Page 38 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 38
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7/
TTŢTj . Preocuparea întregului colectiv —
21 t t s s s i * a Iii pişi
m noiembrie i m Ini sporirea producţiei de cărbune ITEun
De la începutul anului, referit la necesitatea extin tinderii mecanizării la su 15.00 Telex
€©munca îoi meii frumoasa, Soluţionarea întreprinderea minieră Băr- derii mecanizării la supra prafaţă s-au referit şi alţi 15,05 Profiluri
Emisiune
15.30
mai prospera p r o b l e m e l o r băteni a înregistrat o res faţă, în depozitul de mate vorbitori, care au arătat că 17,85 La vuiau
lUiUAâ
riale de la galeria de coas
tanţă la producţia fizică de
în ultimul timp a crescut
cărbune de 68 000 de tone. tă, şi pe unele circuite de manopera executată la su pentru e<
întîlnirile de lucru avu gazin sătesc la Sereca. Cetă c e t ă ţ e n e ş t i auto
te pînă acum de către can ţeni cum sînt Traian Cosma, Pentru îmbunătăţirea rea transport, prin introduce prafaţă, în cadrul celor 17.40 Occident
didaţii de deputaţi Lidia Victoria Feneşan, loan Co- lizărilor, pe parcursul ulti rea instalaţiei de monorai. trei incinte ale întreprin 18.00 r autismul
închidere:
Manolescu, Felicia Crăciun, sor, loan Manolescu, Ana (Urmare c!in pag. î) melor luni au fost intensi Nicolae Oprea, miner şef derii. Iui.
loan Baciu (Beriu sat). Ana Nasta, Virginia Spaniol ficate lucrările de pregăti de brigadă la sectorul II, a S-au făcut referiri şi la 20.00 Telejurnal
Nasta, Simina Morancea, Eu s-au angajat să participe partid al cartierului, Agu- re astfel ca, începînd din arătat că de modul în ea- starea disciplinară. Una din 20,20 Prin mu
clădim v.
cauze — poate chiar prin
primele zile ale anului ca
gen Bruzan, Emilian Paşo- cit mai activ prin muncă cipala cauză a nerealizărilor * Apelul
lea (Orăştioara de Jos), Vio- patriotică şi contribuţie în riţa Cazacu, a cerut să fie re se apropie, nivelul rea Adunările generale din an — o constituie nefo- mocraţicl
rel Ruj oi, Veronica Filimo- bani la realizarea - obiecti traşi la răspundere locata lizărilor zilnice să crească Socialiste
nesc (Măgura), Maria Cîr- velor propuse, la înfrumu rii care nu înţeleg să-şi considerabil. Prin urgenta ale oamenilor losirea corespunzătoare a 20.30 Muzică in
20.40 Cadran «
ţu, losif Nistoresc, Nicolae seţarea şi mai buna gos repare instalaţiile interioa rea acestor lucrări s-a avut muncii — expresie timpului de lucru. în mod 21.00 Teatru tv
neaşteptat, mina Bărbăteni
Moga (Sibişel) şi a altor podărire a localităţilor co re, din care cauză sint pier în vedere deschiderea noi a democraţiei a înregistrat un volum de 22.00 Telcjurna’
candidaţi de deputaţi din munei, la înfăptuirea che deri mari de apă. lor abataje frontale din noastre socialiste, absenţe nemotivate la ni
comuna Beriu cu alegătorii mării adresate cetăţeni Vorbitori ca Ştefan Var stratul 15, cu o capacitate velul unor întreprinderi aS0 IOT S88aSto!
