Page 56 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 56
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 782 • MIERCURI, 17 NOIEMBRIE 1982
Ele au adresat felicitări
0 importantă contribuţie la dezbateri în şedinţa de şi mulţumiri României pen In ultimul timp, 19 cadre
adoptare solemnă a decla
românească la elaborarea raţiei au subliniat din nou tru activitatea susţinută didactice de la Universita
palestiniană „Al Na-
tea
desfăşurată în acest dome
importanţa şi actualitatea
iniţiativei României de a niu, pentru eforturile deo ja<r", din Bethleem, au fost
declaraţiei asupra reglementării pune în dezbaterea Adu sebite şi contribuţia impor expulzaţi diin Israel — a-
nării Generale problemati tantă la elaborarea decla Q CARACAS. - La Casa daugă agenţia. Cadrele u-
paşnice a diferendelor ca reglementării paşnice a raţiei asupra reglementării de cultură din oraşul ve- niversitare refuză să sem
diferendelor dintre state şi paşnice a diferendelor in nezuelean Victoria a avut neze un document care
internaţionale a prezentat propuneri con ternaţionale, la promova loc inaugurarea expoziţiilor condamnă Organizaţia pen
* rea aplicării stricte a a- „Pictura românească în re tru Eliberarea Palestinei.
crete de întărire a acestui cestui principiu în relaţii produceri' şi „Imagini din
1
NAŢIUNILE UNITE 16 dezbatere susţinută în Co principiu. le dintre state. România". 0 SINGAPORE. - La vii-
(Agerpres). — In şedinţa misia juridică, în cadrul Cu acest ■ prilej au fost toarea reuniune ministeria
Adunării Generale a O.N.U. căreia peste 80 de delega Seminar internaţional privind vizionate mai multe filme lă a GATT, cele cinci state
din 15 noiembrie a avut ţii au subliniat, din nou, documentare româneşti. membre ale ASEAN (Indo
loc adoptarea solemnă, cu acuitatea problemei soluţio participarea femeii îa procesul Despre semnificaţia ma nezia, Filipine, Thailanda,
acordul unanim al statelor nării paşnice a oricăror li nifestării, ce contribuie la o Malayezia, Singapore) vor
membre, a declaraţiei pri tigii dintre state, necesita decizional pe plan social mai bună cunoaştere reci cere statelor industrializate
vind reglementarea paşni tea de a se renunţa la fo procă, au vorbit preşedinte măsuri clare şi corespunză
că a diferendelor interna losirea forţei şi a amenin BELGRAD 16 (Agerpres). siile iugoslave pentru le municipal şi Yvonne La- toare menite să asigure re
ţionale. ţării cu forţa şi de a 6e re — In capitala Iugoslaviei UNESCO şl UNICEF, semi dera, coordonatoarea acti venirea la o desfăşurare
Izvorîtă din preocuparea curge în mod exclusiv la au început lucrările celui narul se bucură de parti vităţilor culturale din dis fără restricţii a comerţului
şi acţiunea constantă a mijloace paşnice, în pri de-al 11-lea seminar inter ciparea a peste 60 de or trictul Ricaurte. mondial - transmite agen
României, a preşedintelui mul rînd la negocieri, în naţional avînd ca temă ganizaţii de femei din ţara in continuare, Marin Ar ţia DPA. Statele ASEAN
Nicolae Ceauşescu, pentru rezolvarea tuturor litigiilor participarea femeii la pro gazdă şi de peste hotare. gint, ambasadorul ţării doresc, de asemenea, să
rezolvarea prin mijloace şi problemelor dintre state. cesul decizional pe plan so Din partea ţării noastre noastre la Caracas, a pre fie eliminate discriminările
paşnice, prin negocieri a Cu ocazia adoptării aces cial. Organizat de Confe este prezentă tovarăşa Ma zentat o amplă expunere din domeniul traficului ae
oricăror litigii şi conflicte tui important document, rinţa federală pentru acti rfa Ciocan, secretară a în care a subliniat aspecte rian. Aceste decizi» au fast
între state, iniţiativa Româ- Javier Perez de Cuellar, vitatea socială a femeilor Consiliului Naţional al Fe ale luptei poporului român luate în cadrul unei re
aiei, din 1979, de a înscrie secretarul general al O.N.U. din Iugoslavia şi de comi- meilor. pentru libertate şi indepen uniuni la Singapore a mi
pe ordinea de zi a Adună şi-a exprimat satisfacţia Pentru creşterea capacităţilor denţă şi s-a referit pe larg niştrilor comerţului din ţă
rii Generale problema re faţă de aprobarea do către la marile succese obţinute rile respective — arată sur
glementării paşnice a liti Adunarea Generală a de de trafic în porturi de România în anii con sa citată.
giilor dintre state şi de a claraţiei, apreciind că ea strucţiei sodcsliste.
