Page 46 - Drumul_socialismului_1982_11

fsag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NH. 1 7

li prim-planul preocupărilor: creşterea Adunarea de doliu

calităţii pradiiseter, reducerea consumurilor siderurgic DU
(Urmare din pag. t) mului, pentru libertate şi nii Sovietice prietene, vor­ 11 Ni
de materii prime L. I. Brejnev în elaborarea progres. Au fost evocate, bitorul a afirmat con­ »,fllr Telcşci
de asemenea, relaţiile fră­
vingerea sidcrurgi.ştilor hu-
8,31) Alman
şi înfăptuirea programului ţeşti de adîncă prietenie şi nedoreni că oamenii mun­ 9.00 De str
Reprezentanţii oamenilor Jitaru, Felicia Boureanu, cina să economisim la do pace adoptat do Con­ c o l a b o r a r e multilatera­ cii din U.R.S.S. vor trans­ .9,30 Mu/.ie;
Viaţa
10.00
muncii de la întreprinde­ Viorica Pamfil, Valeria maximum fiecare capăt de gresul al XXIV-lea şi dez­ lă dintre Partidul Comu­ forma durerea în energie 11.45 Lumea
rea de tricotaje din Hune­ Vere.ş-Pop şi alţii au rele­ fir, să valorificăm supe­ voltat de congresele al nist Român şi Partidul creatoare, se vor mobiliza 13.00 Album
doara au făcut în cadrul vat concret o serie de a- rior materiile prime la XXV-lea şi al XXVI-lea Comunist al Uniunii So­ puternic, sub conducerea 17.30 Report
Micul
17.45
adunării generale o amplă nomalii care mai persistă noi se mai face încă risipă ale P.C.U.S., la eforturile vietice, dintre România şi Partidului Comunist al miei
şi lucidă analiză asupra în organizarea şi desfăşu­ mare de fire PNA şi lînă ; pentru asigurarea păcii în Uniunea Republicilor So­ Uniunii Sovietice, şi vor ri­ 73.05 Simfm
Burtici
rezultatelor obţinute în a- rarea procesului de pro­ dăm vina toţi pe tovară­ lume, arătîndu-se că prin vietico Socialiste, la dez­ dica pe noi culmi de dez­ 18.40 caian»
cest an, evaluînd în spi­ ducţie. Iată cîteva dintre şele de la C.T.C. Sînt, în- tot ceea ce a f ă c u t voltarea cărora L. I. Brej­ voltare. economico-socială, mea
rit exigent, critic şi auto­ intervenţii: „C.T.C.-ul in- tr-adevăr, şi ele vinovate, L. I. Brejnev s-a afirmat, nev a avut o contribuţie progres şi civilizaţie patria 19.00 Telejui
critic, modul de participa­ terfazie nu-şi face cu exi­ dar am uitat de obligaţia de-a lungul anilor, ca o considerabilă. socialistă. Siderurgiştii hu- 19,25 Prin
clădim
re a fiecărui sector şi genţă datoria şi din aceas­ pe care fiecare o avem să remarcabilă personalitate a Ex p r i m i n d profun­ nedoreni, înfrăţiţi cu side­ * Apei
compartiment, a tuturor tă cauză „scapă“ deseori nu lăsăm să plece din mi­ vieţii politice internaţiona­ da compasiune pentru în­ rurgiştii din oraşul sovietic nioeraţ
Sociali
muncitorilor la aceste rea­ de ia secţia tricotaje la na noastră nici un produs le, ca un militant de frun­ cetarea din viaţă a lui Makcevka, şi-au afirmat 19,10 „Poem
lizări. confecţii panouri supra­ supradimensionat, am uitat te al mişcării comuniste şi Leonid Ilici Brejnev, hotărîrea fermă de a face Gcorge
Pornind de la rezultatele dimensionate" „Avem ne­ de principiul autocontrolu­ muncitoreşti, a luptei mon­ alăturîndu-se grelei dureri totul pentru întărirea re­ 20,15 Film a
bune obţinute în cele 10 cazuri şi cu firele, care lui". Gheorghe Varga a diale împotriva imperialis­ ce încearcă popoarele Uniu- laţiilor de prietenie şi bu­ <la“. l
luni trecute din acest an — spus : „Am mai propus şi nă vecinătate dintre ţări­ diouril
(parte;
planul producţiei marfă a nu s-a luat nici o măsură, le şi popoarele noastre, 21.30 Telejui
