Page 36 - Drumul_socialismului_1982_11

pag 4 TDPUMTJL SOCTAI.TSMUT.UT NR. 7 777 • JOI, 11 NOIEMBRIE 1932

V
MADRID. Îîitîiîiire neoficială preşedintele ales al Mexi­

a şefilor de delegaţii cului, Migue! de Ia Madrid NU PORTUGHEZII dragoni, păsări Phoenix,
Huriado, şi-au exprimat
dansatori, animale lahu-
preocuparea faţă de sta­ AU POST PRIMII ?
MADRID 10 (Agerpres). în legătură cu proble­ rea de tensiune crescîndâ
•— Corespondenţă de la mele de fond ale forumu­ S SINGAPOP.E. - Pre­ . din America Centrală, sub­ O expediţie ştiinţifică a
Radu Bogdan: în cadrul lui general european, s-a şedintele Pakistanului, Mo- liniind necesitatea evitării descoperit în apele Golfu­ UN NOU FAR PENTRU
reuniunii general europe­ subliniat importanţa adop­ hammesd Zia-ul Hae|, a în­ oricăror acţiuni de desta­ lui Guan'abara, pe ţărmu­ CANALUL MÎNECII
ne de la Madrid, miercuri tării la reuniunea de la cepu: astăzi vizita sa oficia­ bilizare în ţările din aceas­ rile căruia se ridică mare­
a avut loc o întîlnire ne­ Madrid a hotărîrii de con­ lă de trei zile in Singcspo- tă regiune — informează le oraş brazilian Rio de Ja- Autorităţile franceze au
oficială a şefilor de dele­ vocare a conferinţei pen­ re, ultima etapă a turneu­ agenţia Notimex. neiro, mai multe amfore adoptat hotărirea de a se
gaţii a celor 35 de state tru măsuri de încredere şi lui pe care l-a întreprins în comunicatul dat 'pu­ romane şi exemplare de ce­ construi un nou Iar la in­
participante, în cursul că­ dezarmare în Europa, re- în ţări din sud-esîul Asiei. blicităţii la încheierea con­ ramică feniciană. Ştifea a trarea în Canalul Mînecii
reia au fost abordate une­ .levîndu-se că trebuie să se După cum transmite a- vorbirilor este evidenţiată fost anunţaiă de conducă­ dinspre Oceanul Atlantic.
le probleme de fond pri­ depună în continuare efor­ genţici France Presse, el ur­ dorinţa părţilor de a con­ torul expediţiei, cunoscutul După părerea specialiştilor,
vind conţinutul documen­ mează să aibă joi convor­ tribui la soluţionarea paş­ arheolog Robert Marx. Am această zonă reprezintă ă\
tului final al reuniunii, turi pentru definitivarea biri cu primul ministru al nică a diferendelor existen­ convingerea - a declarat 1 pentru navigaţie cea mai
precum şi chestiuni legate mandatului acesteia. ţării-gazdă, Lee Kuan Yew. te în zonă, îndeosebi a ce­ omul de ştiinţă american periculoasă zonă din lume, \
de modul de organizare a Schimbul de vederi din Vor fi analizate probleme lor dintre Nicaragua şi Hon­ care a condus pînă in pre­ intrucît zilnic ea este tra­ \
activităţii în perioada cave cadrul întîlnirii neoficiale referitoare Ia relaţiile bila­ duras. zent aproape 40 de expe­ versată de aproximativ 150 \
urmează. a şefilor de delegaţii a evi­ terale, precum şi o serie de diţii în căutarea urmelor de nave, inclusiv de super-
A fost evidenţiată nece­ denţiat responsabilitatea aspecte ale actualităţii in­ vechilor civilizaţii - că ro­ tancurile petroliere. De alt­ \
sitatea trecerii la negocieri care revine tuturor state­ ternaţionale, cu precădere £9 DAR ES SALAAM. - manii şi fenicienii au vizi­ fel, accidentul sulerit acum
concrete, pe baza proiec­ lor participante pentru în­ din zonă. Tanzania a sprijinit şi va tat acest goli înaintea por­ patru ani, în această re­
continua să sprijine lupta
tului prezentat de ţările cheierea cu rezultate po­ armata a patrioţilor din tughezilor. La ora actuală, (
neutre şi nealiniate, pen- iSI BOGOTA. - Intr-o de­ Namibia pentru indepen­ au loc negocieri cu autori­ giune, de supertancul „Amo-
, tru convenirea cit mai cu- zitive a reuniunii de la claraţie făcută la Bogota, denţă - a declarat minis­ tăţile braziliene in proble­ co Cadiz" a costat peste
rînd posibil a unui docu­ Madrid, ceea ce ar contri­ preşedintele Columbiei, Be- ma scoaterii la suprafaţă a 334 milioane de franci pen­ S
ment final substanţial şi bui la reluarea şi întărirea lisario Betancour, condam- trul tanzanian de externe, mărturiilor arheologice de­ tru depoluarea unei por­ s
a
echilibrat. procesului de destindere. nat „cursa nebunească a Solim Ahmed Salim, la o pistate în golful Guanabara. ţiuni de 350 km de pe coas­ \
înarmărilor", practicată de reuniune organizată Ia Dar ta franceză.