au fost caracterizate prin- lor ţării prin Apelul ga, Dionisie Boia, loan De- de 550 tone pe zi, şi stra a autoconducerli care au efective de trei i SE adu
tr-un dialog deschis, an- Frontului Democraţiei şi ca, Zamfir Văduva, Aure] tul 13 cu 250 de tone pe zi, _____muncitoreşti_____ ori mal mari. Această
gajant şi de conlucrare Unităţii Socialiste de a fa Coman, Dumitru Simiones- ambele dotate cu susţine „proporţie" se menţine şi
strînsă, pentru înfăptuirea ce totul pentru îndeplini re individuală şi combină re se asigura pregătirea a- în cazul avariilor, al defec BUCUREŞTI
neabătută a politicii inter rea Programului partidului, eu s-au referit la necesi pentru tăiere. Au fost în batnjului depind şi realiză dioprograinu!
ne şi externe s partidului pentru înflorirea continuă tatea revizuirii instalaţii treprinse, de asemenea, mă rile acestuia. Un abataj ca ţiunilor electromecanice şi La ordinea z
cultură; 7,00
şl statului nostru. a patriei noastre dragi. lor de la subsolurile unor suri pentru creşterea rea o înlănţuire de 12—13 chiar al accidentelor, fapt 8.00 Rcvi3ta i
ce denotă scăderea exigen
Au fost abordate cu' a- Cu legitimă mîndrie ei blocuri, la o repartizare e~ lizărilor la celelalte locuri transportoare este supus ţei unor conducători — Buletin de şti
pundem ascult
eeastă ocazie, în spiritul au subliniat la întîlnirile chitabilă în unităţile co- de muncă, urmărindu-se dificultăţilor încă de la des mai cu scamă a maiştrilor Buletin de ştir
chemărilor din Apelul cu candidaţii realizările ob merciale a produselor agro- îmbunătăţirea organizării chidere, iar o asemenea de revir — în menţinerea ţa şi viaţa; i
Frontului Democraţiei şi ţinute în ultimii ani : că alimentare, la calitatea u- producţiei şi a muncii la „pregătire" nu denotă o elimatului de ordine şi dis inima ţării; 11
ştiri; 11,05 Vj
Unităţii Socialiste, proble min cultural cu 200 de neori slabă a pîinii, insis- nivelul şefului de brigadă, concepţie tehnică eficientă, ciplină. 11,33 Publicltat
me privind întărirea eco- locuri la Căstâu; unitate tînd să fie întreprinse con îmbunătăţirea calităţii re orientată spre obţinerea de Pe baza măsurilor stabi tin do ştiri; )
nomico-organizatorică a tu de alimentaţie publică, in troale mai frecvente în viziilor şi reparaţiilor la productivităţi superioare. lite şi prin intensificarea pentru toţi ti
Avanpremieră
turor cooperativelor agri ternat şi teren de sport la magazine din partea echi utilajele din dotare. Vasile Condoiu, adjunct al preocupărilor pentru îmbu 13.00 De la 1
şi
şefului
sectorului
III
cole de pe raza comunei. şcoala din Beriu; recon Pe fondul acestor preocu nătăţirea stării disciplina Student club;
Alte propuneri s-au refe strucţia podului de la Se pelor de control al oame pări, mai mulţi participanţi loan Litcan, maistru prin re, mina Bărbăteni poate de ştiri; 16.
României; 16,;
rit la construcţia podului reca, înfiinţarea asociaţiei nilor muncii şi a organe îa adunarea reprezentanţi cipal la investiţii, au făcut să obţină revirimentul ne dlcului; 16,40 '
lor comerciale.
