Page 49 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 49
Tovarăşul iicoSae fanşiseu a participat
la funeraliile tai Leonid iei Breinev
în cursul dimineţii de lescu, membru al Comite străine, au prezentat con
luni, 15 noiembrie, tovară tului Politic Executiv al doleanţe tovarăşului I. V.
şul Nicolae Ceauşeseu, se C.C. al P.C.R., prim-minis- An.dropov, secretar general
cretar general al Partidu tru al guvernului, şi Ştefan al C.C. al P.C.U.S., celor
lui Comunist Român, pre Andrei, membru supleant lalţi conducători de partid
şedintele Republicii Socia al Comitetului Politic Exe şi de stat sovietici, pentru
liste România, a participat cutiv al C.C. al P.C.R., mi greaua pierdere suferită
la funeraliile lui Leonid nistrul afacerilor externe. prin încetarea din viaţă a
Ilici Brejnev, care au avut După încheierea mitin lui L. I. Brejnev.
loc în Piaţa Roşie din Mos gului de doliu şi a ceremo Conducătorii sovietici au
cova. niei înhumării, în cadrul exprimat profundă recu
în tribuna rezervată de unei solemnităţi care a a- noştinţă tuturor şefilor de
legaţiilor străine partici vut loc la Kremlin, dele legaţiilor străine care au
pante la funeralii, s-au a- gaţia de partid şi de stat venit la Moscova pentru a
Anul XXXIV, nr. 7 781 MARŢI, 16 NOIEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani flat, împreună cu tovară c o n d u s ă de tovarăşul lua parte la funeraliile lui
şul Nicolae Ceauşeseu, to Nicolae Ceauşeseu, împreu L. I. Brejnev şi a-i aduce
varăşii Constantin Dăscă- nă cu celelalte delegaţii un ultim omagiu.
li ITi MPINUU cm ura iwi ULE Ii PARTID»! de partid şi de stat»
SHH 1— IMIM 1SH1T1MI11
ilioolae £e§uş§sesi,
Calitatea — o dimensiune
în patrie
a 'producţiei moderne Luni după-amiază s-a Elena Ceauşeseu, de alţi mân, preşedintele Republi
înapoiat în Capitală, ve tovarăşi din conducerea de cii Socialiste România, cei
11
întreprinderea „Vidra ţiilor, a nivelului dotării bricaţie şi adaptări. într-un nind de la Moscova, dele partid şi de stat. lalţi membri ai delegaţiei
Orăştie: un flux de pro tehnico-materiale cît şi a cuvînt spus noi le conside gaţia de partid şi de stat Au fost defaţăV.I. Droz- au fost conduşi de V. V.
ducţie bine organizat; un gradului ridicat de califi răm îmbunătăţiri. Ele au condusă de secretarul ge denko, ambasadorul Uniu Grişin, membru al Birou
colectiv de muncă preocu care a muncitorilor, mode influenţă pozitivă determi neral al Partidului Comu nii Sovietice la Bucureşti, lui Politic al C.C. al
pat de ceea ce realizează, lele nou create au influen nantă în creşterea calităţii nist Român, preşedintele şi membri ai ambasadei.
de creşterea calităţii pro ţat pozitiv primirea de co produselor, a utilizării de Republicii Socialiste Româ P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, vi
cepreşedinte al Consiliu
ducţiei. Se prelucrează aici noi materiale în industria nia, tovarăşul Nicolae
piei do ovine, de vînat, de confecţiilor de blănărie. Ceauşeseu, care a partici lui do Miniştri al U.R.S.S.,
animale de crescătorie, iar — Materiale noi, ce au pat la funeraliile tovarăşu ' La plecarea din Moscova, G. A. Kiseliov, adjunct de
semifabricatele obţinute sînt deja căutare ! lui Leonid Ilici Brejnev. de la reşedinţă la aero sef de secţie la C.C. al
transformate în confecţii — Datorită proceselor T o v a r ă ş u l Nicolae P.C.U.S.
de blănărie, împărţite în tehnologice experimentate Ceauşeseu a fost întîmpi- port, t o v a r ă ş u l Nicolae A fost prezent Traian
patru grupe mari de artico şi aplicate în anii 1981 şi, nat, la sosire, pe aeropor Ceauşeseu, secretar general Dudaş, ambasadorul Româ
le: haine, căciuli, gulere, mai ales, în 1982 am înce tul Otopeni, de tovarăşa al Partidului Comunist Ro niei în U.R.S.S.
