Page 30 - Drumul_socialismului_1982_11

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 776

unea organizatorică-puternic ancorată BBS

fn linearei partinici a cadrelor ie
■% 16,00 Telex
10,05Profesiunii'
lulul
conducere, a tuturor comuniştilor 10,25 Tragerea p
10,35Viaţa cult
17.00 Universul
17,501001 de se
La Combinatul siderur­ do comunişti, a cîştigat o ciplina şi morala de partid, 18.00 închiderea
gic Hunedoara a avut loc bună experienţă în activi­ respectarea prevederilor lui.
20,00 Telejurnal
o consfătuire cu caracter tatea de formare şi educa­ statutare au constituit o- 20,20 Prin num»
de schimb de experienţă re a comuniştilor în spiri­ biectul asupra căruia s-au clădim viii
la care au participat se­ tul principiilor, normelor o.prit în intervenţiile lor Apelul Pro
(Urmare din pag. 1) mişcare de controler pentru cretarii comitetelor de şi regulilor partidului nos­ Ioan Munteanu, Anton Fi- mocraţiei
Socialiste -
a-şi „trăi" viaţa la 100 a'e în toate localităţile ju­ partid şi ai birourilor or­ tru. A fost subliniată pre­ lipescu, Mihai Pl^şca, Ni- tă chemare
munişti tot pe aici, ca sâ-i kilometri pe oră pe magis­ ganizaţiilor de bază din ocuparea susţinută în ve­ colae Avram'escu, secretari fiii ţârii
rupă de ai lor. Dar ţi-ai tralele de oţel. Ce mai e deţului, ca de altfel în în­ uzinele şi secţiile combi­ derea selecţionării, pregă­ ai comitetelor de partid 20,30Actualitate;
20,45în acordur
găsit. Ei au organizat mai nou pe la depou ? Faţă de treaga ţară, au loc mani­ natului, activişti ai comi­ tirii şi îndrumării politice de la laminorul de profile 21,00 Democraţia
festări consacrate alegeri­
bine muncitorii ceferişti. Şi secolul trecut al... Simeriei, tetelor judeţean î?i munici­ şi profesionale a cadrelor mijlocii, secţia I furnale, de Ia pol»'
litate
la Simeria au avut loc nume­ pe aici au apărut „diesele- lor de deputaţi în consi­ pal de partid. Terna con­ de conducere, a tuturor oa­ laminorul 800 mm, oţclă- 21,25Film artisi
liile populare de la 21 no­
roase mişcări greviste, iar le“, „hidraulicele" şi ,,elec­ iembrie. sfătuirii — „Munca .poli- menilor muncii, în scopul ria electrică II. vardul F!
in timpul celui de-al ll-lea tricele", Se aşteaptă şi elec­ Haţeg. Locuitorii oraşu­ tico-organizatorică desfăşu­ înţelegerii corecte a sarci- Metodele şi formele fo­ Producţie
lor „Bucur
război mondial - sabotaje trificarea liniei ferate Sime- lui continuă suita acţiuni­ rată de organele şi orga­ losite de comitetele de 22,00 Telejurnal
la „maşina de război". ria-Teiuş. In nici o jumă­ lor edilitar - gospodăreşti nizaţiile de partid pentru partid în urmărirea zilnică
