Page 35 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 35
77 @ JOI, 11 NOIEMBRIE 1982 paq. 3
începuturile organizării mişcării muncitoreşti Tribuna
sbs?s8SS3
'BZIUftSE experienţei OFICIUL DE GOSPODĂRIREA APELOR
liunedorene-oglindite în expoziţia de bază pioniereşti HUNEDOARA - DEVA
eilagogloc Pionierii din Gurasada cu sediul în DEVA, slr. A. Vlaicu, nr. 25,
il: a Muzeului din Keva
i umbre" du avut ca oaspeţi pe
i capitalistă membrii cercurilor tehnico- ÎNCADREAZĂ DE URGENŢA
eială la rea- ştiinfifice şi cultural-artis-
în cea de-a doua jumătate me superioare de organiza tă acuitate, problema făuri
opular a secolului a! XlX-lea, indus re. In decembrie 1890 se rii partidului politic al cla tice de la Casa Judeţea URMĂTORUL PERSONAL :
tria transilvăneană s-a dez creează Partidul Social De sei muncitoare din ţara nă a pionierilor şi şoimi
itcmporană lor patriei din Deva. Cei
ineretului voltat mult, mai ales In ra mocrat din Ungaria, la care noastră. Crearea, în 1893, a ® 1 automacaragist, pentru o automacara
programu- murile extractivă şi siderurgi o contribuţie importantă şi-a P.S.D.M.R. a constituit mo peste 120 de pionieri din
că. Odată cu dezvoltarea in adus muncitorimea honedo- mentul care marchează în Gurasada au participat la de 12,5 tone, cu activitate în foi judeţul.
ca noastră dustriei a crescut, din punct rgană, prin participarea lui făptuirea organizării politice acţiuni complexe, demon
torul de vedere numeric, clasa Ion Creţu,' militant socialist, a clasei muncitoare pe scară strative, ce au constituit © 2 maşinişti .utilaje terasiere (1 buldo
Tontului De muncitoare, a cărei situaţie reprezentant al muncitorilor naţională. „Partidul clasei o adevărată sărbătoare
şi Unităţii în viaţa organizaţiei lor.
era deosebit de grea. din Orăştie. Alături de orga muncitoare - sublinia tova zerist şi 1 excavatorist) cu activitate în
a economică In aceste condiţii se dez nizaţiile locale ale P.S.D., răşul Nicolae Ceauşescu — împreună cu cadrele di
îorghc Zam- voltă mişcarea muncitoreas create în numeroase centre înfiinţat în 1893, pe baza dactice şi părinţii au a- tot judeţul.
că, tot mai bine organizată, transilvănene, au luat fiinţă, principiilor socialismului ştiin sistat ia demonstraţii de
iţific miniplanoare, aeromod'ele
i cintecului pe măsură ce creştea con ţific, a teoriei de clasă a lui @ 4 dulgheri — cu activitate la lucrările
ştiinţa de clasă a proletaria IfCENTENARşi Marx şi Engels, şi-a asumat captive şi teleghidate
tului. Un moment de o im din prima clipă misiunea is (conducător Baio Ladis- din Valea Jiului.
portanţă deosebită In dez torică de a conduce lupta lau) şi de carturi (Uilmann
voltarea procesului de orga Imuzeul! revoluţionară pentru cuceri Gyorgy), au vizitat expo La lucrările din Valea Jiului, unitatea a-
nizare a proletariatului l-a rea puterii politice de către ziţia de sigilii săteşti din
constituit înfiinţarea, în 1872, 3UBEŢERN proletariat şi celelalte mase Comitatul Hunedoarei 'din sigură cazare gratuită şi spor de şantier.
