Page 52 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 52
PrîO 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 781 © MARŢI, 16 NOIEMBRIE 1982
Dezvoltarea ecofrotnteă în ca şi Uzina de oţeluri spe kovţi“..şi „V. I. Lenin“ de
la Pernic, unde se prevede
ciale „Blagoi- Popov" de la
darea în funcţiune a două
R’.P. Bulgaria Pernic şi a Uzinei de oţel furnale cu arc voltaic. plantă perenă, asemănă
toare cu porumbul. Unul
turnat din oraşul Racovski,
unde vor fi construite noi Paralel cu acţiunile de I dintre membrii expediţiei
SOFIA 15 (Agerpr.es ). — bloc energetic, ce va avea secţii pentru executarea realizarea obiectivelor in ştiinţifice care a făcut des
1
în R.P. Bulgaria se acordă singur o capacitate de sistemelor de maşini de dustriale, va continua şi coperirea, dr. New Ealtes,
o atenţie deosebită obiecti 1 000 MW. în paralel, vor microelectronică, de turna construcţia de locuinţe, pî botanist la Universitatea
velor din domeniul energe fi extinse cu noi capacităţi re a metalelor. nă la sfirşitul anului ur- Wisconsin (S.U.A.), a remar
ticii, industriei constructoa termocep trala „Mariţa-Iz- Se află într-o fază avan mîn-d să fie date în folo cat că planta creşte la al
re de maşini-, metalurgiei toc-2“ şi se va trece la ma sată reconstrucţia şi mo sinţă 72 600 apartamente. CIRCUMSTANŢE titudine de. aproximativ
industriei chimice, rele terializarea obiectivelor e- dernizare, în cea de-a Vor fi construite;, de ase ATENUANTE 3 000 m şi rezistă foarte
vă „Sofia Pres“. nergetice proiectate în zo doua etapă, a Combinatu menea, obiective pentru a- bine la zăpezile abundente
Justiţia şi poliţia italiană ce cad aici.
Una dintre cele mai im na cascadei „Belmechen- lui de concentrate din cu limenfcarea cu apă în jude au avut nevoie de mai
Seminţele plantei respec
portante sarcini ale ener Sestrimo", precum şi la pru din apropierea oraşu ţele Sumen, Mihailovgrad, I mulţi ani pentru a strînge tive au fost trimise selec
geticii bulgare este darea construcţia termocentrale lui Srednogorie, precum şi Chiustendil, întreprinderi probe copleşitoare împotri
în folosinţă, pînă la sfârşi lor clin apropierea oraşelor reconstruirea şi moderniza ale industriei alimentare şi va lui Raffaele Cutulo, şe ţionerilor din diferite ţări.
Ealtes consideră că rezulta
tul anului, a celui de-al Haşcovo, Pazargic şi Sta- rea combinatelor „Kremi- uşoare. ful unei bande napolitane tele experienţelor efectuate
patrulea reactor de la Cen ra Zagora. ce are cîteva sute de om cu aceste seminţe vor pu
trala electrică nucleară de Industria constructoare ucideri la activ. Ce e drept, tea fi cunoscute abia- peste
lingă Cozlodui. Astfel, pu tribunalul primei instanţe ciţiva ani. Specialiştii afir
de maşini va beneficia de
terea instalată a centralei noi capacităţi la combina s l-a recunoscut vinovat de a mă că actualele soiuri de
va ajunge la 1 760 MW. Se \ fi organizat o bandă crimi porumb, încrucişate cu stră
va trece apoi la construi tele de maşini grele de lîn- nală, de trafic de droguri moşul lor latioo-american,
rea celui de-al cincilea gă Radomir şi Ruse, la fel ,:'.L \ şi de şantaj. Ca urmare, l-a vor da naştere unei plante
I \ condamnat la 10 ani închi mult mai rezistente la tem
soare, lată însă că acuza peraturi scăzute. Astfel,
necesar — a spus Valencia WmBrnmmm \ tul a făcut apel. Urmarea ? cultivat în serele Universi
Rodriguez - ca ţările din A- WF" V-L. ■ \ O reducere a pedepsei de tăţii din Guadalajara, noul
merloa Centrală, spre exem. cinci ani ! Cuiulo nu s-a soi a crescut înalt de 2,40
piu, să fie lăsate să-şi re j \ arătat nici aşa satisfăcut m. Specialiştii consideră că
zolve singure, în mod su \ de S\
iS FHENIAN. - Preşedin veran şi independent, :pro ' demenţa justiţiei; in din acest soi poate fi ob \
tele R.P.D. Coreene, Kim Ir blemele lor, fără nici o in \ consecinţă, s-a prezentat la ţinut porumb rezistent şi
Sen, a arătat, intr-un mesaj gerinţă sau presiune din a- \ Curtea de casaţie din Ro peren. \
adresai Conferinţei interna fară". i ma, unde a fost pus in li \
ţionale a tineretului consa \ bertate... pentru motive de TELEVIZORUL
crată reunificării paşnice şi LA PAZ. - Parlamen sănătate, notează publica .ŞI 'TENSIUNEA \
independente a Coreei, ce tul bolivian s-a pronunţat \ ţia .^Frankfurter Rundschau“. ARTERIALA \
Aşa „justiţie" !...