Războiul I Şi primul şi al tate de secol, numărul me­ pentru înfrumuseţarea ur­ respectarea prevederilor Schsmb de a realizării indicatorilor
Statutului P.C.R., a disci­
doilea au îndoliat colonia canicilor de locomotivă a bei. Nedezminţindu-şi de­ plinei şi moralei de partid de plan, examinarea acti­ IKADIC
muncitorească. Mai ales al ajuns de la 50 la 400. prinderea de buni gospo­ . experienţă la vităţii cadrelor de condu­ B&tarfSaasK's&s
doilea. Cădeau prin '43 Pină către jumătatea ju­ dari, în aceste zile, în spa­ în rîndul cadrelor şi co- C.S. Hunedoara cere prin prisma rezultate­ BUCUREŞTI I
muniştilor“ — a constituit
lor obţinute de colectivele
deasupra „triajului“ bombe­ mătăţii de zi oraşul aparţi­ ţiile anume pregătite pen­ cadrul propice unor dezba­ pe care le conduc, cele dioprogramul di
le americanilor, in '44, dea­ ne gospodinelor. Apoi, la tru depozitare pînă-n pri­ teri. aprofundate, detaliate urmărind creşterea rolului La ordinea zil<
supra gării, cele ale fasciş­ vremea amiezii oraşul e al măvară, va fi adus mate­ asupra unor laturi ale nilor mereu sporite care cultură ; 7,00 R
tilor, ca şi cum ai arunca copiilor, al elevilor. După rial săditor din care se vor muncii organizatorice con­ stau în faţa colectivului de cadrelor — în calitateă lor 8.00 Revista [
melodi
Curierul
de specialişti, conducători
grăunţe la păsări. Simeria, amiaza, oraşul e al tuturor. planta peste 1000 ml de crete întîlnite în secţiile şi muncă de aici pe linia rea­ şi oameni politici — au Buletin de ştiri
in primul ei secol de exis­ Al celor peste 14 000 de lo­ gard viu. De asemenea, e- uzinele combinatului. lizării planului de produc­ fost reflectate în Interven­ pundem ascultăt
tenţă, a lost la ciţiva paşi cuitori, cîţi numără astăzi forţurî susţinute sînt depu­ în deschiderea lucrărilor ţie şi angajamentelor, a Buletin de ştir:
nu
de
de... inlinit. Simeria. Se mal plimbă Sl- se pentru repararea drumu­ consfătuirii, Iacob Topli- creşterii nivelului calitativ ţiile lui Victor Petroiesc, terpreţi
Iară; 10,80 Din i
losif Alic, Dumitru Ivăni-
„A venit primul 1 Mai li­ merianul pe străzi, că are lui de legătură între strada cian; secretarul comitetu­ al producţiei, sporirii .gra­ liste ; 10,45 Noi
ber - işi aminteşte Gheor- pe unde. Numai din 1980 Rîu Mare şi rampa de ac­ lui de partid al C.S. Hune­ dului de conştiinţă al oa­ că, George Simode, se­ rii viitorul — c
ghe Zudor, directorul Între­ încoace s-au modernizat ces la gară. Intre acţiuni­ doara, a prezentat un ma­ menilor muncii. cretari ai comitetelor de tru copii şi li:
Buletin de ştiri
prinderii mecanice de ma­ străzile pe o suprafaţă de le cultural-educative ce au De o mare atenţie s-a partid de la O.S.M. II, blu- ^taruseluil co
ming-semifabricate, C.F.U.