Lucrările conferinţei regionale a unele state ale lumii — Es Salaam, în cadrul săp- DESCOPERIRE Construcţia Iar ului este \
transmite agenţia EFE. El tâminu internaţionale de so­ o parte componentă a pro­ \
lidaritate cu poporul na-
Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite a arătat că ţara sa nu va mibian. El a subliniat că Recent descoperit de ar­ gramului comun Iranco-bri-
participa niciodată la a- popoarele africane nu au heologi, un mormînt vechi tanic de asigurare a secu­ \
din Europa ceasta cursă a înarmărilor respins niciodată reglemen­ de 2 300 de ani s-a impus rităţii .„navigaţiei pe Cana­ \
lul Mînecii. Farul va
cu deosebire atenţiei cer­
şi o va combate cu fermi­
i tate, deoarece o consideră tarea negociată a problemei cetătorilor chinezi. Valoarea înălţimea de 230 m, r''fiind \
BUDAPESTA 10 (Ager­ voltarea cooperării în ca iraţională şi dăunătoare decolonizării Namibiei, dar sa este dată nu numai de socotii ca cel mai inalt din
pres). — Da Budapesta au cursul anilor ’80, în spiritul nu au aşteptat şi nu vor vechime, ci mai ales de o- lume. Din înălţimea totală
început lucrările celei de-a Actului final de la Hel­ omenirii. Tocmai de aceea, aştepta ca o asemenea, re­ biectele găsite în interior, a farului, 130 in se vor alia
8-a conferinţe regionale a sinki şi rolul Asociaţiilor a spus Belisario Betancour, glementare să vină de la care s-au păstrat într-o sta­ sub apă. Construcţia se va I
Asociaţiilor peptru Naţiu­ pentru Naţiunile Unite. Columbia doreşte să facă sine. re surprinzător de bună. termina in anul 1985 şi va t
parte efectiv din mişcarea
nile Unite din Europa, la în prima zi a conferin­ Este vorba, in primul rind, costa aproximativ 200 mi­
care participă reprezentanţi ţei a luat cuvîntul pre­ de nealiniere, Bl BEIRUT. - într-o de­ de peste 50 piese din mă­ lioane de franci.
din 19 ţări, între care şl o şedintele ANUROM, care claraţie făcută în urma u- tase - ţesături, cuverturi,
delegaţie a Asociaţiei pen­ a prezentat concepţia ţării OTTAWA. - Din ini­ nei întîlniri pe care a evu- îmbrăcăminte -, care do­ ONOMASTICA
tru Naţiunile Unite din noastre, a opiniei publice ţiativa organizaţiei pacifiste t-o ia Palatul Baabda cu vedesc gradul înaintat• de
Republica Socialistă Româ­ din România privind im­ „Scopul nostru, dezarma­ preşedintele Libanului, Amin realizare, in acele timpuri, IN JAPONIA
nia (ANUROM), -condusă portanţa deosebită a reu­ rea", la 8 noiembrie, odată Gemayei, pentru a discuta a produselor din mătase pe
de prof. dr. Alexandru Bă­ niunii de la Madrid în ac­ cu alegerile municipale, în agravarea situaţiei în zona teritoriul vechii Chine. In Japonezii afirmă că, în
lăci, membru corespondent tualele împrejurări inter­ Canada s-a desfăşurat un de munte Chouf, Walid acest sens, noua descope­ ceea ce priveşte cilra tota­
al Academiei Republicii So­ naţionale, cînd trebuie să se referendum popular în pro­ joumblcsit, preşedintele Par­ rire este cea mai preţioasă lă a numelor de familie,
cialiste România, vicepre­ blem,-! a • •: tidului Socialist Progresist, şi concludentă dintre cele ţara lor ocupă primul loc
şedinte al Federaţiei Mon­ facă totul pentru reluarea agenţia TASS. După cum au a acuzat Israelul că se a- tăcute pînă acum in China. in lume. Intr-adevăr, cu a-
diale a Asociaţiilor pentru şi continuarea politicii de declarat organizatorii refe­ flă în spatele continuării Din mormintul aparţinînd u- jutorul calculatorului, a fost
Naţiunile Unite (FMANU), pace şi destindere, pentru rendumului, în medie 75,8 luptelor în regiunea menţio­ nei femei, probabil soţia u- întocmită o întreagă listă
preşedintele ANUROM. respectarea independenţei la sută din alegători au nată. Acestei situaţii poate nui dregător din dinastia de nume nipone,. al căror
Pe agenda conferinţei se naţionale şi dezvoltarea co­ răspuns prin „da" la între­ să i se pună capăt, a spus Chu, au fost scoase la ivea­ număr trece de 100 000. S-a
află probleme privind dez­ laborării. el, numai dacă autorităţile lă, printre altele, două bro­ calculat că, in Marea Bri-
barea dacă sprijină propu­ legale libaneze preiau con­ derii de ţesătură foarte fină tanie, există 15-16 000 nu­
Reuniune la nivel înalt nerea privind dezarmarea trolul în regiunea de munte. de mătase, precum şi o me de familie, iar in Fin­
generală.
