Page 54 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 54
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
S
10.00 Telex
Manifestări politico-educaîive şi acţiuni gospodăreşti Fotl)a
Craio
BlICU!
Pionierii şi şoimii patriei lui". Ei, împreună cu cei ian Nichifor, Ioan Crişan, re dc
din municipiul Hunedoara lalţi pionieri din şcoală, Alexandru Mîrza, Ioan Pop, 17,30 Amfil liicliii
18.00
întîmpină alegerile în con raportează în cinstea ale losif Lucaci, Petru Irinca, lui
La întreprinderea minie brigadă cunoscuţi şi cu o abaţajelor mecanizate au siliile populare din 21 no gerilor de deputaţi colec Fekcte Alexandru, Ion Lu- 20.00 Teleji
ră Lupeni — unitate repre practică îndelungată în a- condus la pierderi de circa iembrie prin inedite acti tarea a 2 000 kg maculatu gojan, Ilie Rusu ş.a. 20,20 Prin
Clădii)
zentativă a industriei noas bataje, au fost unanimi în 10—12 ore pe săplămînă şi vităţi politieo-ideologice şi ră, 700 kg textile şi 15 000 « Sarmizegetusa. Cetăţe 20,40 Telecl
tre carbonifere — a avut aprecierea că sînt create implicit la reducerea ran de educare prin şi pentru kg fier vechi. nii circumscripţiei electora lltate'
loc ieri, intr-un climat stră condiţii tot mai bune pen damentelor pe fiecare a- muncă. ® O suită de acţiuni po- le nr. 4 au răspuns opera 22.00 Teleji
bătut de exigenţă, aduna tru obţinerea unor rezul bataj. Folosirea efectivelor, a Clubul secţiei alimen litico-edueative s-au desfă tiv chemării candidatului
rea generală a reprezen tate superioare, precizînd plasarea fronturilor de căr tarea oţelăriilor din C.S.H. şurat în săptăinîna 8—15 pentru alegerile de la 21
tanţilor oamenilor muncii, că în formaţiile de lucru bune nu au fost făcute în a găzduit în organizarea noiembrie, la Casa alegă noiembrie, Tiberiu Albules-
în lumina sarcinilor şi in trebuie să se acţioneze cu ordinea priorităţilor. Pre comitetului U.T.C. de aici, torului de la Orăştie. între cu, aducînd şi contribuţia,
dicaţiilor trasate de secre în colaborare cu Casa pio acestea expuneri, mese ro prin larga participare ob
tarul general al parti toată răspunderea pentru ocuparea pentru pregătirea nierilor şi şoimilor patriei tunde, recitaluri de poezie ştească ia lucrările de re BUCURE
dului, tovarăşul Nicolae folosirea deplină a dotării şi perfecţionarea forţei de un reuşit club al artelor, patriotică ale membrilor cer parare a drumului ce duce dloprogrwi
La ordipei
Ceauşescu, la plenarele din tehnice, a forţei de muncă muncă s-a situat sub ce intitulat „Cîntecul muncii". cului literar din localitate la palatul Augustalilor şi tură; 7,00
acest an ale C.C. al P.C.R., şi timpului de lucru. „Noi rinţe nu numai cu privire a „Apelul Frontului De şi elevilor liceului „Aurel la cele de gospodărire şi Revista pr
precum şi cu prilejul vizi privim producţia pentru la muncitorii tineri, ci şi mocraţiei şl Unităţii Socia Vlaicu", spectacolul artistic înfrumuseţare a căminului rul melotli
de ştiri;
tei de lucru întreprinsă la liste — o vibrantă chema „Cinstim candidaţii poporu cultural din Sarmizegetusa ascultători!