fost. îndeplinit în propor­ Adunările generale să se găsească un loc adec­ m,' ' i dintre oraşele Hunedoara 22.00 Cuncct
ţie de 102 la sută, cel al vat pentru depozitarea car­ 1 şi Makecvka, în interesul şi ore
Cealko
producţiei nete în procent ale oamenilor telelor tehnologice ; ele se Ip marii cauze comune a so­
de 102,7 la sută, iar pro­ muncii — expresie pot refolosi, decît să stea cialismului, libertăţii şi pă­ LUNI, 15
ducţia fizică planificată a a democraţiei aruncate printre maşini". cii între popoarele lumii. In jurul or
fost realizată integral —, noastre socialiste, Ga'oriela Chinciu : „Multe In memoria marelui dis­ misiun
atît raportul prezentat în neajunsuri avem pe linia părut, participanţii la adu­ Mosco'
faţa oamenilor muncii, cit a auioconducerii utilizării capacităţilor de nare au păstrat un moment tovarftţ
Brejne
şi cei care au luat cuvîn- muncitoreşti producţie, în special a ma­ de reculegere. 15.00 Telex
tul în adunare s-au referit şinilor de tricotat, al căror 15.05 Emisii;
îndeosebi la neajunsurile grad de folosire este sub 17.40 ghiară
Muzică
care se mai fac simţite în sînt de calitate necores­ cel planificat. De aseme­ 18.00 închid,
munca lor, la greutăţile pe punzătoare, dar mai avem nea, nercspectaroa procesu­ Planul pentru lui.
care le întîmpină în acti­ şi muncitoare caro nu şi-au lui tehnologic duce la re­ 20.00 Telejui
20,20 Prin
vitatea zilnică, făcînd, în însuşit bine tehnologiile de buturi, la consumuri mai clădim
acelaşi timp, propuneri lucru. Ele ar trebui ajuta­ mari de fire". Marinei Dra- export nu admite *• Apel
concrete menite să ducă te mai mult de şefii de gotă, Maria Costa, Cos- moerai
> Sociali:
la eliminarea lor, la în­ formaţii" ; „Ar trebui să tache Năforniţă şi alţi par­ <5 [ 20.30 Film a
cheierea acestui an cu re­ existe o colaborare cît mai ticipanţi nu s-au limitat nici o resii da" (p
zultate eît mai bune la toţi bună şi între cei care coor­ doar să releve aspectele şi 22.00 Telejui
indicatorii, la pregătirea donează procesul de pro­ neajunsurile menţionate ci, {Urmare din pag. I)
temeinică a planului pe ducţie, mă refer în special ca adevăraţi producători şi
anul 1983. la maiştri şi şefii de sec­ proprietari, în spiritul de­ !KAt
Sintetizînd opiniile pre­ ţii" ; „Calitatea producţiei plinei democraţii muncito­ seamnă azi exportul pen­
zentate în cadrul adunării, depinde, în primul rînd, de reşti, au cerut consiliului tru economia naţională".
putem aprecia că toţi cei felul în care înţelegem fie­ oamenilor muncii ca pro­ „Dacă ni se trimite coman­ BUCUKEŞ
care au avut intervenţii au care să ne facem datoria. punerile făcute în aduna­ da şi avem material, nici iu a) Hat ca ii
Radiojurnal
abordat, cu insistenţă, două Acest lucru este valabil şi re să fie cuprinse în pro­ nu se pune problema să nu soi; Dumiri
principale probleme : ca­ pentru cei care au obliga­ gramul unitar de măsuri ne facem- planul — consi­ rit; 8,00 Rad
litatea producţiei şi ne­ ţia să întreţină utilajele şi să se treacă cu hotărîre dera Antonie Moisoni, se­ telor. Obie
cesitatea încadrării rigu­ în perfectă stare de func­ !a traducerea lor în viaţă, cretarul organizaţiei de tanţâ majo
Congresul
roase in normele de con­ ţionare". în aşa fel îneît în anul vii­ partid pe compartimentul P.C.R. : Agi
sum planificate la mate­ Referitor la modul în ca­ tor colectivul să fie în mă­ metal. Vrem să întâmpinăm proces de n
riile prime îndeosebi, dar ro colectivul se preocupă sură, aşa cum s-a angajat Conferinţa Naţională a Magazin du.