terial care a constituit o
terial rulant. Şi atunci şi de aproape 30 000 mp. No­ loc în această perioadă în analiză realistă, în spirit bucurat problematica re­ şi reparaţii siderurgice. i^uolicitate; 12
de .ştiri; 12,05 D
23 August, in acelaşi an, roiul _ de altădată, a fost oraşul Haţeg, amintim: un critic şi autocritic, a aspec­ flectării muncii politico- Faptul că acest schimb folclorului nostr
1945, simerienii au defilat Închis sub asfalt. S-au mal recital de poezie patrioti­ organlzatoriee desfăşurată rizont ştiinţific;
de experienţă s-a dovedit
la Deva. Pe multe dintre executat peste 7 000 mp de că ce va avea loc la casa telor vizate de tema schim­ de organele şi organizaţiile extrem de util şi binevenit premieră Radio
bului de experienţă. Au
9
De Ia 1 Ia 3 ; i
pancartele purtate de ei se trotuare şl s-au amenajat de cultură spre sfîrşitul a- fost reliefate, în acest sens, de partid în rezultatele este demonstrat de dorinţa invitaţilor ; 1G,00
putea citi: vrem transfor­ 20 000 mp de zone verzi. cestei săptămîni şi deschi­ rezultatele bune şl, mai concrete din producţie. A- exprimată de cei prezenţi ştiri; 16,05 Ţară
marea Simeriei în oraş. De Nu, pe zonele verzi nu se derea unei expoziţii de artă ales, unele carenţe in ac­ tr-un glas ; i
aici începe marşul triumfal plimbă simerianul. Le îngri­ plastică a artistei amatoa­ tivitatea organelor şi orga­ cesta a fost aspectul abor­ ca asemenea acţiuni să se medicului; 16,25
desfăşoare mai des, pe do­
succese : Marcel
al aşezării fintinilor cu apă jeşte doar. Ca oricare alt re Rozalla Budulean. nizaţiilor de partid din ca­ dat cu predilecţie de nu­ menii, chiar vizînd numai 16,40 Coordonat»
sălcie, al localităţii apăsa­ orâşean. Crişcior. Şi aici întîlni- mărul mare al celor în­ ce ; 17,00 Bulctii
te de negrul fumului de la înnoiri pretutindeni in Si­ rile candidaţilor de depu­ drul combinatului în direc­ scrişi la cuvînt în cadrul activitatea unui comitet de 17,05 Tribuna i
partid dintr-o uzină sau
ţia formării şi educării co­
folcloric;
locomotive spre ceea ce este meria. Acestea se văd cel taţi cu alegătorii sînt în dezbaterilor ce au urmat. Recital române:
limbii
astăzi". mai bine in tolba poştaşu­ plină desfăşurare. Paralel muniştilor, a cadrelor, în Astfel, teme privind forme­ secţie a combinatului. în scrii; 19.35 Noi
Chiar ! Cum este astăzi lui Ştefan Tâgirţă. „Acum cu acestea, formaţiile ar­ vederea respectării întoc­ le şi modalităţile concrete acest fel, schimburile de de muzică pop»
oraşul ? Dimineţile aparţin 25 de ani (deci şi acum un tiştilor amatori din comu­ mai a prevederilor statuta­ de acţiune folosite de co­ experienţă pot contribui la Agricultura de 1
paşilor grăbiţi. La I.M.M.R. sfert de secol - n.a.), ora­ nă continuă să susţină re, a disciplinei şi moralei ' mitetele de partid pentru îmbunătăţirea muncii de 20.00 Radiojurna
zi într-o oră; 1
se continuă bătălia pentru şul avea două străzi. In ul­ programe cultural-educa­ de partid. Acţiunea a rele­ cunoaşterea şi înţelegerea îndrumare şi control, con­ ţiunl din opera
cele 1 000 de trenuri. timii ani au apărut peste tive în satele dimprejur. vat că puternica organiza­ aprofundată de către co­ stituind, în acelaşi timp, Flgaro“ de Moz
ţie de partid din combinat,
un puternic stimulent în 5.00 Non stop m
Cam atitea trenuri de va­ 1 700 de adrese noi, numai Spectacolului organizat du­ formată din 23 comitete şi munişti a conţinutului ho- activita'ea pe linie de turn.
goane cisternă reuşesc să la blocuri". 1 700 de adre­ minică în cinstea eveni­ tărîrilor do partid şi a le­ partid.