are loc ia Tokio, că „cea pentru naţionalizarea în \ suferăj^p \
mai rezonabilă cale" pen treprinderii ncrd-americane \ STOS* PENTRU VERDE ! Oamenii care
tru reunificarea ţării este, de furnizare a energiei e- tensiune arterială nu~a*-tre \
bui să urmărească- progra
în prezent, „retragerea tru lectrice „Bolivian Power \ ■•Evitaţi să purtaţi haine mele de televiziune. Aceas \
pelor americane din Coreea Co", care acţionează în \
de Sud, încetarea ameste .Bolivia, — transmite agenţia de culoare verde■ pe insu ta este concluzia la care au \
cului american în treburile Prensa Latina. Măsura a \ la noastră !“, Acest anunţ ajuns specialiştii Institutului \
insolit i-a frapai pe turiştii central de cercetări cardio
interne ale Coreei şi crea fost avansată de preşedin \ care au debarcat vara tre
rea Republicii Confederate tele ţării, Hem an Siles Zua- \ cută pe insula australiană vasculare din Berlin. Bazin- \
Koryo, prin unirea Nordu zo, în cadrul programului Flindsrs. Era o glumă ? Nici du-se pe un fapt arhicunos \
lui cu Sudul" - informează economic guvernamental de \ cut (la toţi hipertensivii se
agenţia ACTC. urgenţă, care urmăreşte re \ vorbă ! Această punere in înregistrează o creştere a \
gardă aparţinea Ministeru
in cadrul conferinţei inter lansarea economiei naţio tensiunii în timpul vizionă \
naţionale a tinenetului.de la nale. \ lui agriculturii şi era pe rii programului la televi
Tokio, a fost trimis un mesaj \ deplin justificată: de mai zor), specialiştii au consta \
din partea Uniunii Tineretu Ed SrOCKHOLM. - La s multe luni, stoluri întregi de tat că unii subiecţi nu re \
lui Comunist din România. Stockholm s-au desfăşurat lăcuste au devastat tot ceea vin la tensiunea normală \
lucrările unei conferinţe a \ ce era verde pe . insulă. Vo
E TEHERAN. - Preşedin organizaţiei „inginerii din .1 racele insecte nu s-au mul nici după trei zile. Aşa cum s
tele Republicii Islamice iran, Suedia împotriva armelor i ţumit cu vegetaţia, ci au arată cercetările, o vizio \
Seyyed Aii Khamenei, l-a nucleare". Preşedintele or nare îndelungată (peste 5
primit pe Lazar Moisov, se ganizaţiei, Rolf Bjornstaedt, * trecut la atac împotriva ce ore) poate produce nu nu
1
cretarul federal iugoslav membru al conducerii Insti lor ce au avut proasta in mai o creştere, ci şi o scă ă- ^
pentru afacerile externe, a- tutului internaţional din \ spiraţie să se îmbrace... în dere bruscă de tensiune.