Lupeni şi în Valea Jiului, cocs ca o sarcină de export la cei cu vechime în mine re către toţi fiii ţării" — lui". — una din viitoarele secţii de ştiri; l
adunarea a dezbătut cifrele — a spus în mod sugestiv rit. Prin mecanizare s-au a fost tema dialogului pur • Simeria. După ce a fost de votare. muzică po
ţările soci:
de plan pe anul 1983, sta inginerul Victor Bolosin, schimbat condiţiile de mun tat între membrii subredac- finalizată canalizarea între o Hunedoara. A început steagul lui
bilind măsuri în vederea şeful sectorului II, •— în- că dar nu au fost luate ţiei pioniereşti ■ „Tot înain străzile 30 Decembrie şi Li modernizarea străzilor Ca- — cîutece;
dezvoltării potenţialului ex trucît prin creşterea roali- măsuri suficiente în vede- te" şi tînăra comunistă bertăţii, în prezent se pre rol Davilla şi Brădet, ac ştiri; 11,OI
tractiv al întreprinderii. Ileana Micloşoni, muncitoa gătesc pentru modernizare ţiune la care locuitorii din copiilor... ;
12.00 Bulet
Au fost, de asemenea, a- re la întreprinderea de tri străzile 1 Mai, Ion Crean zonă participă efectiv, pres- Din como
probate măsuri pentru rea cotaje — candidată de de gă şi A. Vlaicu. La aceste tînd numeroase ore de 12,25 Orizo
FadunArile generale ale oamenilor putat în circumscripţia e- lucrări edilitare, ca şi la muncă patriotică. S-au re Avanprem!
lizarea programului de in lectorală nr. 35 Hunedoara. 13.00 De la
vestiţii miniere astfel ca în MUNCII — EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI introducerea apei potabile marcat prin hărnicie şi hui invitaţ
continuare pe parcursul NOASTRE SOCIALISTE, e „Prietenii deputatului". pe aleile M. Viteazu, 1 Mai promptitudinea cu care au de ştiri; 1
cincinalului să fie deschi A AUTOCONDUCER.il MUNCITOREŞTI La Şcoala generală nr. 7 şi Ion CreangŞi. o contribu răspuns chemării, cetăţenii clntece; 16,
se şi pregătite din timp vii Hunedoara a luat fiinţă ţie remarcabilă au avut ce Ioan Preseean şi Elena Ga- lui; 16,25 C
toarele rezerve ale zăeă- cercul „Prietenii deputatu tăţenii, evidenţiindu-se Tra- vrilă. Gahriel M
Coordonaţi
mîntului de cărbune. Alte zărilor ia cărbunele cocsi- rea împrospătării cunoş Buletin de
măsuri adoptate de adu fieabil contribuim la redu tinţelor profesionale potri Peiriia — locurile comune ale hărniciei şi iniţiativei gospodăreşti huna radii
citai Jfolclo
nare se referă la îndepli cerea importului". Maistrul vit mutaţiilor petrecute. A ghel; 17,40
nirea programului de me electromecanic Pavel Bu fost neglijată de asemenea {Urmare din pag. î) cipa la realizarea altor a- ceşti candidaţi, iar alegăto mâne; 1:
canizare şi creşterea indi jor, conducătorul unui a- o sarcină a conducerii în menajări, care să îmbogă rii sînt hotărîţi să-i spriji 13,45 Agrii
catorilor planului tehnic, bataj mecanizat a argu treprinderii, de a asigura taţi au dovedit că petrile- ţească oraşul, să îmbogă ne in toate acţiunile gospo Ia Z; ZI
20,40 Prota
dăreşti pe care deputaţii le
la extinderea mecanizării mentat necesitatea reduce condiţiile necesare îndepli nii privesc mereu înainte, ţească viaţa locuitorilor săi. vor întreprinde în viitoa relor; 22,00
iar propunerile lor găsesc,
23.00 Bi.ji
şi în alte lucrări decît la rii perioadelor de recicla nirii planului pentru toate în continuare, ecou în rîn- în două mari circum rea legislatură. Agenda de 23.30— 5,00
re a utilajelor. Inginerii formaţiile de lucru. scripţii electorale, nr. 22 şi
marile abataje, la pregăti dul edililor. Au început lu lucru a celor care vor fi cal.
