Page 50 - Drumul_socialismului_1982_11

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

îlffi 4PÎ Pământul dă rod bogat numai cind
.tbtfii. si mmrem
ifossmbrse
este muncit cu hărnicie
11.00
11.03 T.
Şi
Noile perspective Cooperativa agricolă de Din' spusele vorbitorilor alte lucrări agricole, foarte şt
OAMENI Al MUNCII DE LA CRASE producţie din Rîu Bărbat, — Iustin Olga, Zeno Mol- necesare în perioada aceea. 11.30 M
aîe „oraşului vechi" to
Ş! SATE ! comuna Pui, a încheiat a- dovan şi alţii — a rezultat Făcînd o analiză temei­ ,'12,00 Pi
C ă l a n nul agricol 1981—1982 cu că nu toţi membrii coope­ nică a activităţii desfăşu­ cl
înfăptuirea obiectivelor însufleţifoare ale f’Jrmnie Hin oaq 1) un bilanţ nesatisfăcător. rativei agricole au înţeles rate, participanţii la discu­ Fi
Si
Iată cum se prezintă situa­ necesitatea participării zil­ ţii s-au oprit asupra măsu­
actualului cincinal cere o puternică mobilizare Şi pentru viitoarea legis­ ţia, la cîţiva indicatori de nice la muncă pentru ob­ rilor ce trebuie întreprinse o
ci
a forţelor şi energiilor creatoare ale tuturor latură avem de rezolvat o bază : 1 550 kg grîu, 1 600 ţinerea de producţii spo­ pentru ca în viitorul an a- 12,15 M
seamă de probleme care ne kg porumb şi respectiv rite la hectar, pentru a gricol rezultatele să se ri­ 12,40 Ti
oamenilor muncii de la oraşe şi sate, ale în­ interesează în egală măsu­ 7 500 kg cartofi la hectar. realiza aprovizionarea fa­ dice la înălţimea sarcini­ Ti
El
tregului nostru popor. înflorirea, în continuare, ră pe toţi. Sub nivelul posibilităţilor miliilor lor şi autoaprovi- lor şi a posibilităţilor de ta
în această idee, cetăţea­ sînt şi rezultatele în ce pri­ zionarea teritorială. Aşa se care dispune unitatea. în 10.00 Ti
î a patriei noastre socialiste, soluţionarea pro­ nul Traian Tuza, lăcătuş veşte producţia de furaje. acest fel s-a cristalizat —■ 10.03 V:
10.30
Cl
blemelor tot mai complexe ale dezvoltării so­ în cadrul Combinatului si­ La ora actuală, înaintea în­ nu atît din ceea ce a pre­ 17.20 Ci
1
derurgic „Victoria * Călan ceperii stabulaţiei anima­ văzut, iniţial, conducerea 17,50 10
cietăţii, înfrîngerea greutăţilor provocate de a făcut o scrie de propu­ lelor, din cămara zooteh­ ADUNĂRI cooperativei în proiectul 20.00 Ti
Pi
20.20
efectele crizei economice mondiale cer din par­ neri, între care amintim pe niei lipsesc circa 300 tone GENERALE prezentat în faţa adunării cl
cea a îmbunătăţirii ilumi­ nutreţuri. generale care a fost cam... lu
tea fiecărui om al muncii o înaltă conştiinţă natului public pe străzile m c.a.p. subţire în prevederi, ci din ţie
— N-am obţinut rezulta­
li!
patriotică, revoluţionară. oraşului. De asemenea, a te- pe măsura sarcinilor şi propunerile cooperatorilor cl
fost discutată de cetăţeni ţfi
(Din Apelul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialhte) problema reprofilării res­ a posibilităţilor de care face că în prezent, în cele înscrişi la cuvînt — un bo­ 20.35 Ti
gat plan de măsuri care
taurantului existent în ga­ dispunem — arăta în cu- trei sate sînt numeroşi cei vizează o multitudine de 21.03 P. R
21.35
vîntul său brigadierul Ioan
Prin muncă patriotică !a înfrumuseţarea ra Călan într-o unitate oare nu şi-au îndeplinit aspecte. La loc de frunte ci
unde să nu mai fie servite Iloiu — şi pentru acest fapt numărul de norme stabilit, 22.00 T.