flat în vizită oficială la Te Stackholm pentru cerce \ verde Cu alte- cuvinte, o criză hi- l
heran. Cu acest prilej, pre tări in domeniul păcii \ pertonică. S-a constatat că ţ
şedintelui Khamenei i'-a fost (S1PRI), a subliniat necesi ■STRĂMOŞUL bărbaţii hipertensivi sini t
laminat un mesaj diin par tatea de a se desfăşura o PORUMBULUI
tea prezidiului R.S.F. Iugo luptă activă împotriva peri PJ.ctUM m; „-inc.'torn oii'lari tio :<• .1. .tiu ode mal mari mai expuşi decît femeile la
combinate siderurgice engleze — Sheffield — .protestîncl îm
slavia - menţionează agen- colului de utilizare a arme potriva planurilor de reducere masiva a numărului de mun ■intr-o regiune muntoasă crize, în urma şederii„ in
I ţia Taniu.g. lor nucleare, pentru redu citori din acest centru. din Mexic s-a descoperit o-- • laţ a micului ecran.
cerea arsenalelor atomice, i
El RIAD. — Preşedintele pînă ia distrugerea comple
Libanului, Amin Gemayel, tă a acestora. Sarcina noas.
şi-a încheiat vizita între tră — a relevat vorbitorul —
mm:. Criza eea i
prinsă în Arabici Saudită, este de a arăta lumii la ce
plecînd spre Beirut. El a a- urmări primejdioase poate
vut două runde de convor duce folosirea celor mai Ţările sărace, cele care configurează aşa-numita presiunilor exercitate de mea a treia". De aceea,
biri cu regele Fahd, în noi achiziţii ale ştiinţei şi ..lume a treia", sînt confruntate astăzî, cu cea mai S.U.A,, pentru a frâna a- raportul UNCTAD con-.
cursul cărora a fost abor tehnicii în scopuri militare. gravă criză resimţită (lupă anii ’30, subliniază rapor tribuirea de credite, în .chidc„Lipseşte, un me
dată situaţia diin Liban, in tul pe 1982 întocmit de Conferinţa Naţiunilor Unite deosebi către ţări ce se canism adecvat de spri
formează agenţiile de presă. gg TOKIO. - în prefectu pentru Comerţ şi Dezvoltare — UNCTAD. In legătură fac „vinovate" de a nu se jinire a ţărilor in curs
Intr-o declaraţie făcută ra Simttne din japonia a cu această situaţie, organismul internaţional remarcă alinia politicii promovate de dezvoltare în domenii
la încheierea vizitei, şeful fost formată organizaţia responsabilitatea ce incumbă statelor industrializate de administraţia america le materiilor prime, co
statului libanez a exprimat „Medicii pentru preîniîmpi- din Occident, îndeosebi S.U.A. nă. De altfel, S.U.A. şi-a merţului şi fluxului finan
aprecierea ţării sale faţă narea unui război nuclear". ciar". Or, acestea sînt cî-
de sprijinul acordat de A- La congresul de constituire, Semnalînd fenomenul dustriale şi la tehnologii diminuat considerabil în teva dintre componentele
rabia Saudită eforturilor Li desfăşurat în oraşul Matsue, denumit de specialişti le de vîrf. ultimul an cotizaţiile la unei noi ordini economice
banului pentru recîştigarea participanţii şi-au expri „export de inflaţie",, do Deteriorarea schimburi aceste organisme financia
suveranităţii şi libertăţii, mat hotărîrea de a partici cumentul UNCTAD sub lor comerciale dintre „lu re. (în 1981, ajutorul pu internaţionale, a cărei in
pentru reconstrucţia şi dez pa activ la lupta pentru in liniază că ţările sărace, mea a treia" şi statele blic american a coborît stituire ar -garanta rapor
voltarea lui. terzicerea şi lichidarea ar şi mai ales ccj.c neprodu dezvoltate va continua să sub ’ cota de. 0,3 la sută turi echitabile şi juste
melor nucleare. cătoare de petrol, trebuie se agraveze şi în .acest din produsul naţional între toate ţările, dimi
E3 COLOMBO. - Preşe să facă faţă inflaţiei galo brut, in vreme ce O.N..U. nuarea pînă la dispariţie
dintele Republicii Sri Lan- S WASHINGTON. - an; iar previziunile pe preconizează un 'ajutor de totală a marilor decalaje