Ghcorghe Cotormani, şeful în spirit constructiv, dez nr. 26, unde candidează în
rea şi perfecţionarea forţei baterile, concluziile des crările la noul bazin de vederea alegerilor tovarăşii aleşi cuprinde deja nume TIMIŞOA
sectorului IV, Dumitru Dăn- înot, pe care petrilenii îl roase însemnări cu privire maţiilo zii.
de muncă, îmbunătăţirea eiulescu, director tehnic şi prinse din activitatea şl re doresc „acoperit". La ac Gavrilă David, primarul o- la curăţenia oraşului, ur tatca în
transportului şi aprovizio losif Kelemcn, directorul zultatele anului 1982, mă tualul bazin se fac ame raşului Petrila, şi Aurel gentarea unor lucrări de viitor ? : i
pregătiţi
Nicola, secretar al Comite
nării tehnieo-materiale. l.U.M. Petroşani, s-au refe surile ce vor fi întreprinse najări pentru ca această tului municipal de partid, canalizare, sau de repara Investiţiile
pentru perioada care a
în cadrul dezbaterilor au rit la colaborarea cu uzina mai rămas din acest an şi bază sportivă să fie utili întîlnirile cil alegătorii au ţii în blocuri, pentru creş denţei ; 18,
lismul, vot.
luat cuvintu! numeroşi mi constructoare de utilaje, la pe întregul an 1983 dau zată şi în timp de iarnă, prilejuit o exigentă trecere terea confortului în apar cinteec ; ÎS
neri, şefi de brigadă şi ca măsurile ce trebuie între garanţia că în scurt timp ca patinoar. A început a- în revistă ’a problemelor tamente. rea Confer
dre tehnice din conducerea prinse pentru livrarea la rezultatele acestui colectiv menajarea casei pensiona edilitar-gospodăreşti ce-i Dorinţa petrilenilor de a partidului.
sectoarelor şi a întreprin timp a acestora şi îmbună cu o bogată experienţă rilor, se face modernizarea frămîntă pe oameni. Nu avea tot mai mult este în Sevcrin pe
lităţii şi el
derii. Preocupările genera tăţirea asistenţei tehnice profesională se vor situa arterelor de circulaţie, atît s-au situat mai prejos nici soţită de hotărîrea lor de 21 noiemb
le ale vorbitorilor s-au în de specialitate. din nou la nivelul posibili a celor principale cît şi a întîlnirile cu minerii losif a susţine activ înfăptuirea 19,10 „Ţa
dreptat spre găsirea de noi în concluziile dezbateri tăţilor. S-a desprins de a- străzilor laterale şi a unor Glamba şi Gheorghe Poe- fiecărei propuneri. Stau frumoşi-,
soluţii şi posibilităţi pentru lor a fost făcută o minu semenea hotărîrea colecti drumuri săteşti. Sînt lucrări nar, de la mina Lonea, mărturie realizările de pî- 19.30— 20,00
ră : Cenat
creşterea producţiei de ţioasă analiză asupra cau vului ca în întîmpinarea activ sprijinite de forţele Gheorghe Gligor şi Aurel nă acum, acele repere care la Oţelu 1
cărbune,' cerinţă care im zelor care şi la mina Lu Conferinţei Naţionale a tot mai numeroase ale ora Petric, dc la mina Petrila, fac dovada hărniciei, iniţia bim 7 De
pune încă din aceste zile peni au determinat rămî- partidului nivelul produc şului. Tot mai numeroase, oameni preţuiţi de ortacii tivei creatoare şi iubirii de Vnsile Şer
să se atingă media zilnică neri în urmă faţă de plan. ţiei zilnice să crească sub căci fiecare nouă realizare, lor pentru hărnicia şi pri frumos — calităţi recunos
planificată pentru anul Astfel, s-a arătat că ne- stanţial, situîndu-se la co odată eu preţuirea pe care ceperea dovedite în condu cute ale locuitorilor acestui ES*"—9EaS!
