 AIEGIRI IN GIHISIllIlf POPULARE
I
m noiembrie
Tovarăşi şi tovarăşe!
Oameni ai muncii de pe fof cuprinsul fării!
Cetăţeni ai Republicii Socialiste România!
Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste cheamă întregul nostru
popor să-şi dea votul candidaţilor sai, să-şi manifeste şi pe aceasta
Anul XXXIV, nr. 7 775 MARŢ), 9 NOIEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani
cale hotărîrea de a acţiona strins unit în jurul partidului, al tova
răşului Micolae Ceauşescu — omul care întruchipează interesele
şi aspiraţiile fundamentale ale poporului — pentru înfăptuirea pro
INTMREA COMUTI NAŢIONALE A PARTIDULUI
gramului de dezvoltare a patriei pe calea socialismului, pentru ri
dicarea continua a nivelului de trai a! maselor largi populare, pentru
afirmarea şi mai puternică a României socialiste ca ţară liberă,
Eforturi pentru îndeplinirea ritmică suverană şi independentă, în condiţii de pace şi libertate l
(Din Apelul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste)
a indicatcriier fizici şi calitativi
Âpeluî Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste
Colectivul Secţiei de tru asigurarea realizării sirea unor însemnate can
mobilă Brad, a întreprin ritmice a prevederilor fi tităţi de materiale lemnoa
derii de prelucrare a lem zice am avut în vedere ca se. în acelaşi timp, o aten
nului Deva, a înregistrat în fiecare formaţie, fiecare ţie deosebită s-a acordat Stelare fierbinte către toţi cetăţenii ţării de a
perioada trecută din acest lucrător să-şi cunoască realizării ritmice şi de ca
an rezultate bune în acti sarcinile de plan zilnice, litate a producţiei destina
vitate. Planul producţiei să şi le realizeze integral. te exportului. în acest nu precupeţi nici un efort pentru înflorirea
de mobilă a fost realizat sens, în cadrul secţiei au
in procent de 100,1 la su fost constituite formaţii
tă, prevederile ia export specializate pentru execu continuă a patriei
au fost îndeplinite în pro tarea produselor de exporti
porţie de 100 la sută, in cum sînt cele conduse de
dicatorul productivităţii Iosif Cotişel, de la secto în presa centrală care a „Alegerile de la 21 no trai material şi spiritual al
muncii a fost depăşit cu rul maşini, lo-an Pavol, de apărut duminică, a fost iembrie — se arată în întregului popor. învăţă-
Apel — au loc în preajma
8,8 ici pe lucrător, la cos la prelucrări manuale, Vio- publicat Apelul Frontului Conferinţei Naţionale a mintul şi cultura nu cu
turile de producţie reali- rel Rîşcan şi Dorin Nisto- Democraţiei şi Unităţii So noscut o constantă afirma
zîndu-se economii. Sînt re ra, de la sectoarele şlefuiri cialiste pentru alegerile de partidului şi a sărbătoririi re, a continuat procesul
a 35 de ani de la procla
de adînclre a democraţiei
deputaţi în consiliile popu
zultate care permit oame şi ajustări. lare comunale, orăşeneşti, marea Republicii — mo noastre socialiste.
nilor muncii de aici să a- în aceste zile, la secţia municipale şi ale sectoa mente de mare însemnă
bordeze sarcinile ce le re de mobilă Brad cuvîntul de relor municipiului Bucu tate în viaţa partidului şi în perioada trecută de la
vin în ultimul trimestru al ordine este finalizarea în reşti, care vor avea loc ia poporului nostru, în efor alegerile precedente parti
anului cu mai multă sigu totalitate a pregătirilor 21 noiembrie a.c. turile pentru edificarea so dul şi statul nostru au des
făşurat o susţinută activi
ranţă, îi mobilizează să în pentru iarnă, în aşa fel in Bilanţ însufleţitor al ma cietăţii socialiste multilate
cheie acest al doilea an al Iar analizele operative, ce cit anotimpul rece să nu rilor realizări obţinute de ral dezvoltate în România. tate internaţională care în
cincinalului cu rezultate se fac zilnic cu maiştrii, prejudicieze buna desfăşu oamenii muncit în îndepli Aceasta dă o semnificaţie truneşte aprecierea unani
bune la toţi indicatorii e- şefii de formaţii şi alţi rare a activităţii. Dar, tot nirea obiectivelor stabilite deosebită alegerilor meni mă a poporului român, a
conomici. factori do conducere din acum se pun bazele pro te să întărească şi mai tuturor popoarelor lumii.