toate pentrt
şi la cele de combustibili şi de încadrarea în normele în faţa secretarului general partidului si a 35-a aniver­ diojurnal;
energie electrică. de consum planificate la al partidului, tovarăşul sare a proclamării Repu­ telor; 10,00
Subliniind că în acest materia primă, la rezervele Nicolae Ceauşcscu, să-şi P?#? s j 8 blicii cu rezultate cît mai 17.00 Radion
lor. In Şutii
an tricoterii şi confeeţione- de care mai dispune, sînt realizeze ritmic toate sar­ bune in producţie". „De a- rinţei Naţi<
rii au avut frecvent pro­ semnificative aspectele a- cinile de plan în condiţii cord cu conducerea atelie­ lui; 18,00 :
bleme cu încadrarea pro­ rătate în cadrul adunării de calitate superioară. Centrul <le reparaţii Ilia. Mecanicul Tomiţă Crişan rului şi a secţiei, am ho- 18,05 Public
duselor pe clase de calita­ de Anton Grigore: „In execută reparaţii ia cutia de viteze şi ambrcaj, de la com­ tărît să lucrăm in două zicoteca p
Radiojurnal
te, Valentina Petric, Ana condiţiile în care avem sar­ MIRCEA LEPADATU bina „Gloria". Foto: VIRGIL ONOIU schimburi, atît cît va fi nări de I
necesar, îneî-t să ne putem 22.00 Rad ioj
face planul la export — nor amic sp
lctin de şti
D!N CRONICA spunea, la rîndul său, şeful
ÎNTRECERII Potenţialul fiecărei ferme de animale - valorificat integrali de echipă Aurel Nopcea.
SOCIALISTE împreună cu harnicii mun­ cm
Realizarea în cele mai cinip, cît şi cadrele din Orice argumente ar invoca fiind dc numai 0,7 1 (!). în citori Iulius Soloi, Nicolae
1 800 DE APARTAMENTE bune condiţii a sarcinilor conducerea unităţilor agri­ şeful fermei, Cornel Stoi- condiţiile cînd la principa­ Pîs, Iulian Bugariu, Eugen
DEVA:
IN ORAŞUL LUPENI aferente sectorului zooteh­ cole şi fermelor au ca prin­ cuţa, pentru a „justifica" a- lii indicatori ferma se pre­ Crişan, cu toţi ceilalţi din tren blinda e
în noul centru civic al nic reprezintă, în această cipală sarcină organizarea semenea rezultate, ele nu zintă cu mari restanţe se Cadrul atelierului de con­ om trăind
HUNEDOAI
oraşului Lupeni se lu­ perioadă, dezideratul înfăp­ judicioasă a muncii şi des­ pot acoperi slaba preocupa­ pune fireşte întrebarea : fecţii metalice, vrem să miliardar
crează intens Ia înălţarea tuirii căruia organizaţiile făşurarea în spirit de or­ re şi- lipsa de răspundere cum s-a preocupat şeful demonstrăm că se poate boiul stelei
blocurilor prevăzute în de partid de la sate, con­ dine şi disciplină a pro­ ce le-a dovedit faţă de fermei Ioan Rusan de în­ produce mai mult, mai bi­ (Siderurgia;
detaliul de sistematizare. ducerile unităţilor agricole gramului de lucru în secto­ soarta indicatorilor de plan deplinirea atribuţiilor ce ne, că se poate conta ori­ condamnat
te (Astra);
Pînă în prezent au fost şl fermelor de animale sînt rul zootehnic, ceea ce asi­ aferenţi fermei zootehnice. i-au fost încredinţate ? când pe noi". nă (Constru
predate 508 apartamente chemate să îi acorde maxi­ gură menţinerea animale­ In ceea ce priveşte pro­ Diferenţe mari în minus Din discuţiile cu interlo­ ŞANI: Trai
din planul pe acest an şi mă importanţă. Datorită lor la un potenţial de pro­ ducţia de lapte marfă, la efectivele de bovine şi cutorii am reţinut că la a- (Unirea); C<
Santa Luci;