1983. Constantin Popa, Ion foilosirea ritmică a capaci tele prevăzute pentru anul o atrage din partea bene cerea brigăzilor din abata oraş în plină dezvoltare e-
Buduliceanu, Ion Divricea- tăţilor de producţie şi în 1983. ficiarilor săi, amplifică do je. „Mineri buni, gospodari conomică şi edilitar urba
nu, Victor Butnarii, şefi de treruperile în funcţionarea IOAN MUSTAŢA rinţa acestora de a parti buni", s-a 6pus despre a- nistică.
DEVA :
— « _ w — « _ » „ ® ® tria); Log.
lui Gavril
IN SPRIJINUL CAMPANIEI ELECTORALE NEDOARA
nul — seri
A APĂRUT BROŞURA Găinuşa i
gistul) ; A
„Judeţul Hunedoara. Mnlce eu tine (•■
miezul noi
rul) ; PET
înfăptuiri, luminoase perspective" tra fără
Aşteptînd
Deficienţele de pe traseul bilei vizite de lucru din a- iembrie);
ţă cu eiin
(Urmare din pag. 1) tragerii minereului complex ceasta toamnă in judeţul VULCAN :
nostru a tovarăşului Nicolae
riile I-II <
aprovizionării cu materiale ADIIIAN BERINDEI, şe din zona superioară a ză Ceauşescu, secretarul gene NEA : Şct
cământului de la Brusturi
(Minerul) ţ
ful sectorului Brădişor: Şi ş.a. în acest fel, depăşirile ral al partidului, lucrarea nuna Pc
(Urmate din pag 1) brie noi vom finaliza toa noi sintem mobilizaţi să de plan de pînă acum la (rece in revistă marşul vic rcsc); U
te lucrările aici. Dar cei recuperăm restanţele şi să producţia fizică de cupru, torios al economiei hunedo- musha (Iti
prinderea de materiale de de la S.U.T. puteau să-şi ne facem planul la produc zinc, sulf, bentonită, calci- rene către Împlinirile socia Iubeşte, li
pierde capi
construcţii Bîrcea ar trebui pregătească din vreme pre ţia de minereu extras. Pen tă, utilaje miniere vor fi liste, către afirmarea tot GUBABAR
să livreze panourile prefa fabricatele necesare, să nu-i tru aceasta, va trebui să majorate, vom recupera mai pregnantă în cadrul e- cuminte, 1
bricate în termen şi în or prindă iarna cu ele neexe înlăturăm deficienţele de restanţele la minereul ex conomiei ţârii a metalur rul) ; OR
dinea solicitată de tehnolo cutate. Dar ei au necazuri ordine şi disciplină. tras şi vom încheia anul giei şi mineritului, a ener argint al <
gia de lucru, iar cei de la mari la staţia de betoane, Directorul întreprinderii, cu planul fizic realizat la geticii şi altor ramuri pre tria); ,Tt
GEOAG1U-
C.F.R. să se străduiască ca care înregistrează numeroa NICOLAE LUNGU, cântă majoritatea sortimentelor cumpănitoare ale sale. Noi electric (C
garniturile cu panouri să se stagnări în producţie. reşte exigent şi responsabil principale. le dimensiuni ale dezvoltă HAŢEG : (
ajungă cît mai repede de Ba n-au curent, ba li se nu atît rezultatele bune, cît Preliminăm in această rii industriale şi urbanistice Medicls (i:
la Bîrcea la Petroşani. defectează mecanic; cînd în anii ce vor urma din a- Campioana
nu-i defectă, n-au agregate, mai ales disponibilităţile lună să realizăm o produc Familie no
Multe din greutăţile pe colectivului. ţie suplimentară de mine cest cincinal işi găsesc în tură); SI!
care S.U.T. Livezeni le pro cînd au agregate, n-au apă — Nu s-a muncit rău pî reu de 2 000 tone, iar în carte un loc binemeritat, de dumii
voacă constructorilor în a- şi uite-aşa, pe şantiere se nă acum, deşi realizările decembrie să ajungem la ele iluştrind in continuare ILIA : UU
provizionarea * cu betoane pierde zilnic timp preţios nu sînt nici pe măsura efor peste 5 000 de tone — nive mutaţiile calitative ce se mina).