I : 6,00 Ra- a Asociaţiei generale a tu muncitoare de la oraşe şi secolul al XlX-lea, rod al
lumeţii; 6,30 turor lucrătorilor din Româ sate, pentru transformarea activităţii de cercetare a
in agricul- cercului de sigilogralie de Condiţiile de încadrare sînt cele prevă
ijurnal; 8,00 nia, care îşi propunea, pen socialistă a societăţii româ
1,10 Curierul tru prima dată, unirea mun neşti". la Casa pionierilor şi şoi zute în Legea 12/1971 şi 57/1974.
Buletin ile citorilor din întreaga ţară. în acei ani, o seamă de Primele decenii ale' seco milor patriei Deva (condu
uidem as- cercuri muncitoreşti, organi cător proi. Viorel Mano-
),00 Buletin Acest eveniment marchează lului al XX-!ea înregistrează lescu), de modelaj in lut
ormaţii să- începutul organizării de cla zaţii cu caracter politic, me o dezvoltare continuă a ca
le Festiva- să, pe scară naţională, a nite să devină adevărate fo pitalismului, pe fondul căreia (prof. loan Şeuj, şi la lu
„Cintarea care de cultură şi de răspîn- crări ale atelierului fante
Cîntec de muncitorimii române. se accentuează exploatarea ziei (Amalia Pascu), au
0 Pledoarie In expoziţia de bază a dire a ideilor marxiste. şi se desfăşoară, în front
orală; 11,00 Muzeului din Deva sini pre- După anul 1890 se creează larg, lupta maselor împotri cunoscut totodată creaţii
; 11,(5?* Sin zt'l>te, în acest sens, pa legături tot mai strinse între va exploatării sociale şi a- le literare ale membrilor
elui ; 11,35 cercului pionieresc (prof.
Buletin de gini din statutele „Caselor mişcarea muncitorească din supririi naţionale. De men Viorica Ancaş).
comoara muncitoreşti" existente la Si- toate provinciile româneşti. ţionat este faptul că în anul
15 Magazin meria (1873) şi la Orăştie Creşterea nivelului politic 1903 a luat fiinţă Secţia ro La căminul cultural, in
; 12,45 A- faţa unei asistenţe nume
dio — TV.; (1889). Aceste asociaţii se şi cultural al muncitorilor, mână a P.S.D. din Ungaria, roase s-a declanşat ad-
a 3 ; 15,00 preocupau de diferite pro hotărirea lor de o înlătura, care a jucat un rol impor
; 16,00 Bu- bleme aie vieţii muncitoreşti • pe cale revoluţionară, jugul tant în activitatea revoluţio hoc o tribună a experien
6,05 Meda- nară a muncitorimii, in a- ţei pioniereşti înaintate,
>. Stancu ; şi, mai ales, de educarea so greu al împilării sociale şi un dialog viu, direct, cu
cului; 1G,25 cialistă a muncitorilor. Con naţionale şi-au găsit un ecou ceastă perioadă, activitatea-
oran; 1G,40 comitent, s-a trecut la forme puternic în grevele din sep de propagandă în rîndurile pionierii deveni, urmat de
imicc; 17,00 de luptă organizată, cu un tembrie 1890 de la Ruda - proletariatului a fost mai lar o gală de iiime realizate
17,05 Ra- de cineclubul pionieresc ÎNTREPRINDEREA,.TEHNOMETAL”
tială; 17,30 caracter colectiv mai larg. In Brad şi, mai ales, din 1892, gă, căpătînd forme tot mai de la C.P.S.P. Dobra. Ac
cînt patria 1868 a avut loc o puternică cînd peste 2000 de mineri variate, iar acţiunile cu ca TIMIŞOARA
serii; 19,45 acţiune grevistă a muncito din Petroşani s-au ridicat la racter politic şi economic ale ţiunea, înscrisă în preocu
i,00 Radio- pările Cosei judeţene a
zi intr-o rilor constructori de la linia luptă împotriva condiţiilor vi clasei muncitoare au fost str. Gloriei nr. 11, telefon 35522,
tda pentru ferată' Simeria - Petroşani, trege în care trăiau şi mun mai ample şi mai bine coor pionierilor şi şoimilor pa
•de; 23.30— iar în 1875 şi 1879 s-au ri ceau. donate. 0 intensificare deose triei din Deva de pregă
uzical. tire metodică a cercurilor încadrează următoarele categorii de perso
dicat la luptă grevistă mun Dezvoltarea numerică a bită au cunoscut grevele. O
citorii mineri din Valea Jiu clasei muncitoare, stadiul a- serie de articole din presa din zona do influenţă s-a nal :
lui. Prin intermediul acestor tins în procesul de organiza vremii, expuse în expoziţia de încheiat cu un spectacol,
greve, muncitorii au reuşit să re profesională şi politică, bază a muzeului nostru, aduc prezentat de ansamblul
obţină satisfacerea unor re continua ridicare a conştiin mărturii despre luptele gre artistic al C.P.S.P. (instruc @ strungari, frezori, rectificatori, forjori,
vendicări. ţei ei revoluţionare, intensi viste din anul 1906, desfăşu tor, prof. Mircea Olteana). sudori, vopsitori industriali.