peste Rîul Grădiştea, ame intercooperatiste de creşte lor oamenilor muncii au propuneri cu privire la îm cesar, astfel Incit în anul "''-omico ; l",
. —?; 17,05 P
najării unui canal de scur re a vacilor pentru lapte; Candidaţii de deputaţi făcut propuneri menite să bunătăţirea aprovizionării 1983 să se situeze din n A,o0 Orele s
gere a apei de la grajdu construcţia şi renovarea a au exprimat hotărîrea de a contribuie la creşterea pro tehnico-materiale şi la ne printre unităţile de frunte gricultura de
rile C.A.P. Beriu pînă la sute de casc. Rezultatele acţiona împreună cu cetă ducţiei şi a productivităţii cesitatea stabilităţii forma ale Văii Jiului. 22.00 O ai tnt
Pîrîul Căltăbău, înfiinţarea obţinute — aşa cum a re ţenii pentru realizarea în muncii. Constantin Cimpo- ţiilor de lucru pe genuri TIMIŞOARA
la Beriu a unei agenţii de ieşit din cuvîntul partici fapt a propunerilor, pentru ner, şeful sectorului I, s-a de lucrări. La 'cerinţa ex IOAN MUSTAŢĂ maţiile zilei;
poştă şi instalarea unui panţilor — vor fi in viitor ridicarea continuă a calită litatca în ind
tiţiile ’82 la
telefon public, mai buna muit amplificate". ţii vieţii şi muncii locuito — platforma
aprovizionare cu lemne de rilor din circumscripţiile din Călan ;
foc, construirea unui ma VAS1LE PÂŢAN electorale respective. rum cetăţen
permanent c'
şi deputaţi, :
„Mai muStâ angajare, mai mult interes nice iniţiativ
Caransebeş; J
tilnire eu arii
pentru satul nostru 1“ tacole Ui pre
ncle timişorei
Hurţăgani este unul din lucru a viitorilor deputaţi. Costan Demian şi A-
tre cele mai mari sate a- loan Radu în intervenţia vram Popa au adus cri
parţinătoare comunei Băl sa a pus în discuţie o se tici îndreptăţite activităţii
ţa. Răspîndiţi pe mai mult rie de probleme ale acti desfăşurate în circumscrip
tic 6 km pătraţi, oamenii vităţii economice. ţiile de pe raza satului. DEVA; Aci
acestei aşezări s-au adunat Muncim şi locuim într-o Pensionarul Gheorghe Cris- tren blindat
iaoialiă si împreună cu zonă necooperativizată a tea spunea : „Satul nostru om trăind în
HUNEDOARA
candidaţii de deputaţi au judeţului. Au fost ani cînd, nu mai este atît de frumos miliardar (F
discutat problemele locali prin munca noastră, am cum era. Mulţi dintre lo boiul stelelor
tăţii lor ; realizările, îm obţinut bune rezultate în cuitorii lui sînt dezintere (Siderţirgistul
condamnat p
plinirile din actuala legis agricultură. Probabil că saţi de felul cum arată şo te (Arta); Iu
latură, dorinţele, nevoile tocmai acest lucru ne-a seaua, do felul cum e în te feţe — set
ivite şi cărora trebuie să făcut să mai renunţăm la treţinută clădirea căminu structorul);
ii se găsească soluţionări eforturile depuse cu timp lui- cultural. Cine să facă A- -an dafinii
ca) ; Conlr
pentru viitoarea perioadă în urmă şi din pricina a- reparaţiile de care e ne ,ânta Lucia
eînd în fruntea obştii vor ceasta, rezultatele muncii voie, dacă nu noi C.S. Hunedoara — sirungăria de cilindri ur. 8. Comunistul loan Rotar este frun LUPENI: tnt
fi desemnaţi prin votul de noastre să nu mai fie la Şi Gheorghe Hogman a taş ia întrecerea socialistă. ral) ; VUI
ee-te şi mal
