Page 57 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 57
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂ
21
noiembrie
Tineri ai României socialiste I
S O C I A L I S M U Fiţi întotdeauna acolo unde ţara are mai multă nevoie de voi!
Răspundeţi, printr-o activitate avîntată, cu dăruire, minunatelor con
diţii de muncă şi viaţă de care vă bucuraţi î însuşiţi-vă cele mai înalte
RGAK AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.
cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, concepţia revoluţionară despre lume a
S I A l C O I V S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N partidului nostru ! Duceţi mai departe, cu nestrămutată voinţă, făclia
progresului, a socialismului şi comunismului în România I
Anul XXXIV, nr. 7 783 JOI, 18 NOIEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani
IN INTIMIDAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI Învăţămîntul şi cultura - bunuri
ale tuturor categoriilor de cetăţeni
PLANUL ECONOMIC Dacă emanciparea spiri tiv educativ, ca şi cultura tins şl în oraşe. Cetăţenii
tuală a omului în societa se desăvîrşescşi se afirmă cartierelor de pe dealul
PE 1983 - PREGĂTIT TEMEINIC! tea pe care o edificăm sub în condiţii materiale exce Chizid din Hunedoara do
conducerea partidului este lente, la crearea cărora e~ reau să aibă un cinemato
vrare a acestor articole se rii de şamote, argile, dia- o realitate a prezentului, fortul financiar generos ai graf al lor. Prin contribu
-
Fabrica de ridică doar la jumătate din tomită, plasă rabiţ, răşină aceasta se datoreşte faptu statului a fost însoţit de ţia în bani s-au constituit
preţurile produselor asemă fenollcă, aluminiu, tablă lui că învăţămîntului şi elanul participativ al cetă
încălţăminte nătoare din piele. De aici neagră etc. Stocurile pe ca culturii i se acordă, odată ţenilor. Este semnificativ să fondurile necesare. Cu ria
Hunedoara decurg necorelările. O altă re le avem (la cîteva sor cu dezvoltarea bazei tehni- arătăm ca aproape în fie dul, locuitorii cartierului,
problemă este contractarea timente) ajung numai pen sub conducerea deputaţilor
producţiei.’ în centrala tru lunile ianuarie şi fe co-materiale a societăţii, o care comună hunedoreanil consiliului popular, au pus
noastră nu s-a încheiat, pî- bruarie. în ce ne priveşte atenţie deosebită. şcoala sau căminul cultu
— în ceea ce ne priveşte, noi am insistat şl Insistăm Gratuitatea învăţămîntu ral înseamnă împletirea e- umărul la ridicarea con
sintem hotărîţi să ne fa nă la această oră, nici un în continuare pentru rezol lui şi a actului de cultură, fortului făcut de stat, prin strucţiei.
1
cem i 'toria.— releva loan contract, iar timpul este varea tuturor problemelor Ar fi multe de enumerat
Dancea, directorul Fabricii destul de înaintat. de aprovizionare. larga accesibilitate la va materiale şi dotări, cu mun
de încălţăminte Hunedoa lorile spirituale fac din a- ca cetăţenilor pentru înăl ION CIOCLEI
ra. Am hiat măsuri ca toa — Sînt noutăţi în fabri costea un bun al întregu ţarea respectivelor edificii.
te maşinile şi utilajele din Fabrica de produse carea produselor refracta lui popor. Procesul instruc Exemplul acesta a fost ex (Continuare In pag. a 2-a)
dotarea unităţii să fie re refractare Baru re ?
vizuite şi reparate. Măcar — Vom executa plăci ter-
noi să nu ne mai facem moizolante cu caracteristici
necazuri, fiindcă destule — Anul viitor — ne spu superioare, care' vor con
probleme avem cu aprovi ne Valentin Jitea, directo duce la îmbunătăţirea coe-
zionarea materialelor. De rul unităţii — va trebui, să . ficlentului de scoatere la
asemenea, întreaga produc ne organizăm mai bine flu metal, prafuri de o cali
ţie, a fost ordonată pe flux xurile tehnologice, să fa tate superioară. De aseme
de fabricaţie-: „trasul la bricăm produse de calita nea ne preocupă creşterea
11
parter, cusutul la etaj. S-a; te, care să asigure eficien calităţii cărămizilor pentru
cîştigat spaţiu pe care l-am ţă sporită la beneficiari. . podul de turnare, destinat
folosit la montarea unei li Planul fizic este la nivelul producerii oţelurilor specia
nii de cusut în plus, dar anului 1982, creşteri între le. Saltul calitativ se va
mai ales a crescut produc 2 şi 8 la sută se înregis face printr-o preocupare
tivitatea, eliminîndu-se trează doar la indicatorii sporită din partea noastră
ştrangulările ia cusut. Din de eficienţă. Cifrele sînt a tuturor, prin moderniza
ianuarie această linie va însă, aşa cum se arăta şl rea — acolo unde este po
, putea lucra la întreaga ca în cadrul adunării generale, sibil — a unor faze do e-
pacitate. Aşadar, în 1983 posibile de realizat. xecuţie, prin calificarea şi
avem condiţii optime şă — Baza materială nece perfecţionarea lucrătorilor,
lucrăm cel puţin la fel de sară este asigurată ? mai ales că, în 1983, o par
bine ca în prezent. — Nu. Nici la această o- te din noua investiţie care
— Totuşi, ce probleme ri ră încă nu avem repartiţii se realizează aici la Baru
dică.producţia anului 1983 ? este prevăzută a se pune
pentru materii prime, pen
— Sînt mari neeorelări tru alte materiale cu pon în funcţiune. E.M. Deva. Brigada Se mineri condusă de Anton Vlrosa depăşeşte cu regularitate,
intre cifrele de plan. Este dere mare în producţie. lună de lună, planul de producţie.