repare intr-un an mecanicii se, tot a'îfea apartamente mentului de la 21 noiem­ 161 organizaţii de bază şi gilor ţării, privind preve­
de la material rulant. De noi puse iu dispoziţia mun­ brie i se adaugă ajte şi care cuprinde aproape 8 000 nirea abaterilor de la dis- MIRCEA DIACQMU
4-5 ori mai mult ca acum citorilor sumerieni, fără să alte asemenea manifestări
aproape 10 ani. Marmura, mai socotim casele noi din culturale. în zilele care
DEVA:
Meilstt
de la întreprinderea cu a- zona Biscaria. Şi ce apar­ urmează, grupul vocal se Transporturile rutiere I-II (Patria);
celaşi nume, aşteaptă să tamente I „Dacă simerianul va deplasa în satele Valea (Arta); HUNEDC
plece in lume. Prin colori­ de altădată era învăţat să Arsului şi Barza, unde vor Marin miliardar
tul şi aspectul său plăcut trăiască in colonie; avea susţine noi acţiuni cultu­ (Urmare din pag. 1) cordăm o atenţie deosebită impută cantitatea consuma­ Milioanele lui F
derurgistul);
înt
marmura a ciştigai apre­ colea un pal-două, nişte rale. pregătirii profesionale a lu­ tă suplimentar. în acest an mi* „lele Tien
cieri unanime şi a dus fai­ mese şi ceva dulapuri, scau­ Călan, Şi în acest oraş Intre autobazele care ob­ crătorilor, pentru că de ei nu am avut însă asemenea ( ■‘a); Echipa
ma întreprinderii pină de­ ne - ne spunea Vasile 1a- al siderurgiştilor sînt în­ ţin constant realizări bune depinde totul, şi verificării cazuri. Lucrăm preventiv, structorul) ; PE
parte peste graniţele ţârii. vorschi, administratorul Aso­ treprinse acţiuni menite în producţie, la principalii zilnice a stării tehnice a în afară de verificările pe Frontiera (Unii
trabandiştii din
De pe „cocoaşa mecaniza­ ciaţiei de locatari nr. 2 Si­ să ilustreze bunele rezul­ indicatori, se numără cele autovehiculelor". care le face zilnic şeful de cia (7 Noiembr
tă" a triajului — această meria, acum nu se mai mul­ tate obţinute în această le­ din Hunedoara, Haţeg, Pe­ losif Jurj, şef atelier ex­ coloană, de analizele semi- PENI : Tess —
(Cultural); VUL<
industrie grea a transportu­ ţumeşte cu atîta. Chiar pe gislatură. Formaţiile de troşani, Deva, Brad. Ing. ploatare, şi Ionel Oprişa, decadale şi decadale, lunar ner fiul (Luceai
rilor feroviare — coboară in tinerii căsătoriţi îi auzi me­ muzică populară şi uşoară Petru Iacob, şeful Autoba­ contabil şef, ambii de la se înregistrează consumuri­ NEA : întîlniri
viteză vagoane spre cele reu că ar vrea o cameră ale Combinatului siderur­ zei nr. 2 călători Deva, re- Autobaza nr.. 1 marfă De­ le Ia nivel de autobază şi nerul) ; ANfNO
peste 50 de linii ale sta­ combinată, o cameră de zi, gic „Victoria Călan, îm­ ferindu-se la reducerea con­ va, relevau şi alte măsuri pe fiecare maşină în par­ gemuseba (Mu
11
URICANI : Şcoa
ţiei. Se compun şi se des­ sufragerie etc. Au şi unde preună cu cele ale cămi­ sumurilor, aprecia că, în în vederea economisirii te. Se fac, de asemenea, lui (Retezatul
compun trenuri. Nu este s-o pună. Blocurile noastre nelor culturale din satele combustibililor. „La noi, controale inopinate şi la Socrul (Steaua 1
Simeria unul dintre cele mai cu două, trei şi patru ca­ vecine continuă seria spec­ ultima vreme, autobaza a maşinile care depăşesc con­ depozitele de combustibili RABARZA : T
reuşit să se încadreze în
importante noduri feroviare mere le asigură tot confor­ tacolelor prin care se adu­ sumul stabilit nu părăsesc pentru determinarea even­ dragoste (Mineri
TIE : Ultima
ale ţării ? Şi dacă o, atunci tul". ce laudă celor care au în­ cotele stabilite la combus­ autobaza. Combustibilul se tualelor plusuri înregistra­ tria); Intre doi
10 000 de vagoane (cite se Acesta este oraşul. Oare drumat munca obştii în tibili. „Pînă în prezent a- eliberează în funcţie de te, se verifică zilnic auto­ de apă (Flăcări
triază aici) sint pe măsura am reuşit să îl prezentăm actuala legislatură, precum vem economii la carburanţi prestaţiile efectuate în vehiculele în circulaţie GlU-BAl : Jumfi