se preconizează ca pînă preocupării susţinute pen­ ducţie ridicat şi in perioa­ comparativ eu prevederile ovine există şi la C.A.P. ceastă oră forţa de muncă LUPENI: 7:
la finele- anului să fie tru modernizarea sectoru­ da de stabulaţie. perioadei la C.A.P. Toteşti, Rişca. Tot la această unita­ a secţiei este Incompletă ral) ; VU
realizate încă 400 de a- lui zootehnic şi asigurarea Pe ansamblul judeţului livrările se situează unde- — în ultimii ani, o serie de ce-te şi m;i
(Luceafărul
partamente. Cu acestea bazei furajere, pentru întă­ te s-a acumulat o restanţă obiective noi din oraş au Tess — se;
numărul total al aparta­ rirea ordinii şi disciplinei de peste 50 000 1 lapte la absorbit meseriaşi foarte ml) : AN
mentelor construite din în muncă, o serie de fer­ O cerinţă esenţială pentru conducerile fondul dc stat. Vina apar­ golii (Hun
fondurile statului în ac­ me se prezintă cu efective­ ţine în mare măsură şefu­ buni de la Nălaţi —, că CÂNI : I
săbii (Bete
tuala legislatură, în ora­ le de animale realizate pe unităţilor agricole şi fermelor zootehnice lui fermei, Nicolae Ccan, sînt probleme cu asigura­ Furtuni de ;
şul Lupeni, va depăşi întregul an, cu rezultate care a privit cu superficia­ rea agentului termic, că se şic); GURA
te pentru te
cifra de 1 800. demne de evidenţiat in însă, rezultatele înregistra­ va la jumătatea planului, litate înfăptuirea sarcinilor fac eforturi pentru asigu­ RAŞT1E :
PRODUSE REFRACTARE ceea ce priveşte contribu­ te în sectorul zootehnic nu din această cauză venitu­ profesionale, considerîn- rarea condiţiilor optime de lui Rom:
PESTE PLAN ţia la înfăptuirea prevede­ sînt nici pe departe la ni­ rile unităţii şi ale fermei du-se ca un turist prin a- lucru pe timpul iernii. „A- Yankeii —
(Flacăra) ;
In întîmpinarea celor rilor programului de auto- velul posibilităţilor şi al fiind diminuate cu peste ceastă fermă. Nici Aurel vem greutăţi cu sosi­ Jandarmul
două importante eveni­ aprovizioitare Jteritorială. cerinţelor. Deşi la produc­ 200 000 lei. Deficienţele din Meda nu s-a străduit să rea oamenilor la lucru, (Casa dc
mente din viaţa poporu­ Exemple bune de «,t;$hat în ţia vegetală C.A.P. Rapoltu activitatea fermei îşi gă­ lase urme prin fermele din cauza deficienţelor ŢEG : Un
Singapore (
lui nostru — Conferinţa acest sens oferă, între alte­ Mare a obţinut an de an sesc explicaţia în mare mă­ unde şi-a desfăşurat acti­ din transport — sub­ Oglinda sp.
Naţională a partidului şi le, C.A.P. Silvaş, Haţeg, producţii superioare, secto­ sură în modul defectuos vitatea. La C.A.P. Roşcani, linia tovarăşul Constantin Trandafirul
cea de n 35-a aniversare Ostrov, Sîntandrei, Romos, rul zootehnic continuă să cum şeful fermei Gheorghe unde a avut locul de mun­ Petrescu, secretarul comi­ de cultul-:
Destinaţia
a proclamării Republicii Mărtinoşti, complexele in- David a înţeles sau mai că, nu sînt î-ealizate nici tetului de partid al secţiei reşui); IL1
—, oamenii muncii de la tercooperatiste Chimindia, fie privit ca o cenuşăreasă. bine spus nu a înţeles să efectivele, nici producţiile —, dar şi abateri de la m antice (1
Fabrica de produse re­ Grind şi altele. în aceste Numai aşa se poate expli­ sc preocupe de organizarea stabilite. De asemenea, la disciplina tehnologică şi de LARI: înfig
ca de ce ferma condusă de
(Minorul).