procesul productiv au toc ducţiei anului viitor. de Congresul al Xll-lca al
— Mai ales că încă din partidului, expresie eloc mult democraţia noastră Cuvîntul de pace şi cola
trimestrul recent încheiat mai scopul de a depista — In ce ne priveşte — ventă a democraţiei noas socialistă, unitatea poporu borare al României, rostit
1
am luat o serie de măsuri din timp toate greutăţile ce relevă maistrul loan Poe- tre socialiste, a angajării lui în jurul partidului' . cu fermitate in toate îm
menite să ne asigure bu se ivesc, de a interveni nar, şeful secţiei — am în unanime şi a unităţii in Eforturile unite ale în prejurările de preşedintele
na desfăşurare a activităţii prompt pentru eliminarea cheiat cea mal mare parte destructibile a întregului tregului popor, în frunte său, tovarăşul Nicolae
în ultima parte a anului lor. a lucrărilor de pregătire popor în jurul partidului, cu comuniştii, au făcut ca Ceauşescu, se face auzit în
— sublinia Petru Roşea, O altă realizare a lucră pentru iarnă. Au fost de la alegerile din acest an întreaga lume.
torilor brădeni — obţinută pozitate, la loc adecvat, al secretarului său gene
secretarul comitetului de cu sprijinul efectiv ai co materialele şi materiile ral, tovarăşul Nicolae bilanţul înfăptuirii Progra La obţinerea tuturor a-
partid pe secţie. Dintre a- prime, s-a terminat etanşa- Ceauşescu, conducătorul mului partidului, a preve cestor rezultate deosebite,
cestea aş menţiona extin lectivelor de proiectare şi rea uşilor şi ferestrelor din iubit şi stimat al Româ derilor Congresului al la activitatea generală des
derea metodei de finisare de la atelierul de prototi XH-lea să fie deosebit de făşurată pe plan economic,
puri al întreprinderii — a halele de producţie, iar in niei socialiste, Apelul Fron
a mobilei cu Lacuri polies- fost asigurarea, prin forţe stalaţiile de încălzire sînt tului Democraţiei şi Uni bogat şi semnificativ. Con- politie, social şi cultural o
terice, care a dus la scurta proprii, a întregii game de revizuite. La acest capitol, tăţii Socialiste este, în a- tinuînd cu consecvenţă po contribuţie de seamă au a-
rea ciclului de fabricaţie, scule, dispozitive şi verifi un semn de întrebare mal litica industrializării socia dus consiliile populare —
prin eliminarea unor ope catoare, necesare operaţii ridică asigurarea unei tem celaşi timp, o fierbinte che liste, a dezvoltării agricul organe locale ale puterii
raţii de prelucrare manua lor de prelucrări mecanice. peraturi corespunzătoare în mare adresată fiecărui ce turii prin dotarea ei cu o de stat.