ka, Junius Jayavvardene, a Două fragmente de sol ele pante ce afectează state 1983 nu sînt nici ele mai 0,7 la sută din P.'N.B.). dintre bogaţi şi săraci,
dat publicităţii o declaraţie pe Marte şi unui provenind le industrializate; acestea optimiste. Cit priveşte da- Inflaţie „exportată" cu accesul „lumii a treia" la
hecurg. la. creşterea verti
în care anunţă că, ia 22 ele pe Lună au căzut pe ginoasă a dobînzilor per tori^ externă a ţărilor în rent în „lumea a treia", o dezvoltare de sine stă
decembrie, va avea loc re Păniînt în urmă cu milioane cepute, pentru împrumu curs de dezvoltare — no bariere vamale ridicate tătoare, prin valorificarea
ferendumul asupra prelun de ani fiind descoperite în turile acordate ţărilor în tează experţii UNCTAD in faţa produselor furni în interes naţional a pro- ■
girii mandatului actualului zilele noastre în Antarctica. — aceasta va atinge, plnă zate de ţările în curs- de
parlament pe o perioadă De mai mulţi ani, cercetători curs d.e dezvoltare. Con la sfirşitul anului curent, dezvoltare, manevrare a- priilor resurse. Sînt dezi
de şase ani, fără a se mai d.e la NASA studiază la comitent, aceleaşi ţări, fenomenala sumă' de 466 bilă a datoriilor externe derate care — prin acui
prin dictarea, pe piaţa
tatea ce le-o conferă ul
organiza alegeri generale. Houston doi meteoriţi care, miliarde dolari (400 mi şi o politică înrobitoare a
potrivit declaraţiilor lor, nu mondială, a unor preţuri liarde dolari în 1981). Do timele evoluţii economice
ESi GUITO. — In.tr-o decla pot proveni decît de pe tot mai coborâte la mate cumentul citat constată, dobînzilor nejustificat de mondiale — dobândesc un
raţie făcută la Quito, mi- pfaneta Marte. riile prime, aduc puterea totodată, că ajutorul pu mari, obstrucţionare a caracter imperativ; uriaşa
| nistrul ecuadorian al rela- între aite a r g u m e n t e , de cumpărare în termeni blic pentru dezvoltare a- căilor de acces spre teh bombă cu explozie întâr
i ţillor externe, Liiis' Valencia se arată că în compoziţia reali (ţinînd cont de in cordat de statele bogate nologiile avansate — în- ziată, cum denumesc spe
Rcdriguez, a reafirmat ho- chimică a acestor roci s-ar flaţie), a acestor preţuri, înregistrează o accentuată tr-un cuvânt neaoolonia- cialiştii accentuarea sub
.irea guvernului său de ci găsi exact aceleaşi elemen-. la nivelul lor din 1945, curbă descendentă. Se lism economic şi finan dezvoltării şi creşterea de
ospecta ferm în relaţiile te ca cele existente pe adică al „frumoaselor tim subliniază, astfel, că or ciar. Iată esenţa relaţiilor calajelor, se cere dezamor
'.emoţionale, principiu! ne- planeta Marte, după datele puri coloniale"... în ganisme ea Banca Mon pe care Occidentul se sată...
ntervenţiei în treburile in furnizate de cele două son. schimb, urcă permanent dială şi Fondul Monetar •străduieşte să le păstreze
terne ale altor state. „Este de „Viking". preţurile la produsele in InternaţiSnal sînt supuse eu orice preţ faţă de „lu E. D.
COLEGiUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbii, Ion Cioclei, Tiberiu (straie (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pcivol (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nlcolae Tircob
Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 l u n i -
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza,.nr. 35.
Telefoane: 11275, 11585,12157. Telex: 72288 78 lei; a n u a l — 156 lei. Taxa de distribuire ia domiciliu — 6,50 lei lunar
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali si difuzorii voluntari
din întreprinderi şi Instituţii