fractare Baru acţionează unităţi cadrele de condu­ şi conducerea proceselor C.A.P. Răduleşti, producţia producţie, domenii în care
cu hărnicie pentru a ob­ cere situează constant în Ioan Ilea are un minus de de lucru, de valorificarea medie zilnică de lapte mar­ munca organizaţiilor noas­
ţine rezultate cit mai centrul preocupărilor gri­ aproape 60 de bovine la e- potenţialului zootehnic al fă nu este decît de 0,8 1 tre de partid trebuie să fie %
frumoase la toţi indicato­ ja faţă de valorificarea de­ fectivul total şi de 107 unităţii. pe cap de vacă, ceea ce mai fermă, mai convingă­
rii de plan. De Ia înce­ plină a potenţialului pro­ vaci. O situaţie inadmisi­ Cu totul nesatisfăcătoare denotă că nici şeful fermei toare. De altfel, partidul
Timpul
putul anului şi pînă în ductiv al fermelor zooteh­ bilă există la producţia de sînt şi rezultatele obţinute Romeo Corb nu s-a preocu­ ne cere ca întreaga muncă azi, 14 noii
prezent, colectivele de nice, punînd astfel în evi­ lapte marfă, unde unitatea de ferma zootehnică a pat cu răspundere şi exi­ de parti-d s-o subordonăm mea va fi
aici au reuşit să-şi depă­ denţă posibilităţile existen­ a înregistrat, o restanţă de C.A.P. Dîncu Mare. Pe genţă de punerea în va­ consecvent şi hotărît înde­ moaşă, cu
şească sarcinile la pro­ te pentru ca în acest peste 1 600 hl, producţia lingă minusul, existent Ia loare a întregului potenţial plinirii sarcinilor de plan. Vîntul va
cu Intensif
ducţia marfă cu 6 milioa­ important sector al agricul­ medie zilnică nedepăşind al unităţii. Este necesar să acţionăm 40—60 kra/o
ne lei, să execute supli­ turii judeţului nostru să se un litru pe cap de vacă (!) efectivul matcă de bovine, şi noi mai dinamic în a- peratura îi
mentar prevederiloV im­ obţină rezultate superioa­ Realizări cu totul nesa­ care este de 84 do vaci şi In urma analizei activi­ ceastă privinţă. Iar ca sar­ re. Minime
portante cantităţi de pro­ re. Este de remarcat faptul tisfăcătoare există şi la fer­ juninci, precum şi la spe­ tăţii necorespunzăţoare a se între m
grad, iar i
duse necesare siderurgiei: că în fermele amintite pc ma zootehnică a C.A.P. cia ovine, . unde nerealiza- fermelor zootehnice amin­ cină de producţie priorita­ 18 şi 19 grs
145 tone cărămizi refrac­ perioada de iarnă se asi­ rea este de 200 oi, ferma tite, şefii de fermă au fost ră rămîne, aşa cum ni s-o La munţi
tare, 300 tone piăci termo- gură o bună hrănire şi în­ Riu Alb, atît la efective nu a predat decît o treime sancţionaţi material şi dis­ recomandat, exportul. Ne neral fruni
izolantc, 140 tone prafuri grijire a întregului efectiv cît şi la producţia marfă, din cantitatea de lapte ciplinar, în raport de aba­ vom mobiliza din toate pu­ riabll. Vînt
derat, cu
exoterme, 60 tone masă de animale. Preşedinţii, care, pe zece luni, este de planificată, producţia me­ terile şi vinovăţia fiecă­ terile să-l realizăm integral 60—so km/<
refractară. brigadierii zootehnişti şi de numai 0,6 1 pe cap de vacă. die zilnică pe cap de vacă ruia. şi la înalt nivel calitativ".