cuvertură de brocart, pe landa — 60 000. Lista ono­
MANAMA 10 (Agerpres). statelor din zona Golfului sg CIUDAD DE MEXICO. care sînt executate, în ţe- ■ mastică Japoneză va li e-
—- în capitala Bahreinului — reamintesc agenţiile de sătura de culoare maro, de­ ditată sub formă de dic­
— Manama — au început presă — a fost înfiinţat în — Şeful statului panamez, coraţii aurii reprezentind ţionar.
Ricardo de la Esprielia, şi
lucrările celei de-a treia mai 1981, în urma unei
reuniuni la ni”el înalt a reuniuni la nivel înalt, ca­
Consiliului de Cooperare a re a avut loc la Abu Dhabi, _ © _ ® _ _ © _ u _ — © — ® — ® — « — ® .. © _ © „ — a _ o _ ® .
statelor din zona Golfului, şi are drept ţel să încu­ aj $ aa
care va examina cu pre­ rajeze cooperarea dintre Dezarmarea - § chestiune vitală a contemporaneităţi
cădere modalităţile şi mij­ ele. în afara reuniunilor
loacele de dezvoltare a la nivel de şefi de stat,
conlucrării economice din­ periodic au loc întruniri Circa o zecime din ma­ pentru nimeni că armele celui de-âl doilea război naţional brut. Avantajele
tre statele membre. Parti­ ale miniştrilor de externe. terialul de luptă de orice moderne costă scump. Din mondial, un avion de vî­ reducerii cheltuielilor pe
cipanţii — menţionează a- De asemenea, au loc re­ tip „îmbătrâneşte" fizic şi ce în ce mai scump. Cer­ nătoare costa între 55 şi care le antrenează cursa
genţia Reuter — vor a- uniuni regulate la nivel de moral an de an. „Dacă tu cetările şi studiile pentru 90 000 dolari; în prezent, înarmărilor sînt cu atît mai
borda, de asemenea, situa­ experţi din diverse dome­ îţi faci o suliţă, duşmanul crearea, în 1948, a avionu­ preţul unui avion „F-lll" pregnante pentru „lumea a
ţia politică din regiune şi tău îşi va construi o sa­ lui american de vînătoare este de 6,8 milioane, iar treia", care trebuie să facă
cu precădere evoluţia con­ nii. Patru dintre aceste sta­ bie". Acest străvechi pro­ „Sabre F-86" au necesitat, cel al unui „F-14" — de faţă imperativelor dezvol­
flictului dintre Iran şi Irak te, respectiv Arabia Saudi­ verb japonez ilustrează, de pildă, 220 milioane do­ 20,4 milioane dolari. Situa­ tării. Să nu uităm că, în
şi ultimele evenimente din tă, Emiratele Arabe Uni­ cum nu se poate mai bine, lari; cheltuielile analoge ţia este similară în cazul lume, există mai mulţi sol­
Liban. Şefii de stat din te, Oman şi Qatar, sînt şi cursa înarmărilor, care a 'pentru avionul „Phantom bombardierelor, ai căror daţi decît cadre didactice;
Arabia Saudită, Bahrein, membre ale . Organizaţiei luat astăzi proporţii înfri­ F-4", spre sfîrşitul anilor cost a crescut de la 680 000 că sumele destinate ocro­
Emiratele Arabe Unite, Statelor Arabe Producătoa­ coşătoare şi poate deveni ’60, s-au ridicat în schimb dolari (în 1945), la 7,9 mi- tirii sănătăţii nu reprezin­
Kuweit, Oman, Qatar, vor re de Petrol (O.P.A.E.C.) şi mîine o cursă spre neant. tă'decît 60 la sută din cre­
analiza şi alte domenii ale produc, împreună, circa 7,5 Competiţia pentru noi ar­ ditele militare; că, în timp
cooperării dintre ele. milioane de barili de ţiţei me „înghite" sume tot mai Cît cosi® cârmele 1 ce omenirea risipeşte anual
Consiliul de cooperare a pe zi. mari. O diagramă întocmi­ peste 600 miliarde de do­
tă pe baza datelor furni­ lari- pentru arme, 30—40
Tot mai mulţi salariaţi zate de SIPRI relevă că, la două miliarde dolari, iioane (un. „B-52") sau fiece an pe Terra, iar 800
milioane de oameni mor în
? *
întreţinerea institutelor de
chiar 101,7 milioane dolari
în căutare de lucru . dacă în anul 1900 umani­ cercetări ~ militare costă („B-l"). Nici „clasica" puş­ milioane de persoane nu
tatea cheltuia 10 miliarde
de dolari, în 1960 aceste foarte mult. S-a calculat că nu a scăpat de această ştiu să scrie şi să citească.
