Page 59 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 59
1. 7 783 e JOI, 18 NOIEMBRIE 1982 oaq 3
Activitatea revoluţionară a tovarăşului REGIONALA DE CĂI FERATE TIMIŞOARA
ZIUNE ®) recrutează candidaţi pentru calificare în
Nicolae Ceauşescu oglindită în expoziţia El Cantină Ia sec(ia mi următoarele meserii :
nieră Lclcse. La întreprin ® FRÎNAR, MANEVRANT cu durata de
temporimă derea minieră Hunedoara, şcolarizare de 3 luni. Se primesc bărbaţi, ab
: „Lumini de bază a muzeului grija permanentă pentru
“ — cpiso- îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă şi sociale ale mine solvenţi a 4-7-8-10 clase, în vîrstă de 18—40
Prin exponatele sale, expo munca pentru reorganizarea şi practică a tovarăşului rilor s-a materializat de
aţă lungă ani. înscrierile se fac în fiecare zi la staţiile
a Malayezia ziţia de bază a Muzeului Uniunii tineretului Comunist. Nicolae Ceauşescu la elabo curînd într-o nouă realiza
judeţean aduce un fierbinte Mobiliza masele de tineri la rarea şi realizarea cu succes re. Este vorba despre ame C.F. Timişoara Nord, Est, Arad, Simeria triaj,
t cincina- najarea unei cantine, unde
omagiu proeminentei perso înfăptuirea unităţii de acţiu a edificării bazelor economi minerilor li se serveşte gra
nereiulul nalităţi de conducător comu ne a clasei muncitoare într-un ce ale. socialismului în Româ tuit o masă caldă la intra PetroşaRlf Curtici. Pe perioada calificării, re
nist, a secretarului general front unic naţional de luptă nia. La Congresul ai tX-tea ai rea în schimb, g Expoziţie tribuţia esîe de 1 469 lei. După calificare, re
a noastră Partidului Comunist Român, de mobilă cu vânzare. în
;oruI ol partidului, preşedintele împotriva primejdiei fasciste treprinderea comercială de tribuţia va fi cuprinsă între :
cinstire României, tovarăşul Nicolae şi a războiului. care a marcat începutul celei stat pentru mărfuri indus
i econo- Ceauşescu. Sub semnul acestor che mai fertile epoci din istoria triale Hunedoara a deschis — FRÎNAR 1 969—2 050 lei
In contextul mărturiilor ca mări, Partidul Comunist Ro patriei noastre, tovarăşul Sn cartierul „Micro 5“ o
ns, dans — expoziţie de mobilă cu vin — MANEVRANT 1 969—2 173 lei
de Ia Ope- re reflectă amploarea lupte mân a organizat marea de Nicolae Ceauşescu, cel mai zare, unde este prezentată
. din Bucu- lor de clasă din ţara noastră monstraţie antifascistă de la iubit fiu ai naţiunii, a fost 0 gamă largă de produse. Informaţii suplimentare, la staţiile C.F. mai
atrul de es- în perioada crizei economice 1 moi 1^39. Printre expona ales în funcţia de secretar E3 Spectacol. La Casa de
Galaţi cultură din Călan, un ma sus menţionate.
iţific. „Cor- din anii 1929—1933, se află tele care preziintă aceste eve- general al partidului. re număr de cetăţeni au
i“ — cpiso- una din primele fotografii n'mente revoluţionare se a- Q pondere importantă în urmărit un spectacol artis ® ŞEF TREN cu durata de şcolarizare de
ale ti nor ului revoluţionar ffă şi cete referitoare fa rolul muzeu o au congresele IX, X, tic, dedicat „Silei mondia
* cîntccului le a tineretului". Pe scenă 4 luni, pentru centrele feroviare : Timişoara,
Nicolae Ceauşescu, făcută la de organizator ol manifes XI şi XII ale Partidului Comu. au evoluat corul pionieri
siguranţă, cu ocazia unei a- taţiei de la 1 mai 1939, al to nfst Român, contribuţia ines lor de la şcoala generală Lugoj, Caransebeş, Arad, Simeria, Petroşani.