la 21 noiembrie, noii de fel de bune. în Apelul avut citeva probleme de (Luceafărul)
putaţi. F.D.U.S. se apune clar: pus în discuţie. „Din prici Tess — seri
fiecare Pianul producţiei fizice pe 1982 - îndeplinit integral
Cei propuşi să reprezinte „De munca noastră depin na locului unde se află a- rul) ; ANli
golii (Munci
interesele cetăţenilor din de bunăstarea noastră". Or şezarea -noastră, CÂNI : In
circumscripţiile electorale tocmai acest îndemn tre ştim ce necazuri avem cu săbii (Retez:
(Ste
Socrul
nr. 7, 8, 9 şi 10 — candi buie să ne mobilizeze şi revărsatul apelor, cu inun întreprinderea mecanică de material rulant Simeria RĂŞTIE :
daţii Petru Nicşa, Nicolae pe noi. Renumele de oa daţiile în sat. Noi cetăţenii va lui R
Radu, Nicolae Ilogman, meni fruntaşi, pe care i-am trebuia să ne preocupăm (Utmare din pag. î) lor. De asemenea, pe lingă la recondiţionări, la indi trla); Yanke:
(Flacăra);
Nicolae Careja şi Adam cîştigat cu ani în urmă, de curăţarea văilor. N-am realizarea şi depăşirea pla catorii de eficienţă econo Jandarmul C
ş
Moga, Gheorghe Popa şi se poate pierde cu uşurin făcut acest lucru. De aceea parte prin eforturi proprii nului anual la producţia mică. Avem pe zece luni (Casa de
Aurel Radu, precum şi E- ţă. Am spus toate acestea vreau să 6pun că viitorii — prin recondiţionări — a fizică, depunem eforturi realizări frumoase şi vrem ŢEG : Un
mil Guga şi loan Savu — pentru ca viitorii noştri deputaţi aflînd toate aces pieselor de schimb şi an- pentru amplificarea succe să le sporim cît mai mult Singapore (I
Oglinda spa;
au reuşit ea în cadrul în- deputaţi să-şi organizeze tea vor trebui să urmă samblelor necesare, utiliza selor de pînă acum şi la în întîmpinarea Conferin Povestea lui
tîlnirii cu alegătorii din sa mai bine activitatea, să rească cu mare a t e n ţ i e rea raţională a capacităţi ceilalţi indicatori : la pro ţei Naţionale a partidului, (Casa dc ci
tul HSrţăgani să realizeze iniţieze mai multe acţiuni înfăptuirea propunerilor lor de producţie, a forţei ducţia marfă cu încă 1,5 RIA : Destin
noastre".
(Mureşul);
un fructuos schimb de o- cu cetăţenii, căci treburi de muncă şi a timpului e- milioane lei, la producţia a alegerilor de deputaţi în romantioe (1
plnii şi păreri, de propu în satul nostru sînt des CONSTANTA factiv de lucru şi îmbună marfă vîndută şi încasată consiliile populare şi a ce LARI : Vine
neri înscrise pe agenda de tule". POPESCU CORPADE tăţirea calităţii reparaţii- cu 1,2 milioane lei, ca şi lei de-a 35-a aniversări a toare (Muica
m yvrwor fi i e» J /WW A A A «o»-. M + la productivitatea muncii, proclamării Republicii.
întreprinderea de confecţii Vulcan
Punerea deplină îa valoare a pămîntului —
După ce a încheiat tri Printre acestea amintesc Timpul p
condiţia obţinerii unor recolte bogate mestrul III cu nerealizări la pregătirea producţiei din azi, 12 noicn
punct de vedere tehnic, în
producţia fizică şi sorti
mea va fi f
mentală — datorită unor ideea că lansările în pro dă ziua, eu
Cooperativa agricolă de dului, tovarăşul Nicolae Ludovic, Nicolae Dumbra sămînţarea păioaselor, s-aa cauze externe, ţinînd de ducţie şi execuţia fiecărui Vîntua va
ral slab. Tc.’