ITAGA 10 (Agerpres). — majul, flagel care afectea­ cheltuieli atihgeau deja 130 că, la ora actuală, un cer­ avalanşă a preţurilor: de Toate aceste cifre demon­
Ca urmare a recesiunii e- ză 465 000 de persoane, miliarde dolari. Departe de cetător din patru lucrează la 30—60 dolari, la 150 do­ strează cu tărie un singur
conomice, în Olanda tot ceea ce reprezintă 11,2 la a fi frînată, cursa înarmă­ în domeniul militar. în ţă­ lari. lucru: cursa înarmărilor
mai mulţi salariaţi se află sută din totalul populaţiei rilor îşi adaugă noi şi noi rile N.A.T.O., acesta înglo­ Implicaţiile cursei înar­ iroseşte impresionante re­
în căutare de lucru. Date­ active belgiene. spirale: 500 miliarde do­ bează circa 400 000 ingi­ mărilor sînt deosebit de surse umane, materiale şi
le oficial difuzate de Mi­ ic lari în 1980, circa 650 mi­ neri şi savanţi cu înaltă tragice pentru ţările în financiare, al căror rost lo­
nisterul pentru Probleme­ STOCKHOLM 10 (Ager­ liarde anul acesta şi, po­ calificare, ale căror ser­ curs de dezvoltare, con­ gic nu poate fi decît efor­
le Sociale arată că rata pres). — O situaţie deose­ trivit calculelor savanţilor, vicii costă aproximativ 25 fruntate cu importante pro­ tul pentru progres şi dez­
şomajului a ajuns, la fi­ bit» de gravă în domeniul spre anul 2000 această po­ miliarde de dolari pe an. bleme de ordin economic, voltare. în locul competi­
nele lunii octombrie, la ocupării forţei de muncă vară ar necesita cheltuieli Adesea nu numai armele a căror rezolvare impune ţiei pentru arme aducătoa­
13,4 la sută. s-a creat în cel mai mare de peste 820 miliarde do­ îşi pierd valoarea, ci şi mari investiţii. în anii re de moarte, omenirea
oraş din sudul Suediei — cheltuielile pentru produ­ 60—70, partea „lumii a are nevoie de o planetă
★ Malmo’e. După cum infor­ lari. în ultimii ani, costul cerea lor, deoarece trece­ treia" în cheltuielile mon­ pusă la adăpost de perico­
BRUXELLES 10 (Ager­ mează Biroul Telegrafic cursei înarmărilor a cres­ rea la fabricarea de noi ,ti— diale de înarmare a sporit lele unor noi războaie. De
pres). — Primul ministru Suedez, în prezent la Mal- cut, în preţuri reale, într-o puri de arme cere echipa­ de la 4 la 14 la sută; şi, o planetă fără munţi de
al Belgiei, Wilfried Mar- moe şi în împrejurimi sînt cadenţă anuală de 2 la su­ mente şi tehnologii noi. în ultimul deceniu, chel­ arme, fără arsenale nuclea­
tens, a anunţat un p'rogram înregistraţi peste 30 000 de tă, constituind 25 şi 30 la Calculele arată că fieeare tuielile militare ale ţărilor re, capabile să dezlănţuie
de măsuri economice, a că­ şomeri totali, ceea ce re­ sută din volumul produsu­ nouă generaţie de arme din Africa, Asia şi Ameri­ apocalipsul.
ror aplicare, anul viitor, prezintă 23 la sută din to­ lui mondial global. costă de 3—5 ori mai mult ca Latină au sporit mai
ar urma să atenueze şo­ talul şomerilor suedezi. Nu mai este un secret decît precedenta. în timpul repede deeît produsul lor EUGENIA MARINESCU
COLEGIUL DE REDACfiE : Sabin Cerbu, fon Cioclei, Tiberîu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorgbe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicofae Tîrcob
| Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 3 luni —
: REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str Dr Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
j Telefoane: 11275. 11585. 12157 Telex: 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzor!! voluntar!
I TIPARUL: Tipografia Deva, str 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi instituţii.