restări de la începutul ani varăşului Nicolae Ceauşescu. timabilă a secretarului gene din localitate, formaţia de Se pot prezenta absolvenţi de liceu, cu stagiul
lor '30 , şt documentul cu pri ral al partidului, tovarăşul dans modern, grupul vocal
1
„Aqvae“, recitatori şi for
vire la arestarea sa fa Cra- [jCENTENARt] Nicolae Ceauşescu, la făuri maţia de muzică uşoară militar satisfăcut, vîrsta maximă 40 ani. Pro
iova, unde a venit, în funie rea noii societăţi. Imaginile „Club 5“ — de la casa de ba de verificarea cunoştinţelor la matematică
soliştii
şi
cultură,
taraful
T934, ca delegat al tinerilor
[ : G,00 Ra- muncitori din Bucureşti, la IMEHLlI înfăţişează sugestiv politica de muzică populară, de Ia şi limba română va avea loc în data de 18
imineţii; 6,30 internaţională o statului nos Combinatul siderurgic „Vic
1 în agricul- procesul; înscenat conducăto tru, activitatea neobosită a to. toria" Călan. (Zola Gru noiembrie 1982, ora 8,00, la Centrul de cali
jjurnal; 8,00 rilor luptelor muncitoreşti. varăşutui Nicolae Ceauşescu ia, corespondentă), a Con
8,10 Curic- curs. La Arad s-a des ficare C.F. Timişoara, str. Rădulescu, nr. I.
9.00 Buletin fn muzeu se regăsesc, de pentru realizarea marilor o- făşurat faza zonală a
Răspundem asemenea, documente ţr fo biective ale lumii contempo concursului de protecţia înscrierile se fac la Centrul de calificare
10.00 Buletin tografii de epocă cu privire rane. muncii pentru întreprinde
iuzică popu- rile de transport auto. La C.F. Timişoara.
zică uşoară la amploarea pericolului fas O fotografie şt un document Un moment de puternică această întrecere au parti
3,30 Armonii cismului şr războiului. Sînt al organelor represive se re efervescenţă a gîndîrii şi ac cipat echipaje reprezentînd Recrutarea candidaţilor se lace pînă la 60
Buletin de edfficotoare materialele care feră fa activitatea tovarăşei ţiunii revoluţionare din Româ 1 asemenea unităţi. Cei
tem i copiii se referă Ta activitatea Co- care au fost desemnaţi să km de centrele mai sus menţionate.
Publicitate; Elena Petrescu (Ceauşescu), nia l-a constituit expunerea to reprezinte judeţul Hune
5 ştiri; 12,05 Ţ>tetufuî Naţional Antifascist, alături de tovarăşul Nicolae varăşului Nicolae Ceauşescu doara (şoferii Vasile Şen- După calificare, absolvenţii vor fi încadraţi
folclorului ; din conducerea căruia a fă Ceauşescu, în vîltoarea eve prezentată la plenara lărgi draiu şl Cornel Dane», me
chnico-ştiin- cut parte şî tovarăşul Nicolae tă o CC al P.CR. din 1-2 canicul auto. Mircea Perja ca şefi de tren, cu o retribuţie cuprinsă între
vanpremicră nimentelor revoluţionare din de la I.T.A. Deva), s-au
De la 1 la Ceauşescu. Un comunicat a- anii 1939-1940. iunie 1982 şi devenită, prin- clasat pe primul loc în 1969 — 2050 lei.
univers 20 ; părut în publicaţia antifascis fn condiţiile victoriei revo tr-a hotărîre a plenarei, do concurs. Urmare a acestui
i ştiri; 1G,05 tă „Clopotul", din 30 septem luţiei de eliberare socială şi cument programatic pentru rezultat, echipajul devean Informaţii suplimentare, la sediul Centru
- creaţii co urmează să participe la o
li medicului; brie 1934, relatează despre naţională, antifascistă şt anti- activitatea întregului partid nouă confruntare, care se lui de calificare C, F, Timişoara.