producţie din Leşnic se Ceauşescu, pentru punerea vă, Andrei Goţ, Aniţa Ga- efectuat lucrări de bună modul în care furnizorii de reper au fost corelate în nime vor fi
minus l şi
numără printre unităţile ee în valoare a fondului fun bor, Vargheli Dragan, Flo- calitate, nelăsînd nici o materie primă şi-au onorat aşa fel, îneît atunci cînd Jn depresiut
obţin în fiecare an recolte ciar, ceea ce se materiali rica Mărău şi mulţi alţii, palmă de pămînt nevalo contractele, dar şi interne intră în magazia de produ de vînt înf
sporite la hectar. In anul zează, întîi de toate, în s-au evidenţiat printr-o bu rificată. Arăturile de toam —, colectivul întreprinderii se finite să devină imediat minus 2 gro
de producţie 1981—1982, de cultivarea fiecărui petec de nă participare la muncă şi nă le-am încheiat de cite de confecţii Vulcan s-a marfă comercială. Pentru xime între
in zona de;
pildă — cum s-a relevat va zile. în prezent ne preo mobilizat puternic încă din mai buna întreţinere şi r;i 20 grade,
la recenta adunare gene cupăm de administrarea în primele zile ale trimestru funcţionare a utilajelor din eal brumă.
rală a cooperatorilor — Adunări generale în C.A.P. grăşămintelor organice şi lui IV, fiind hotărît să-şi dotare, personalul munci
La munte,
CA.P. Le.şnic şl-a depăşit chimice. Vom acorda aten recupereze rămînerile în tor de la sectorul mecano- să şi caldă
producţiile planificate, rea- ţie maximă însămînţărilor urmă pînă la finele anului, energetic este repartizat pe riabll. Vint
llzînd recolte medii de pămlnt şi, în acelaşi timp, prin calitatea lucrărilor «- de primăvară, ca şi efec aă-şi îndeplinească integral formaţii de lucru şi are moderat di
2 820 kg griu, 3 879 kg orz In strădania de a se obţi fectuate. tuării în termenul optim şi planul la indicatorul amin dublă subordonare: din mineaţa, lot
şi 2 709 kg porumb lâ hec ne o recoltă cît mai mare Pe baza experienţei a- de calitate a tuturor lucră tit,. partea şefilor de sectoare Pentru u
tar. de pe toate suprafeţele. în cumulate, s-a acţionat cu rilor pe ogoare şi în anul — în acest sens — ne confecţii şi a şefului lor zile: Vrerr
— La baza acestor re/ur acelaşi timp toate lucrările aceeaşi conştiinciozitate şi viitor. Acţionînd în acest spunea Margareta Zeidea, de compartiment. Am in mai ales ît
late — arăta Virginia Be s-au efectuat la timp şi de răspundere pentru punerea mod, vom obţin® recolte directorul întreprinderii — tensificat activitatea poli- să. Cerul
mal mult r
lea, preşedinta unităţii — cea mai bună calitate. Coo unor baze solide producţiei sporite în anul viitor, con comitetul de partid şi con tlco-educativă, folosind ce două zile,
stă preocuparea ce o acor peratorii au răspuns cu anului viitor. tribuind cu cantităţi mai le mai eficiente forme şi ploua. Vint
dă în mod constant con promptitudine la efectua Gheorghe Irimie, ingine mari de produse la reali siliul oamenilor muncii au mijloace, fapt care a dus paraturile .»
şi 17 grade
ducerea cooperativei, me rea lucrărilor de întreţine rul şef al cooperativei, spu zarea sarcinilor din pro luat o serie de măsuri teh- la întărirea ordinii şi disci me între r
canizatorii şi cooperatorii, re şi de strîngere şi depo nea : gramul de autoaprovizio- nico-organizatorice menite plinei în muncă. Ui-marea 2 grade. D'
In lumina sarcinilor şi o- zitare în bune condiţiuni — Am semănat în aceas nare teritorială. să ducă la impulsionarea a fost că lucrurile au în ra, local ce
de serviciu
rier,tarilor .date de secre a recoltei. Cooperatorii Du tă toamnă 30 de lia cu orz activităţii, ia realizarea rit ceput să intre pe un fă li»).
tarul generai al parti mitru Munteanu, Felicia şi 70 de ha eu grîu. La in- TRAIAN SONDOR mică a sarcinilor fizice. gaş bun.