vorba despre producţiile Firesc, nu sînt încheiate DUMITRU GHEONEA, In foto : schimbul condus de Tralan Nicoară.
marfă şi netă. Chiar dacă nici contractele cu furnizo LIVIU 8RAICA
realizăm planul fizic, nu
ajungem decît la jumăta
te din valoarea celor doi
indicatori. întreaga produc O ÎNDATORIRE DE ÎNALTĂ RĂSPUNDERE
ţie a anului viitor, peste
200 de modele omologate,
este realizată din înlocui Creşterea producţiei de cărbune şi energie electrică,
tori şi textile. Iar preţu
rile de producţie şi de li-
raţionalizarea consumurilor energetic®
Mereu
în frunte Fiecare zi cîştigată ia reparaţii înseamnă energie Muncitori, ingineri şi tehnicieni
pentru economia ţării, pentru nevoile populaţiei
Situat Ia sfirşltul pri din unităţi economice i
mului semestru al anu Condiţiile climaterice din nergie electrică, milioane cu acest devans asigură
lui pe locul I In cadrul această toamnă lipsită de de kilowaţi debitaţi în realizarea unei producţii Locuitori ai oraşelor şi satelor !
întrecerii socialiste pe precipitaţii au determinat sistemul energetic naţio suplimentare de 36 milioa
uzina nr. 2 îurnale-aglo- scăderea masivă a debitu nal. ACŢIONAT! CU FERMITATE PENTRU
merare, din cadrul Com lui lacurilor de acumulare Sintem după prima deca ne kWh.
Pînă atunci insă, două
binatului siderurgic Hu şi reducerea însemnată a dă a lunii noiembrie, şi, lucrări importante se află
nedoara, colectivul fa energiei electrice produse iată, calculul hîrtiei nu mai pe „drumul critic" : repa REDUCEREA CONSUMULUI DE ENERGIE
bricii de aglomerare nr. de hidrocentrale. în aceste corespunde cu realitatea.
1 îşi amplifică străda condiţii, cresc sarcinile — Avînd experienţa re rarea turbinei propriu-zise M Nici o maşină, nici un utilaj să nu
niile în producţie pentru termocentralelor, care sînt paraţiei blocului nr. 2 şl o şi refacerea zidăriei la ca
majorarea realizărilor şi chemate să producă ener aprovizionare tehnico-ma- zane, în zonele unde s-au funcţioneze în gol !
înlocuit ţevile.
menţinerea locului frun gie electrică în plus. Ter Reparaţia de la turbină
taş. Ca urmare a efor mocentrala Mintia, care a fost lăsată în seama S3 în fiecare unitate economică să fie
turilor depuse, a bunei are în reparaţie grupul nr. Termocentraia maistrului Gheorghe An- create colective care să analizeze consumu*
aprovizionări a benzilor 3, a întreprins acţiuni ’ ho- ghel, care s-a angajat s-o
cu materii prime şi a tărîte pentru accelerarea Mintia finalizeze pînă la sfîrşitul riie energetice şi să intervină zilnic pentru
exploatării atente a a- lucrărilor la acest obiectiv, lunii noiembrie. Numai în
gregatelor şi instalaţii pentru a produce mai mul terială făcută in condiţii aceste condiţii se poate reducerea acestora !
lor, colectivul de aici a tă energie electrică pe ba mai bune — ne spune di obţine devansul de care a-
realizat peste sarcinile ză de cărbune. rectorul tehnic al între mintea directorul tehnic al 83 Reduceţi consumul tehnologic de e-
de plan pe 10 luni şi o Dar, să derulăm „filmul" prinderii „Electrocentrale" unităţii Cum şi-a organi nergie, iluminatul uzinal şi public la strictul
decadă din acest an, activităţii legate de aceas Mintia, inginerul Florea zat Gheorghe Anghel acti
mai mult de 22 000 tone tă reparaţie. Grupul pro- Bereş — din graficele de vitatea 7 La faţa locului, necesar !
aglomerat fondant. în priu-zis s-a oprit în data lucrări şi din analizele pe în faţa realizărilor, nu poţi H8 în locuinţe, folosiţi numai becuri cu
aceeaşi perioadă s-au de 6 octombrie a.c. Ante riodice efectuate rezultă că spune decît „foarte bine".
există condiţii ca grupul e-
înregistrat economii ale rior opririi, o primă ac nergetic să poată fi pus în După cum preciza şi el, puteri mici şi numai acolo unde este nea
costurilor de producţie ţiune a fost cea de refa funcţiune, eşalonat, pînă şi-a specializat în primul părată nevoie !
cere a graficelor de exe rind echipele. A fost deter
de circa 300 000 lei, s-au cuţie, După replanificare, Ia 15 decembrie a.c. Adică minantă pentru ei şi expe
economisit 200 tone cocs. durata reparaţiei s-a redus un corp de cazane (3 B) în rienţa acumulată la blocul H Nu uitaţi becuri aprinse în holuri, pe
300 tone combustibil cu şase şăptămîni. Evident, jurul datei de 10 decem nr. 2. Astfel, echipele ce-şi casele scărilor, în curţi şi anexele gospodă
convenţional, 200 000 cele şase şăptămîni vor f 1 brie, iar celălalt (3 A), la DORIN CORPADE
kWh energie electrică. ăîe producţiei. Firesc, pro jumătatea lunii. Reintra reşti !
ducţie- suplimentară do e- rea grupului în funcţiune (Continuare in pag. a 2-a)