intcmporan ; arestarea tovarăşului Nicolae imperiolistă, ate construcţiei şi popor. va desfăşura în faza repu
ite economi- Ceauşescu, împreună cu alţi societăţii socialiste româ Tezele şî ideile de fnes- blicană. E Protecţia mun
in de ştiri; cii. La întreprinderea mi
182; 17,30 Te tineri antifascişti, cu ocazia neşti, prin sarcinile de mare limabslă valoare teoretică şi nieră Hunedoara s-a des
patria mea unei descinderi a poliţiei ta răspundere pe care fe-a în practică din expunerea tova făşurat faza pe centrală a
tzical; 18,00 sediul tinerilor antifascişti. deplinit, s-a impus prin vas răşului Nicolae Ceauşescu re concursului de protecţia
45 Radiojur- prezintă o contribuţie de sea muncii din ramura mineri
tdiocenaclu ; In istoria proceselor însce ta activitate teoretică şi prac tului. Au participat 55 de
o oră; 23,00 nate de autorităţi luptătorilor tică, personalitatea tovarăşu mă to dezvoltarea teoriei şi concurenţi din U unităţi
:ale; 23,30— antifascişti în anii 1935—1936 lui Nicolae Ceauşescu. în practicii construcţiei socialis miniere aparţinând Centra
muzical. lei mlnercuraor Deva, Du
se înscrie şi cel ol antifas muzeul devean sînt reprezen te şi comuniste, la îmbogă pă susţinerea probelor teo
ciştilor, judecat la Braşov, la taţi t o v a r ă ş u l Nicolae ţirea gîndiriî revoluţionare retice şi practice, pe prime
sfîrşitul Iun» mal — începu Ceauşescu şi tovarăşa Elena contemporane. Obiectivele, le locuri s-au situat la mi-
tul lunii iunie 1936. Ceauşescu, particlpînd la mi sarcinile şi Indicaţiile trasate nerl-artificieri, Irimie Dă-
nilă (E.M. Deva), la electro-
in decembrie 1938, abia ting ui din 30 august 1944, constituie un amplu program lăcătuşi de mină, Gheor-
ieşit din. închisoarea Doftana, organizat în Bucureşti, cu o- pentru activitatea viitoare a ghe Năstase (E.M. Certej),
î iubeşte şi partidului, şi statului nostru, la operatori-preparare, Vio-
; Vulcanul luptătorul ■ comunist Nicolae cazia victoriei forţelot revo rel Laze (E.M. Deva). Ei
iOARA: Pie- Ceauşescu se încadrează noi luţionare- Una din fotografii a întregului popor, in vede vor reprezenta judeţul nos COMBINATUL SIDERURGIC „VICTORIA"
— seriile I-II lor condiţii de activitate cu reprezintă pe tovarăşul rea îndeplinirii cu succes a tru la faza pe minister.
şapte fan- entuziasmul şi abnegaţia spe Nicolae Ceauşescu ia un mi hotărîrilor celui de-al XlLIea (Ioan Simian, corespon C Ă L A N
gistul); Aş- Congres al partidului, a po dent).
; PETRO- cifice. revoîuţfona rutul călit ting al tineretului din Bucu încadrează prin concurs
■a din lacul în aspre bătălii de ctasă. Din reşti, în 1946. liticii interne şi internaţionale ® Un şef secţie reparaţii siderurgice.
rea); Aştep- .însărcinarea partidului, în Este'unanim, recunoscută şi a partidului.
Nolcmbrieî; Condiţii: absolvenţi ai învăţămîntului su
ntrabandiştii drumă activitatea din bresle apreciată contribuţia de o Prof. ADELA HERBAN
a (Cultural); le de muncitori, şî începe inestimabilă valoare teoretică muzeograf perior ; specialişti T.C.M.; vechime în spe
dent la gra-
il); LONEA: cialitate 6 ani.
li II (Minc- 1
I: Kagemu- Concursul va avea loc în ziua de 25 no
[-II (Rctcza- Educaţia sanitară, cultivarea spiritului
Iubeşte, iu- iembrie 1982, orele 9,00, la sediul Combinatu
i pierde ca
rie); GURA- lui siderurgic „Victoria" Călan.
liu cuminte, de întrajutorare umană
■ui); ORAŞ- Informaţii suplimentare Ia C.S.V. Călan —^
rul galben
ionul — se- Cum contribuie comi Bucşa, Emil Budaiă, toţi sanitară în cadrul orelor comisiei de Cruce roşie telefon 30560—30561, interior 355.
ira); GEOA-
.■eţul electric siile de Cruce roşie din de la C.S.IT., Emilia Bicsa, de medicină preventivă, a I.C.S.H. am mai notat
ă); HAŢEG: municipiul Hunedoara la Iosif Sverdeanu, de la dezbătînd cu pacienţii te şi alte acţiuni interesante.