ee elabora un document cu reprezintă un jalon însem LAGOS 16 (Agerpres). —• tul Africii. în acest scop 5S VIENA. - Numărul
valoare universală, a do- nat în istoria Naţiunilor U- Pentru a răspunde cerinţe se va aloca suma de 600 Q ALGER:. - In comuni persoanelor care suferă de
^bîndit, an de an, o actua- nite. lor mereu crescînde ale e- milioane nairi, fondurile catul comun dat publicităţii subnutriţie gravă ar puterr
Sitate tot mai stringentă, o Importanţa adoptării de eonomiei şi e x t i n d e r i i fiind destinate mai ales la încheierea vizitei oficiale ajunge la 600 milioane pi-
importanţă deosebită în si claraţiei a fost subliniată schimburilor comerciale cu modernizării instalaţiilor efectuate în Algeria de pre nâ la sfîrşitul secolului, da
tuaţia internaţională gravă. de preşedintele actualei A- diferite ţări ale lumii, Gu existente, introducerii au şedintele Botswanei, Quett că nu se va interveni ur
Rezultat al iniţiativei lua dunări Generale, Imre Hol- vernul federal al Nigeriei tomatizării la încărcare şi Masire, se relevă că în ca gent pentru schimbarea
te de România şi al nego lai, de reprezentantul per a elaborat un program per descărcare precum şi pen drul convorbirilor la nivel tendinţelor înregistrate în
cierilor laborioase pe baza manent al României la spectivă privind creşterea tru crearea unui sistem înalt dintre cele două ţări ultimele două decenii în
proiectului prezentat de O.N.U., ambasadorul Teo capacităţilor de trafic în prin care să se poată coor au fost examinate probleme sectorul agricol mondial, a
ţara noastră, împreună cu dor Marinescu, de repre porturile de la Atlantic, dona activitatea marilor referitoare la dezvoltarea declarat Edouard Saouma,
alte ţări, adoptarea acestei zentanţii altor ţări. acţiune de care vor bene porturi de la ocean pentru relaţiilor bilaterale şi întă director general al Organi- •
declaraţii are loc după o Delegaţiile participante ficia şi alte ţări din ves- a se preveni blocarea sau rirea legăturilor între state zaţiei Naţiunilor Unite
supraaglomerarea u n u i a le africane. Părţile şi-au ex pentru Alimentaţie şi Agri
sau altuia. primat îngrijorarea profun cultură (FAO).
dă în legătură cu agrava @ WASHINGTON. - La
Evoluţia statiei rea situaţiei internaţionale, Washington se desfăşoară
ca urmare a refuzului sta lucrările celei de-a Xll-a
„Saliut-7" telor imperialiste de a recu sesiuni a Organizaţiei Sta
MOSCOVA 16 (Agerpres). noaşte dreptul popoarelor telor Americane (O.S.A.),
— La bordUl staţiei „Sa- la libertate, progres social la care participă miniştrii
liut-7“, echipajul Berezo- şi pace, informează agen relaţiilor externe sau repre
voi — Lebedev a intrat în ţia TASS. zentanţi ai acestora din ţă
cea de-a 189-a zi de acti rile Amerieii Latine şi zona
vitate în Cosmos, infor H PRAGA. - La Galeriile Caraibilor. Principalele pro.
mează agenţia TASS. în de artă „Cyprian Majernik" bleme înscrise pe ordinea
conformitate cu programul din 3ratislava a avut loc de zi privesc situaţia din A-
stabilit, cei doi cosmonauţi vernisajul expoziţiei de artă merica Centrală şi viitorul
au continuat perfecţionarea plastică a unui grup de sistemului interamerican,
metodelor şi mijloacelor de pictori români. criza economică gravă cu
navigaţie şi au efectuat ex care se confruntă umJhs-L
perimentul „Refracţia", con- gj TEL AVIV. -- Autorită ţări membre ale O.S.A.,
stînd în fotografierea răsă ţile israeliene au scos din precum şi problema revi
ritului şi apusului Soarelui învăţămînt alţi 13 profe zuirii conceptului de „apă
la altitudini diferite de sori de ia Universitatea pa- rare comună" aşa cum este
asupra orizontului. (Datori lestiniană „Bir Zeit" (Cisior el definit de către Tratatul
tă imaginii deformate, cau dania) - relatează agenţia Interamerican de Asistenţă
zată de refracţia luminii în France Presse. Alţi 15 pro Reciprocă (TIAR), concept
atmosferă, pot fi obţinute fesori de la aceeaşi univer care, după părerea unor
informaţii despre densita sitate sînt ameninţaţi cu state, permite amestecul în
tea şi temperatura aerului expulzarea. treburile interne.
la altitudini diferite).
Tineri aşleptiiul să fie chemaţi ca urmare a cererilor
pentru un loc de muncă la un oficiu de informare şi plasare
din Ntlremberg — R.F. Germană.