şi prefabricate se datorea aşteptîndu-se după betoane, turilor depuse, nici la ni vor produce ca urmare a
ză neintrării la termen în în ce ne priveşte — sub lul mediu planificat pentru De curind a ieşit de sub politicii înţelepte a partidu
funcţiune a noului poligon liniază el — noi ne-am or velul posibilităţilor noas anul 1983. tiparul Tipografiei Deva o lui de edificare a societăţii
de prefabricate. Acest o- ganizat la toate punctele tre. Au fost multe proble Minerii de la Barza ştiu nouă lucrare editată de socialiste multilateral dez
biectiv, însă, îl execută toc de lucru munca în „foc me. Şi obiective şi subiec că ţara are tot mai mare Secţia de propagandă a voltate şl înaintare a Româ
mai constructorii de la continuu" şi sîntem hotă- de niei spre comunism. Agri- Timpul
rîţi să predăm la termen tive. Mai sînt încă. Dar trebuinţă de resurse mine Comitetului judeţean ziua de 17
Şantierul nr. 1 Petroşani, mai este timp să rezol rale utile şi acţionează eu partid în cadrul campaniei cultura şi Investiţiile, viaţa Vremea
deci cei mai interesaţi să-l toate locuinţele aferente a- electorale pentru alegerile spirituală a locuitorilor ju frumoasă
vadă producînd cît mai re cestui an. Fac însă apel văm multe dintre ele. Stră toate forţele, cu întreaga de deputaţi de la 21 no deţului, activitatea for so mai mult
intei'valulu
pede. Iată ce ne spune în călduros la tovarăşii de la daniile noastre in timpul capacitate, pentru a le ex iembrie. Cartea ta care ne cială cu tot ce înseamnă va ploua
legătură cu stadiul lucră I.M.C. Bîrcea, C.F.R. şi Au scurt care a rămas pînă la ploata şi livra la timp util referim se intitulează „Jude realizări şi perspective alcă minime vc
rilor inginerul Nieolae\ Sa- sfirşitul anului vizează economiei naţionale. Tradi ţul Hunedoara - rodnice în tuiesc in lucrare capitole tre minus
cele maxij
su, şeful Şantierului nr. 1 tobaza de transport local făptuiri, luminoase perspec- distincte. grade. Fre
Petroşani : Petroşani, să ne sprijine completarea efectivelor şi ţia lor de hărnicie cunoaş 1/ve" şi este purtătoarea li In cadrul aceloraşi preo nala ceaţă
— într-adevăr, investiţia mai mult în zilele următoa perfecţionarea pregătirii lor te noi cote, superioare, în nei mari încărcături de sen cupări au mai fost editate mn part
este mult întîrziată, din re, asigurîndu-ne livrarea profesionale, exploatarea întîmpinarea marilor eve suri şi semnificaţii ale ani pliante cu realizări ale a- La numi
lipsa forţei de muncă, pe ritmică a panourilor prefă- f globală a unor zone mine nimente din viaţa patriei lor socialismului în judeţul nilor socialismului pentru neral fri
care am concentrat-o la lo bricate, transportul rapid | ralizate, îmbunătăţirea a- — Conferinţa Naţională a Hunedoara. municipiile Petroşani şi Hu variabil,
cuinţe. însă acum am luat al acestora şi al altor ma- I provizionării tehnico-mate- partidului şi a 35-a ani Deschisă ^emnilicativ cu nedoara şi pentru oraşul (Meteorolo
Oana Vale
măsurile, de rigoare şi pînă teriale de construcţii, la 1 riale şl a activităţii de versare a proclamării Re imagini din timpul memora Brad.
la jumătatea lunii noiem toate punctele de lucru. ? transport, intensificarea ex- publicii.