de Medicis educaţia sanitară a oame spital şi Cornel Băda, de ma „Influenţa negativă în E vorba de conferinţa
I: Campioa-
,N: Familie nilor muncii şi la instrui la I.M.TI. boală a factorilor, nocivi „Crucea roşie în slujba
cultură); SI- rea populaţiei în acorda — Pentru dezvoltarea — alcoolul şl tutunul". înfăptuirii politicii parti
■i de dumi- rea primului ajutor ? Iată activităţii medicale pre — La cabinetul de car dului şi statului nostru",
; ILIA: Ul- o întrebare la care răs urmată de proiecţia fil
nlna); GHE- ventive şi ridicarea nive diologie al policlinicii — ne
taţia fanto- pund mai mulţi factori. lului de cultură sanitară explica medicul specialist mului documentar „Iţi
Primul interlocutor a a populaţiei din munici Petru Alic — s-a intro mulţumesc tinere"; între
fost Tiberiu Spînu, pre piu — ne informează me dus o nouă formă de e- cerea „Cea mai frumoasă
şedintele Comitetului mu şi mai curată cameră",
EXPR&3 nicipal de Cruce roşie. dicul primar Alexandru ducaţie sanitară. E vorba desfăşurată între cămine
— în municipiul nostru Marinescu, directorul spi de urmărirea dinamică a le de nefamilişti; dezba
avem 28 080 de membri ai talului — un loc de o bolnavului, în funcţie de terea „Prevenirea bolilor
agerii din 17
Crucii roşii şi 76 de co coloanei vertebrale la ma ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE
misii în întreprinderi şi PERMANENŢE IN ACTIVITATEA nipularea materialelor",
18, 19, 8,
instituţii, peste tot pu- finalizată eu proiecţia fil PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ MICĂ Ş5
: 37, 1, 34, tîndu-se observa organi ORGANIZAŢIILOR DE CRUCE ROŞIE mului „Şira spinării nu-i PRESTĂRI SERVICII - DEVA
zarea şi desfăşurarea u- de fier".
le cîştiguri : nor acţiuni educativ sa deosebită însemnătate re evoluţia bolii. S-a intro La policlinica C.S.IL, la
nitare de masă: simpozi vine educaţiei sanitare, tn dus astfel fişa medicală circa a Vil-a, medicul cu sediul în DEVA, str. Lenin, nr. 10
oane, mese rotunde, co acest an, medicii noştri specială fiecărui bolnav Lia Lucaci ne spunea; Execută pentru populaţie prin atelierul si
locvii, diferite genuri ele — în acest an am rea
EAi au ţinut 630 de conferin dispensartzat, ocazie cu tuat în Deva, str. E. Gojdu, nr. 3
concursuri etc. ţe pe teme de educaţie care i se dau şi îndru lizat peste 50 de întâlniri
In acest an am avut sanitară în întreprinderi mări privind alimentaţia cu oamenii muncii de la STOFE DIN LÎNA IN DIFERITE MODELE
xabil pentru planificată realizarea Tt le şi instituţiile munici bolnavului cardiac şi hi căile ferate uzinale, dez
embrie 1982: 4300 prize de sînge donat bătînd teme igienico-sani- ŞI CULORI.
în general şi am realizat 6 872 pri piului. Au avut ioc peste pertensiv, prevenirea bo tare. Peste 70 de oameni
■ul schimbă- 2Î00 discuţii eu pacien lilor cardiace etc. încadrează pentru atelierul de croitorie
noros. Vor ze, acţiune la cave s-au ţii pe grupe de afecţiuni, de la secţia amintită sînt
ţii slabe lo- remarcat comisiile de s-au difuzat în spital şi Educaţie sanitară fac deja instruiţi pentru a- Călan
cit şi lichi- Cruce roşie de la C.SJr-1., organele şi activiştii de cordarea primului ajutor. © 4 eroitorese confecţii.
sufla mode- cabinetele medicale 4 658 Cruce roşie şi în unităţile
cări tempo- I.M.H. şi I.C.SJU. Avem de broşuri, s-au efectuat productive. La secţia pro Tot aici se pot nota 25
■est. Tempe- oameni al muncii cu peste Î28 de lecţii sanitare în de donatori de sînge ono
■ vor fi cu- 58 de donări' onorifice — ducţie industrială din ca rifici. Sînt fericită că gru
inus 5 şi 0 deveniţi astfel conştienţi orele de dirigenţie la şco drul I.CjSJH. am notat o pa sanitară de la C.F.U.,
maxime Sn- lile din municipiu, iar reuşită dezbatere pe tema
. Condiţii de activişti sanitari, gata ori- 4 066 femei gravide luate graţie bunei pregătiri a
i. eînd, în orice situaţie să In evidenţă, au absolvit „Misiunea de pace a Cru echipierelor a ocupat la
acorde un. operativ şi e- cii roşii“, realizată cu concursul grupelor sani
eme umedă cursurile „Şcoala mamei”. multă competenţă de că
mult acope- ficient prim ajutor. Aceş Pe medicul chirurg Sil tre harnicul activist ob tare primul loc pe com
linsori tem- tia sînt Rudolf Marian* binat pe municipiu şi pe
va prezenta viu Mureşan, un neobosit ştesc Constantin Stoica, judeţ.
tă la «0-80 Ştefan Trăilescu, Caroli- activist de Cruce roşie, controlor tehnic la aceas
st şi nord- na Stanciu, ioan Mare, ICN VLAD
ndent
>g de servl- Ştefan Băniiă, Andrei l-am găsit făclnd educaţie tă secţie. în organizarea corespondent
Llana).