mănuşi. put să realizăm semifabri
Referindu-ne' însă la ca cate din pici avortoni, me-
litate, avem mai multe de şină şi bracuri — sortimen Capitală
spus. în primul rînd, de te de piei ce au fost utili Luni dimineaţa a avut
vreo doi ani încoace toate zate în alte sectoare. Acum loc, în Capitală, mitingul vernului, membri ai C.C. Asistenţa a păstrat un
produsele executate la „Vi reuşim să le utilizăm cu al P.C.R., miniştri, condu moment de reculegere în
11
dra se încadrează în trei succes şi în industria de de doliu închinat memo cători de instituţii centrale; memoria celui dispărut.
clase speciale de calitate: blănărie. riei lui Leonid Ilici Brej oameni do ştiinţă şi cultu A luat cuvîntul tovară
superioară, extra şi lux. Ce menzi. Odată cu primirea — Desigur, acest lucru nev, organizat de Comite ră, generali şi ofiţeri, oa şul Gheorghe Rădulescu,
demonstrează acest lucru ? comenzilor, colectivul din impune o exigenţă mult tul municipal Bucureşti al meni ai muncii din între membru al Comitetului
întreprindere a trecut la
Nimic altceva decît că în materializarea lor, avînd a- mai marc pc fluxurile de P.C.R. şi consiliul popular prinderile şi instituţiile Ca
întreprindere calitatea îşi celaşi unic scop: eficienţă, producţie. municipal. pitalei. Politic Executiv al C.C. al
etalează importanţa ca o ritmicitate şi calitate — lu — Dacă vă referiţi la ca La miting au luat par Au participat V.l. Droz- P.C.R., vicepreşedinte al
dimensiune a producţiei cru ce reclamă necesitatea litate, da ! Se poate vorbi te tovarăşii Emil Bobu, denko, ambasadorul U.R.S.S. Consiliului de Stat.
moderne, că întreprinderea ridicării permanente a ca de exigenţă. Pentru înlă Gheorghe Pană, Gheorghe la Bucureşti, membri ai A luat apoi cuvîntul V.l.
şi-a făcut din aceasta un lităţii concepţiei şi fabrica turarea deficienţelor sau Rădulescu, Miu Dobrrsou, ambasadei.
„mijlocitor în realizarea ţiei^ în aşa fel îneît valoa pentru diminuarea lor la Cornel Onescu, loan Totu," Mitingul a fost deschis Drozdenko, ambasadorul U-
11
obiectivului esenţial — ob rea calităţii noilor produse maximum este necesar un viceiprim-ministru al gu- de tovarăşul Gheorghe Pa niunil Sovietice la Bucu
ţinerea unei eficienţe ma să se apropie cît mai mult control permanent al pro nă. reşti.
xime. de procentul maxim, de ceselor. Noi am început cu — (3 Oi Q. .o?* C- . ş?
Producţia de zi cu zi a sută la sută adică. Aceste autocontrolul, continuăm cu
demonstrat cu prisosinţă că din urmă două elemente au controlul interfazic şi ter
11
la „Vidra calitatea mun constituit, de fapt, subiec minăm cu controlul final
cii şi răspunderea fiecărui tul discuţiei noastre cu to C.T.C. Primele două asigu
muncitor, maistru sau spe varăşul Iuliu Dicu, şeful ră un circuit util de infor-
cialist hotărăsc, în ultimă
instanţă, calitatea produse biroului plan-producţie al DGRIN CORPADE
lor. Şi de aici, o legătură întreprinderii.
logică: datorită calităţii se — în unitatea noastră
mifabricatelor şi a confec realizăm reţete noi de fa (Continuare în pag. a 2-a)
c.s. „Victoria 11 călan. Aspect tio I» masa Oe comanda cazane a C.E.T. a unde lu-
crează operatorii loan Tat yi Roman Vosa.