localităţilor băuturi alcoolice, care u- sin tem cu toţii vinovaţi; şi care însă nu se sfiesc să se situează necesitatea ca
toţi locuitorii din Rîu Băr­
Apropierea alegerilor de lucrările la podul de be­ neori devin prilej de pre­ cooperatorii şi conducerea ceară să le fie lăsat în fo­ bat, Uric şi Hobiţa să par­
la 21 noiembrie a deter­ ton peste pîrîul Roscani. lungită staţionare a celor unităţii. în 1982 oamenii losinţă lotul personal, fapt ticipe la munca pe ogoa­
minat; intensificarea acţiu­ La Răduleşti, cetăţenii- a- porniţi la muncă. din Rîu Bărbat, Uric şi Ho- în totală contradicţie cu re în mod constant şi con­
nilor organizate de consilii­ menajează un canal des­ Furnalistul Ilie Andrei, biţa — au participat la reglementrăriie în vigoare. ştiincios, să efectueze la BUCI
le locale ale F.D.U.S. în chis pentru scurgerea ape- prezent la întîlnirea cu munca pe ogoare în număr — Nu-i mai puţin ade­ timp şi în bune condiţii diopro;
domeniul edili tar-gospodă- •lor. La Mihâieşti continuă, candidaţii de deputaţi, a mai mare decît în anii tre­ vărat — arăta cooperatoa- toate lucrările agricole. La ord
tură; ’
resc, al gospodăririi şi în­ prin muncă voluntar-pa- adus în discuţie necesitatea cuţi, numai că n-au ‘venit rea Violina lari — că nici Este un lucru clar pentru llevists
frumuseţării localităţilor. triotieă, construcţia maga­ amenajării mai multor do­ toţi la cîmp atunci cînd conducerea cooperativei nu noi toţi — au subliniat cei rul mc
zinului sătesc. tări pe strada Furnalistu- trebuia, iar munca lor n-a s-a ocupat suficient de de ştii
$3 IîKAD. în toamna a- Cea mai mare parte a a- lui, iar tovarăşa Viorica mobilizarea oamenilor, de ce au luat cuvîntul în a- ascultă
ceasta, pînă la alegeri, eestor lucrări vor fi termi­ Foaleş a solicitat să se a- fost bine organizată şi co- dunare — că pămîntul nu de ştir
lc; 10,‘
zestrea de trandafiri a ora­ nate pînă la alegeri. eorde mai multă atenţie . ordonată. Aşa s-a întîmplat organizarea muncii coope­ dă roadele pe care le aş­ tiţansur
şului se va îmbogăţi cu s sîntâmaria-orlea. repartizării buteliilor pen­ că, de pildă, în vreme ce ratorilor. în perioada cule­ teptăm decît dacă este lu­ Mioriţa
■2 000 de butaşi care sînt în La chemarea consiliului tru aragaz, fîodica Lun- unii terminau de prăşit po­ sului de prune, preşedin­ crat cu hărnicie. ştiri; j
curs de plantare. în acelaşi comunal al Frontului De­ gean a cerut lămuriri a- rumbul sau cartofii, alţii tele, inginera şefă şi unii nieriloi R
12.00
timp, asociaţiile de locatari mocraţiei şi Unităţii So­ supra modului cum vor fi abia începeau. brigadieri au lăsat baltă TRAIAN DONDOR Sub
sprijină protejarea pentru cialiste un mare număr de rezolvate cererile cetăţeni­ noastre
iarnă a trandafirilor plan­ cetăţeni din satul de reşe­ lor care, locuind în case liste;
folclori
taţi mai demult. Pe bule­ dinţă al comunei, în frunte particulare, solicită racor­ Prin forţe proprii mieră i
vardul Republicii se plan­ (.u Teoîil Dehelean, prima­ darea la încălzirea centra­ Suplimentar — 1 la 3;
tează în prezent un număr rul localităţii, participă la lă a oraşului. întrebărilor lor; io
1G,05 C.