tăţean de a nu precupeţi
lă, la creşterea calităţii fi Utilizarea pe scară largă a sectoarele de aplicare a bază tehnico-materlală pu Programul cu care Fron
nisajelor. Generalizarea me S.D.V.-urilor amintite a lacurilor şi încleiere — nici un efort pentru înde ternică s-a realizat creşte tul Democraţiei şi Unităţii
todei amintite a permis, condus atît la reducerea plinirea Programului parti rea economică armonioasă Socialiste se prezintă ia
totodată, redistribuirea u- efortului fizic şi creşterea M. LiONEL dului, pentru înflorirea con a întregii ţări, s-au îmbu
nor muncitori în alte sec productivităţii muncii, cit tinuă a patriei noastre nătăţit condiţiile de muncă
toare de producţie din ca şi la îmbunătăţirea calită (Continuare in pag. a 3-aî dragi. şi viaţă, a sporit nivelul de (Coniinuote ?n pag a 2-a)
drul secţiei noastre. Pen ţii produselor, la economi
Trei ani pe treptele afirmării
S-au împlinii în această trumoase, mai moderne o- teva sute de lemei, majo avem format deja un colec
vară trei ani de cind harta raşe ale Văii Jiului a intrat ritatea sofii, surori şi fiice tiv harnic, disciplinat şi pri
economică o Văii Jiului şi in funefiune. La o aşa scurtă de mineri sau de prepara ceput. Un adevărat colec
a judeţului nostru s-a îm istorie, s-ar părea că inten tori şi-au schimbat statutul tiv muncitoresc in care lu
bogăţit cu un nou obiectiv: ţia reporterului de a con social, devenind muncitoare crătoare ca Incze Olivia,
Întreprinderea de confecţii semna evolufia în timp, îm in industria confecţiilor. Adela Matei, Carmen La-
din Vulcan. „N-a fost uşor - îşi amin vrie, Virginia Roşea, Doina
plinirile şi coordonatele pe teşte Margareta Zeides, di
Construită Ici indicaţia ex Monai, Ileana Matei, Elena
presă a secretarului gene rectorul întreprinderii —, a- Bădulescu, Elena Olariu, şi
ral crJ partidului, tovarăşul mmm proape toate lucrătoarele aş putea da încă numeroa
Nicolae Ceauşescu - cu au trebuit să înveţe din se exemple, s-au situat me
scopul bine determinat de luceafăr mers tainele meseriei, rigo reu printre protagoniştii în
a asigura soţiilor şi fiice rile lucrului în serie, să se trecerii pentru rezultate cit
lor de mineri din Vulcan şi tu constelaţia integreze în disciplina şi Io mai bune în muncă /“.
din împrejurimi posibilita cerinţele muncii intr-o uni N-a fost uşor, intr-ade
tea să desfăşoare o muncă pMifi tate socialistă. Dar, treptat, văr, dar s-a perseverat. Mi
utilă, pe măsura talentului treptat, lemeile noastre s-au cului nucleu de oameni ini
şl priceperii lor, deci, de a acomodat, au învăţat să-şi
care se situează colectivul moşi şi dăruiţi cu trup şi
se crea noi locuri de mun din Vulcan la acest mo Iacă tot mai bine meseria, suflet noii unităţi i s-au a-
că, care să valorifice cit au început să-şi realizeze dăugat pe rind tot mai
ment 1982, este mai dili- sarcinile de plan. Firesc,
mai complet, mai eficient cilă de realizat. Şi totuşi, in multe temei, iar dorinfa ini
uriaşul poten[ial uman ce-/ nu toate care au venit la ţială de a reuşi realiza
reprezintă femeile — între cei trei ani şi trei luni de noi au reuşit să se integre
cind au început producţia, ze in colectiv, să se cali rea planului s-a transfor
prinderea este, de lapt, una harnicele lucrătoare de aici mat - potrivit cerinţelor e-
dintre unităţile de industrie (spunem, pe drept, lucră fice, să devină muncitoare
uşoară ce s-au inâlfat in destoinice. Au fost destule tapei pe care o parcurgem
toare, deoarece din totalul - in ambiţia de a realiza
aceşti ultimi ani in Valea personalului din unitate pe care după o lună, două dă
Jiului, conform unui program deau bir cu fugiţii. Am a- produse de cit mai bună
cu ample deschideri, tradus ste 97 la sută sînt femei) vut fluctuaţie mare in pri calitate, intr-o gamă din ce
au dovedit, cu prisosinţă, in ce mai largă. Şi astfel,
in viată punct cu punct. mul an, mai ales. Dar, lu
că merită investiţia de În
Aşadar, in iunie 1979, cel crurile s-au îndreptat, „s-a MIRCEA LEPĂDATU
mai nou obiectiv economic credere ce li s-a acordat. ales neghina de grîu“, cum
al unuia dintre cele mal In urmă cu trei ani, ci- se zice, şi la ora actuală (Continuare în pag. a 2-o)