să fără mire
lui. Dincolo, la depou, her­ aşa cum este ? Dacă nu, şi celor care peste cîteva şi lubrifianţi în valoare de ziua precedentă. Cînd sînt ş.a. Nu se admite, altfel zis, cultură) ; HAŢ1
gheliile de mii de cai pu­ veniţi şl vedeţi 1 zile vor fi învestiţi cu res­ peste 350 000 lei. Ele vor depăşiri şi se constată că nici o abatere de la cele toiul al dolle;
tere aşteaptă un semn şi o ...Simeria urmează ! ponsabilitatea de deputaţi. spori în continuare. Noi a- şoferul este vinovat i se stabilite". BRAZI : Bărbaţi
Povestea lui Bi
(Casa de cuUtu
RIA : Copie la 1
O secţie de producţie din mum de producţie, Ele sînt reşul); ILIA :
combinatul siderurgic hu- de fapt utilajele la care (Lumina).
nedorean, mai precis strun- creşterea neîntreruptă • a
găria de cilindri, din ca­ Indicelui de utilizare este = U y MES'JJsfS
drul uzinei nr. 4 laminoa­ ducţiei şi îmbunătăţirea in­ dar în acest interval de putut realiza dacă nu s-ar tâlnit o particularitate : un fapt cotidian. Făcînd
re, la începutul lunii no­ dicatorilor financiari. Cu timp el trebuie să dea ma­ fi reuşit să se imprime o majoritatea utilajelor din un calcul împreună cu şe­
iembrie, producea deja în alte cuvinte, ridicarea pro­ ximum de producţie. Soli­ disciplină a muncii, o creş­ dotarea secţiei ş i a u înde­ ful secţiei asupra a ceea ce Timpul proba
contul celei de a doua de­ ductivităţii muncii prin citările de cilindri sînt tere a responsabilităţii fa­ plinit ciclul de funcţiona­ înseamnă o creştere cu un azi, io noiembrie
mea va continue
cade a ultimei luni a anu­ îmbunătăţirea indicelui de mari, mai ales pentru la- ţă de utilajele din dota­ re. Şi totuşi eie continuă singur procent a acestui călzească. Cerul
lui. Şi acum, ca în mai utilizare a utilajelor con­ minoarele care produc pen­ re. Avem muncitori buni, să fie utilizate cu bune re­ indicator am ajuns la un porar noros. Pe
toţi anii precedenţi, noul stituie cea mai avantajoasă tru export. Noi trebuie să care caută în permanenţă zultate, datorită unei ex­ rezultai semnificativ. Pen­ ploua slab. Vini
£la moderat, cu
an se va... sărbători tot pe cale de dezvoltare a volu­ facem în permanenţă faţă să~şi ridice gradul de pre­ ploatări raţionale, a grijii tru producţie indicele are tensilicări, în c
la finele lui... noiembrie. mului producţiei. Iar pen­ acestor solicitări Un „gol“ gătire profesională. Prin­ ce s-a manifestat sau se o... greutate măsurabilă în pînă la 40—50 1-
Motivul ? Avansul realizat tru înfăptuirea acestui de­ în producţia noastră este tre ei se numără Ioan Ro- manifestă de către cei ce tone : între 35—40 tone sectorul sudlo. ’
rlle minime vor
la producţia de cilindri de ziderat sînt, practic, posibi­ un „goi" în producţia de taru, Gory David, Cornel lucrează cu ele, precum şi producţie suplimentară. Intre zero şi 5 ;
laminor — aproximativ 130 lităţi nelimitate : îmbună­ laminate. Am fost nevoiţi Sabo, Gheorghe Dojesc, Va­ datorită reviziilor şi repa­ Plusurile de ia această oră cele maxime înt
tone. tăţirea organizării produc­ să ne organizăm mai bine sile Fillmon, Dumitru But- raţiilor făcute la timpul dovedesc că de la începu­ grade, local >nni
Obţinerea acestor spo­ ţiei, ridicarea nivelului pe locurile de muncă, ur­ covan, Gheorghe Maxim, potrivit. Deci, şi din acest tul anului indicele de uti­ La munte, v
ruri, realizarea volumului tehnic, perfecţionarea cali­ mărind atit ridicarea nive­ Remus Ştefan. Promptitu­ punct de vedere putem lizare a capacităţilor de continua să sk i
de producţie planificat au ficării muncitorilor. Am e- lului de utilizare a maşini­ dinea lor în finisarea sau spune că avem de-a face producţie a fost cu vreo Cerul va îi ten
fo6t condiţionate — mai numerat numai trei dintre lor din dotare, cît şi a for­ ealibrarea cilindrilor de la­ cu o exploatare şi utilizare trei procente mai mare ros, iar pe a!