blestemat Deopotrivă pionierii .şi
ria); Un Ca urmare a avîntUlui ge ficarea acţiunilor muncitoreşti rate la Curabarzci, Musariu cadrele didactice au fost
Dr (Arta); neral al mişcării muncitoreşti şi a procesului de unire a şi Valea Morii în Munţii A- Se asigură locuinţă de serviciu pentru
Tea Mălin din ultimele decenii ale se mişcării muncitoreşti cu so puseni, precum şi la Petro beneficiarii unei intilniri
a); Răz- colului al XlX-lea, şi în cialismul ştiinţific au pus la şani şi Lupeni. utile, antrenante şi in familişti, iar pentru*nefamilişti se asigură ca
teriile I-II Dr. MIRCEA VALEA structive.
unei i-am Transilvania se trece la for ordinea zilei, cu tot mai mul zare la căminele întreprinderii.
la moar-
ROŞANI : Condiţiile de încadrare şi retribuire con
>en (Uni- Âs'âftyirii© adînd — îraeheăcsfce form legilor în vigoare.
iiştii din
liembrie); Informaţii suplimentare la biroul perso-
a (Cultu- eît mai urejerst 1
; Intoar- nal-învăţămînt-retribuire al întreprinderii, te
:şte o dată (Urmare din pag. 1) ledinţi, Beriu şi Mărtineşti.
NEA: în lefon interior 148.
miii) ; U- între unităţile agricole
curajului de cooperatori şi mecani cooperatiste care au . obţi
i : Socrul nut producţii bune şi au
JRABAR- zatori, s-a încheiat acţiu însilozat cantităţi însemna
nea de recoltare, transport
dragoste te de sfeclă furajeră se
IE : Atac şi însilozare a sfeclei fura numără C.A.P. Băcia, Ri-
mei (Pa jere. în total s-au depozi biţa, Tîmpa, Hărău, Veţel
liile I-II tat aproape 25 000 tone. In
ÎIU-BAI : Consiliul unic agroindus şi altele. Au încheiat recol
fără mi trial Ilia, unde recoltarea tarea şi depozitarea sfeclei
ră); HA- furajere în silozuri unităţi
şi însilozarea sfeclei fura
tl doilea le din consiliile unice a-
Bărbaţii: jere s-a încheiat complet,
ea lui s-a depozitat cea mai ma groindustriale Toteşti, Hu
i de cul- re cantitate — peste 4 500 nedoara, Simeria, Bi-ad.