de 200 pomi ornamentali. grăbirea construcţiei nou­ puse de cetăţeni le-au fost (Urmare din pag. î) doiu, Francisc Csibi şi al 1-1 000 tone samblu
Prin munca cetăţenilor Se lui cămin cultural. Cetăţe­ date răspunsuri clare, con­ şefilor de brigadă Gavri- de cărbune 16,20 SI
repară drumul către satul nii au muncit multe ziie cise de către conducătorii Acordăm toată atenţia lu­ lă Jurcan, Vasile Glişcă şi Medalii
aparţinător, Mesteacăn. crărilor de pregătire şi, în ai altora, ezitările de la sile şii
econoir
la rîrid la terminarea aco­ unor instituţii şi unităţi, in vederea preluării în între­ început au fost înlăturate Colectivul sectorului î
T
S3 DOBRA. Sistematiza­ perişului, la turnarea scă­ vitaţi să participe la a- gime a sarcinilor de plan într-un timp destul de al întreprinderii miniere ştiri; l
17,30 i
rea centrului civic ai co.- rilor de acces în clădire, ccastă întîlnire. pe 1983 vom deschide o scurt.. Astăzi cu toţii sînt Vulcan a extras peste 18.00 Oi
munei a intrat în faza fi­ la fixarea geamurilor şi Atmosfera angajantă în nouă capacitate de pro­ convirişi de avantajele teh­ plan, de Ia începutul a- cultura
nală. Se asfaltează aleile uşilor. în acest fel s-au care s-a desfăşurat dialogul nuiui, 14 000 tone de căr­ Radioji
pămînt'
şi trotuarele. Peste 600 . de creat condiţii să se lucreze de lucru atestă interesul pe ducţie, creînd astfel condi­ nologiilor moderne, care bune. Consemnăm că toa­ Protagc
permit productivităţi supe-
ţii ca sectorul sâ realizeze
ore de muncă voluntar-pa- la finisajele interioare ale care locuitorii oraşului te formaţiile de lucru ale 21.00 B
triotieă depun cetăţenii căminului cultural a cărui vechi al Călanului îl mani­ sectorului au contribuit O zi în
terii
r
Dobrei la aceste lucrări. dare în folosinţă va avea festă pentru noile sale per­ la acest succes, prin or­ Nou st*
La Roscani continuă acum loc anul viitor. spective. ganizarea superioară a
producţiei şi a muncii şi
dirijarea corespunzătoare
Calitatea ~~o dimensiune a producţiei moderne a intrării şi ieşirii din
funcţie a abatajelor. Pro­
DEVA
chiar 1 000 de tone pe zi. rioare şi consumuri de e- ductivitatea muncii a fost iria); 1
(Uimme din pag 1] presie. Avem mulţi parte­ pentru intern şi extern di­ Tavanul de rezistenţă va nergie şi de materiale cu depăşită cu peste 800 lui Ga
neri externi, însă calitatea ferenţele sînt foarte mici contribui la creşterea pro­ mult mai reduse. kg/post în abataje şi cu NEDO/
maţii pentru factorii de rămîne calitate. Pentru a (cu toate că producţiei des­ ductivităţii şi a vitezelor — Ştim că nu există sec­ 150 de kg/post pe sector, şi b
decizie din proces. Aceştia realiza procente în plus, la tinate partenerilor externi de avansare, iar pe baza tor de producţie „fără pro­ fapt ce denotă menţine­ Găinuş
gistul)
iau măsuri operative pen­ secţiile velur şi blănărie trebuie să i se acorde toa­ unei plasări optime a e- bleme". Care sînt la data rea unui raport optim în­ cu tino
tru înlăturarea deficienţe­ este organizată o linie teh­ tă atenţia). Semnul de ega­ fectivelor la frontul de lu­ actuală problemele colec­ tre personalul direct şi miezul
lor. Tot în flux, laboratoa­ nologică dotată cu cele mai litate între cele două îl pu­ tivului dv. ? indirect productiv. Cu rul) ;
dafiruJ
rele noastre verifică prin­ bune utilaje, la care îşi des­ ne tot calitatea, producţiei, cru vom asigura pe tot — Ne străduim să sta­ prilejul recentei adunări Aşteptî.