Oamenii aşa s-au obiş gislatură, despre viitoarele etapă a construcţiei staţiei
nuit să le spună: oraşul nevoi ale oamenilor, despre PECO. Rezultatele obţinute
vechi şi oraşul nou. Amîn- cum ar trebui mai bine or oglindesc strădania cu care
două sînt ale Călanului. ganizată activitatea. depu v-aţi preocupat de dezvol
Amîndouă aparţin oameni taţilor pentru ca roadele tarea oraşului. Cu acelaşi efectiv de
lor care muncesc şi tră muncii acestora să satisfa muncitori şi cu aceeaşi do
iesc în ele şi sînt dornici că toate cerinţele cetăţe CONSTANTA tare tehnică, sectorul III
să afle viitorul mers al nilor. FOPESCU 'CORPADE al minei Petrila a realizat
dezvoltării lor. „Cum va a- pe parcursul cîtorva luni
răta oraşul vechi în viito o frumoasă ascensiune pro
rii şni ? Ce se preconizea Întîlniri de lucru (Continuare in pag a 2-a) fesională. In luna martie. sectorul avea o restanţă dc muncă politică, am obţinut
ză a se construi în locul c!e candidaţilor 3 000 tone de cărbune. Iată reale modificări în gîndi-
caselor puse sub semnul că acelaşi colectiv rapor rea oamenilor. Am trecut
noii sistematizări ? în pla cu alegătorii tează astăzi o producţie de la abataje cameră la
nul noilor construcţii ce supli montară de peste 7 -100 frontale, ne-am consolidat
se vor ridica aici, în aceas tone. în plus, colectivul poziţia şi linia de front
tă zonă este prevăzută în Prezent la întîlnirea de este hotărit ca în întîmpi- activă, iar toate acestea au
proiect şi construirea unui lucru a candidaţilor cu a- narea Conferinţei Naţiona fost realizate de aceiaşi
magazin general pentru legătorii, primarul oraşu le a partidului şi a apro oameni care dovedesc as
mărfuri ? Cum va fi rezol lui Călan, tovarăşul Viorel piatelor alegeri de la 21 tăzi mai multă răspundere
vată mai bine problema Păcuraru spunea: noiembrie să sporească a- faţă de plan, faţă do sar
aprovizionării cu apă? . — Prin hărnicia dumnea ccste realizări, pentru a cinile sectorului.
11
Iată, am spicuit cîteva din voastră, a celor prezenţi încheia anul eu depăşiri — Cc resurse interne a-
întrebările pe care cetăţe aici în sală, precum şi a substanţiale la toţi indica veţi în vedere, în conti
nii oraşului siderurgiştilor tuturor locuitorilor acestei torii de plan. nuare, pentru creşterea
le-au pus celor propuşi părţi a oraşului s-au rea Redresarea nu a fost rea producţiei ?
să-i reprezinte în decursul lizat în aceşti doi ani şi lizată j,cu sprijin din afa — Principala resursă am
viitoarei legislaturi. amintit-o. Este vorba de
jumătate lucrări în valoa ră", ea a fost rodul efor
Candidaţii de deputaţi ai re de peste 5 milioane lei. tului propriu, al măsurilor spre gîndirea colectivului.
circumscripţiilor 1, 2 şi 3, Tot împreună a fost po interne, adoptate pentru Ca rezultat al propunerilor
tovarăşii Barbaru Dâyid, sibil să realizăm şi racor valorificarea tuturor posi făcute de mineri cu prac
Irina Prccup, Estera Gagiu, darea la termoficare a blo bilităţilor de' sporire a ex tică îndelungată, do maiş
Eugenia Oancea, Florica curilor construite aici, şi tracţiei zilnice. tri, am introdus recent ta
Ranta, loan Cioclei şi loan asfaltarea străzii Furnalis- — Nu am făcut schim vanul dc rezistenţă cu
Sima, într-un fructuos dia tului şi lucrările de la bări în structura forţei de grinzi îngropate în vatră.
log cu cetăţenii-aiegători platformele E.G.C.L. şi muncă, ne-a declarat şeful IOAN MUSTAŢA
C.S. Hunedoara, aspect de la postul de comandă de la
au discutat despre realiză I.J.T.L., precum şi înche eaja de 930 mm linia de semifabricate II. sectorului, ing. Ion Vasilc.
rile obţinute în actuala le ierea lucrărilor din prima în schimb, printr-o atentă (Continuare fn pcg. a 2-aJ