Copia la tone. în Consiliul unic a- Mai sînt de recoltat unele
ilta : suprafeţe mai mici — pînă
); GHE- groindustrial Orăştie s-au
e sărb'ă- însilozat aproape 4 400 to la două hectare — la C.A.P.
ne, cele mai mari cantităţi Căstău, Pui şi altele. Se-im- COMBINATUL DE PRELUCRAREA
fiind depozitate la A.E.I. pune ca întreaga recoltă
Beriu — 1 500 tone şi la de sfeclă furajeră să fie Casă individuală cu un etaj, cu două camere duplex, tip LEMNULUI ARAD
A.E.I. Orăştie. Cîte 200 to strînsă şi depozitată în A 2 a — prezentă în expoziţia itinerantă cu machete şi
ne au însiiozat CA..P. Je- timpul cel mai scurt. proiecte de locuinţe, str. Aurel Vlaicu, nr. 14
pentru A deschis în incinta combinatului un maga
82: Vre- *
ral fru- „Manevre" care duc Gheorghe Creţu — tîmpicr, ambii din de 359 zile închisoare, pentru fur zin de desfacere unde se poate cumpăra imediat
•ţial no- Deva, pentru furt calificat. Ce-au fă- turi anterioare, dar de care fusese 1
r cădea într-un singur loc e o gamă variată de mobilier tapiţat, respectiv
tă. Vîn- ' cut ei ? l-au golit unui cetăţean casa graţiat, a mai adăugat 549 de zile.
at, pre- de bunuri în valoare de peste 11 000 i holuri, canapele, fotolii, toate executate cu
•rul su- Ion Manioea era manevrant în sta lei. Pentru că erau recidivişti, con-
minime ţia C.F.R. Petroşani. Ce face un ma Cine l-a trimis nu se simte stofe cu colorituri variate, în linii moderne,
re 1 şi nevrant intr-o staţie de cale ferată vinovat ?
maxime adecvate pentru mobilarea apartamentelor
Izolat, ştie toată lumea. Ce „manevre" fă I
cea fpn Mani cea cînd nu-l vedea ni fapte io Instanţă N-avea perrois să conducă un ve d-voastră, precum şi mobilier stil şi un bogat
merii? Nişte „manevre" care nu pu - o
;a uşor hicul pe drumurile publice, chiar da 1 sortiment de obiecte de artă şi artizanat.
tempo- teau să ducă decît intr-un singur loc că acel vehicul era excavatorul pe
’or că- - la închisoare. Pentru că lan Ma- damnarea a fost pe măsura faptei : 4 Programul de funcţionare al magazinului
avea şi nicea rupea sigiliile la vagoane şi trei ani şi jumătate primului, trei ani care lucra la O.G.A. Şi totuşi a fost 1
Vîntul celui de al doilea. trimis de la Deva la Brad cu excava este între orele 8,00—16,00, începînd cu data
slab. fura ; fura ce-i cădea în mină chiar torul. A lovit cu cupa o femeie care, « de 8 noiembrie 1982.
şi saci goi pentru că, zicea el, se I
î trei vor umple ei. Şi s-au umplut. Cînd 549 + 359 în urma loviturii, a decedat, loan
in ge- Mărcuş va executa prin muncă co- C
cerul s-au umplut, au fost descoperite „ma recţională o pedeapsă de doi ani I
uiin în nevrele" lui, iar el a fost pus pen Adunarea aceasta a reuşit s-o fa
tul va tru doi ani la adăpost de orice ispi că Antal Jcnos din Deva, care, la închisoare. Cine l-a trimis la Brad €
t, pre- în asemenea condiţii, ba şi cu sis I
îl ves- tă de acest fel. vîrsta de 23 de ani, n-a reuşit să fa
ninime că ceva util pentru el şi societate. A temul de frînare al excavatorului de 4
minus R e c i d i v ă pătruns în casa lui _B.I. şi a „subti fect, nu se simte deloc vinovat? I
tr cele 4
6 gra lizat" o butelie de aragaz. Apoi, s-a
vor fi Judecătoria din Deva a condamnat „strecurat" într-o aită casă şi a fu Rubrică realizată cu sprijinul I
! de pe Victor Sakotoş — îidar şi pe rat un motor electric. La pedeapsa Tribunalului judeţean <
irel).
1