cipalii parametri tehnolo­ făşoară activitatea cei mai de fapt tot cele trei clase parcursul anului viitor în­ bilizăm cadrele, dar întîm- generale a reprezentanţi­ icmbric
gici. în acesto condiţii greu buni muncitori din între­ superioare de calitate. Re­ deplinirea şi depăşirea pre­ pinăm greutăţi din cauze lor oamenilor muncii, sec­ ţâ cu
se mai poate strecura non- prindere (în funcţie de mă­ venim la comenzi. Ele sînt liminarului. care nu sînt ale noastre. torul s-a angajat ca în VULCA
riile I-J
calitatea. rimea comenzilor, de na­ cel mai sensibil barometru — Cum a decurs adap­ De pildă, starea de indis­ cinstea alegerilor de Ia 21 NEA :
— Tovarăşe Dicu, unita­ tura lor). al calităţii. La interni ele tarea oamenilor la noile ciplină de la căminul pen­ noiembrie, a Conferinţei (Mineri
tea dumneavoastră exportă ...Da, ia întreprinderea au crescut. La externi ? tehnologii 7 tru nefamilişti îi determină Naţionale a partidului şi nuna
> parte din produsele exe­ „Vidra- Orăştie, pornind de — Calitatea produselor — Trecerea la abataje pe unii tineri să plece din a aniversării Republicii resc);
musha
cutate. în această privinţă, la noua producţie s-au asi­ noastre, arăta în continua­ frontale nu a fost uşoară. întreprindere. în legătură să sporească realizările Acum
pînă la urmă, cei mai exi­ milat în procesul de fabri­ re interlocutorul, a condi­ Introducerea tavanului de cu producţia, principala pro­ de pînă acum cu încă roşie);
genţi controlori de calitate caţie noi coloranţi, noi sub­ rezistenţă, de asemenea, a blemă pentru 1983 o con­ 2 000 tone de cărbune. argint
rămîn tot partenerii ex­ stanţe chimice, care au ţionat numărul comenzilor fost . privită cu destul stituie asigurarea liniei de tria);
GEOAC
terni. contribuit la asigurarea u- pentru anul 1983, deoarece scepticism. Dar, cu spriji­ front în avans, problemă tirzii
— Este foarte adevărat, nor parametri ridicaţi pro­ comenzile anterioare, re­ nul maiştrilor Nicolae Foc- pe care ne străduim să o IiAŢEC
dar e numai... prima im­ duselor. între producţia cepţionate calitativ de că­ şăneanu, care este şi se­ soluţionăm prin întărirea Depăşiri zilnice rente •
tre beneficiarii externi cu brigăzilor de la pregătiri, ale producţiei BRAZI
aprecieri deosebite, au con­ cretarul comitetului de fără să diminuăm capaci­ avocat;
enigma
12 000 TONE COCS PESTE PLAN dus la sporirea numărului partid al sectorului, Petre tatea formaţiilor de lucru în aceste zile, cînd cro­ ră); s.
lor. Coida, Gheorghe Constan- productive. nica întrecerii socialiste rătăcit
Cocsarii de la Combi­ rii şi strădaniilor lor de Ultima
natul siderurgic Hune­ la începutul anului şi pî­ consemnează tot mai mul­
doara fac clin plin dova­ nă la zi se Concretizează te succese dedicate Con­
da hărniciei şi înaltei în realizarea peste sarci­ ferinţei Naţionale a parti­
responsabilităţi muncito­ nile de plan a 12 000 tone • dului şi alegerilor de la
reşti, hotărîţi să întimpi- de cocs metalurgic. De 21 noiembrie, minerii din Rozul
Uricani se afirmă din nou
ne Conferinţa Naţională a remarcat că această fru­ printre fruntaşii extracţiei noiemb
Extr.
partidului şi cea de a 35-a moasă depăşire de plan a de cărbune cocsificabil. Extr.
fost obţinută pe seama Extr.
aniversare a proclamării Pe baza depăşirii planu­
creşterii productivităţii Total
Republicii cu rezultate muncii şi în condiţiile di­ lui tehnic la tăierea me­ 677 79?
deosebite. Rodul pricepe- minuării consumurilor. canică şi susţinerea me­
canizată a frontului cu
complexe de înălţime ma­ IV
OŢEL PESTE PREVEDERI re, a fost obţinută creş­
terea producţiei medii zil­
Timp
Colectivul oţelăriei Sie­ raţională a agregatelor şi nice. Colectivul întreprin­ ziua d
mens Martin nr. 1, din instalaţiilor, oţelarii do derii a obţinut în aceste Vremei
cadrul Combinatului si­ aici au elaborat, în cele zile depăşiri de plan cu­ cu cei
ţiile, 1;
prinse între 300—500 to­
de plo;
derurgic Hunedoara ac­ 10 luni şi o decadă din ne de cărbune. Se acţio­ spre sf
ţionează cu dăruire şi acest an, 8 000 tone de nează insistent în toate lapovit
responsabilitate, o'bţinînd oţel peste prevederile de abatajele şi Ia celelalte va suf
p re don
rezultate deosebite în plan ale perioadei, ceea lucrări miniere pentru nordic,
obţinerea unor niveluri me \
producţie. Prin organiza­ ce înseamnă depăşirea superioare ale productivi­ minus
rea temeinică a muncii angajamentului anual a- tăţii muncii şi pentru îm­ iar cel
13
gr
pe schimburi şi formaţii sumat în întrecerea so­ Dacia service Hunedoara Utccistul Ionel Brinda este tinichigiu auto şi execută lu- bunătăţirea calităţii căr­ vent se
(Meteo
de lucru, prin utilizarea cialistă. criU'i de foarte bună calitate şi la termenul stabilit. bunelui extras. O an a I
Foto: VIRGII. ONOIU