ploua.
ales într-o secţie prelucră­ posibilităţi deoarece aces­ minoare înseamnă zeci de corespunzătoare a capaci­ decît cel iniţial.
Pentru urmău
toare — de utilizarea ju­ tea au stat în primul rînd ţei de muncă. Deservirea tone de laminate, iar aici, tăţilor de producţie. Creş- Fără investiţii suplimen­ zile : Vremea va
dicioasă a capacităţilor de în atenţia conducerii sec­ simultană a mai multor în secţie — productivitate, terile de ia un an la altul tare, trecînd cu bine peste neral frumoasă,
producţie. ţiei. Pornind de la ele s-a maşini a fost o direcţie evitări ale mersului în gol, ale nivelurilor producţiei uzura morală a unor utila­ schimbător. Izol;
Tocmai la acest lucru ajuns la o mai eficientă principală în care am ac­ economie de energie, de impun intensificarea ritmu­ je, colectivul de la 0tru.n- dea ploi slabe.
:ufla moderat, i
vrem să ne referim în con­ folosire extensivă şi isnten- ţionat. Faţă de numărul de fapt tot ce ţine de eficien­ rilor de prelucrare. Pentru găria de cilindri se pre­ licări locale la
tinuare, pentru că utiliza­ 'sivă a mijloacelor tehnice maşini existent în secţie, ţă şi ritmicitate. a se face faţă acestor ce­ ocupă în mod constant de intervalului, dir
Temperaturi ic n
rea raţională, cît mai com­ din dotare. la strungărie ar trebui să Cu cine şi cum se reali­ rinţe, secţia a fost dotată s p o r i r e a productivităţii Ii cuprinse tru
pletă, a capacităţilor de — Evident, nici un utilaj hicreze peste 100 de mun­ zează producţia am văzut. cu maşini şi utilaje moder­ muncii, creşterea produc­ grade, iar c^’e n
producţie constituie o ce­ nu poate funcţiona mai citori, dar in prezent îşi Mai rămîne să ne lămurim ne, de mare randament şi ţiei şi îmbunătăţirea indi­ tre II şi 18 gs ac
rinţă esenţială pentru creş­ mult de 24 de ore pe zi — desfăşoară activitatea un cu ce anume se prelucrea­ înaltă tehnicitate. De la a- catorilor financiari. ceaţă, ci! mire v
rolog de serviciu
terea productivităţii mun­ ne spunea inginerul Oliviu număr de 68 de aşchietorl. ză cilindrii. Firesc, cu oestea se încearcă să sa leriu Dorci).
cii, pentru sporirea pro­ Topliceanu, şeful secţiei •—, Polideservirea nu s-ar fi strunguri. însă aici am în­ obţină (şi se obţine) maxi­ D. ALMAŞAM
V