Din presa străină : Săracii Canadei
Preocupări în domeniul energetic
In Canada 9,6 la sută din forţa de muncă narii organizaţiilor de mai de jos" — spune Ra-
BANGKOK. — In con pentru finanţarea unor pro şomează — relevă datele oficiale recente. Zia binefacere a relevat e- chel Saint-John, directoa
formitate cu planul gene iecte de dezvoltare în alte rul „Glob and Mail“, care apare la Toronto, pu xemple de felul în care rea, azilului orăşenesc din
ral de dezvoltare a ţării ramuri. blică un amplu articol consacrat acestor dez nivelul record al şomaju Toronto.
pe perioada 1982—1986, ★ moşteniţi ai soartei ce caută zadarnic un loc lui se repercutează asu „Cel mai zguduitor fapt
Compania naţională tai- HARARE. — Specialiştii de muncă în ţara lor. Redăm mai jos extrase pra întregului sistem de este că printre aceşti să
landeză pentru electricitate în problemele resurselor din acest articol. ajutoare sociale: „Multe raci şe află tot mai mulţi
are în vedere sporirea ca energetice .de înlocuire din femei casnice din Toron tineri" — spune ea. „Dar
pacităţilor termocentralelor Zimbabwe au elaborat stu-‘ La misiunea de bine temporar în diverse fa to, care anul trecut se şi multe femei... Aceasta
s
bazate pe cărbune. Astfel, diile necesare trecerii la facere „Harbor Light“, brici, tipografii, uneori simţeau încă sigure în probabil din cauză că şo
Centralele ce vor utiliza fabricarea de etanol clin din Toronto, femei, băr cîteva luni, alteori numai locuinţele lor, se adre majul’ afectează în pri
lignit îşi vor spori capaci trestie de zahăr, cultura a- baţi, copii şi bătrîni aş cîteva zile. „Trăiesc de la sează acum organizaţiilor mul rînd pc tineri şi pe
de binefacere, ai căror
tăţile pînă la 900 000 KW. cestei plante urmînd să se teaptă ora mesei. Este o. zi la alta" — spune el. clienţi permanenţi erau femei. Tinerii se află
vorba de masa gratuită
„Şi nu văd nici o ame
printre cele mai disperate
★ extindă considerabil. Se a- oferită de misiune, de pa liorare în viitor. Uneori pînă acum doar cerşeto categorii — spune şi re
LUANDA. — Guvernul preciază că în următorii tru ori pe săptămînă, ce n-am un cent. E drept, rii". „Azilurile în care, prezentantul unei misiuni
angolez va investi suma de ani etanolul va acoperi, în lor care nu au posibilita aş putea să-l fur, dar nu anul trecut, se înnopta de binefacere din Winni-
un miliard dolari pentru amestec, 20 pînă la 25 la tea să-şi ofere un prînz sînt hoţ. Iar la biroul for cel mult 5 zile, acum sînt peg. Chiar şi cei care pri
dezvoltarea industriei pe sută din necesarul de com pe banii lor. In majori ţelor de-muncă aştept de nevoite să-i adăpostească mesc ajutor de şomer a-
bustibil al' ţării.
troliere în următorii ani, •Jr tate, cei care aşteaptă sînt geaba !“. pînă la o lună". „Printre jung aici, pentru că acest
unul din scopurile princi ★ şomeri ce aleargă, zilnic, Supa pentru săraci pri săraci şi-au făcut apariţia ajutor este' infim. Cînd
pale fiind realizarea unui TOKIO. — Japonia va din fabrică în fabrică, mită la misiunile de bi şi tineri între 18 şi 25 sînt concediaţi dintr-o
nivel al extracţiei de 6,5 renunţa în jurul anilor pentru a găsi de lucru. nefacere şi la azilurile de de ani“. „în anii ’30, în muncă pe care o efectuau
milioane tone în 1985, adi 2 020—2 030 la termocen „Din încercările zadarni noapte reprezintă ultimul timpul marii crize — spun opt ore pe zi, ei sînt ne
că dublul producţiei anu tralele care funcţionează ce pe care le-am făcut şi refugiu al acestor dez funcţionarii acestor azi voiţi să facă ceva pentru
lui 1981. Exploatarea ' re pe bază de petrol, potrivit anul trecut ar trebui să moşteniţi ai soartei, în luri —, nu cumpăram, ca a-şi umple acest gol. Şi,
surselor petroliere reprezin unei prognoze pe termen mă resemnez" — spune majoritate proveniţi din acum, atitea produse pen la majoritatea, acest „ce
tă un obiectiv- economic lung în domeniul energetic Erik Tippett, în vîrstă de pătura de mijloc a popu tru a le oferi săracilor". va" înseamnă narcoticele
prioritar, veniturile obţi în legătură cu cererea şi o- 25 ani. După ce a termi laţiei. „Ne sperie cîţi oameni au şi băutura...
nute din livrările de pe ferta din acest sector, rela nat şcoala, el a lucrat Un interviu cu funcţio căzut în categoria cea (Agerpres)
trol urmînd a fi folosite tează agenţia Kyodo.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 Ieij pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anua! — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex: 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi dlfuzorii voluntari
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 din întreprinderi şi instituţii.
