Page 6 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 6
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Expoziţie itinerantă, cu proiecte şi machete
înfăptuind prevederile poposi pe rînd în toate o- rele centre urbane indus-
Arăturile adinei—efectuate cit mai I-Iotărîrii nr. 20/1982 a Con raşele Văii Jiului, la De trial-agrare. ! 18.00 Tel
Periodic ziarul nostru va
va, Hunedoara, Călan, Si-
siliului popular judeţean,
institutul judeţean de pro meria, Haţeg, Orăştie şi publica fotografiile mache 1 .Mi,05 Şc<
repede şS cit mat bine iectări a elaborat o serie Brad precum şi în viitoa telor expuse în expoziţie. 10.35 şco Vis
de proiecte şi machete de
locuinţe individuale pro 17.20 Trr
în momentul de faţă, în Nicolae Crăciun, inginerul tea. Duminica trecută, de prietate personală ce se 17,30 Căi
unităţile ce aparţin Con şef al consiliului unic a- pildă, s-au arat 70 ha. construiesc în regie pro 17,50 100
siliului unic agroindustrial groindustrial, a reieşit că Cele mai mari suprafeţe prie. 18.00 înt
Orăstie, eliberarea tere din cele 1 989 ha ce tre ogorîte pînă acum se află Pentru a da populaţiei lui
nului de coceni este, în buie arate în această toam la C.A.P. Mărtineşti — 110 20.00 Tel
linii mari, încheiată, exis- nă, au fost ogorîte, pînă ha şi Jeledinţi — 81 ha, posibilitatea să opteze 20.20 Ac
că
pentru una din producţii-;
tînd doar mici suprafeţe o- acum, 800 ha, înaintîndu-se unde, de altfel, lucrarea s-a
cupate la C.A.P. Dîncu cu o viteză zilnică de 80 si încheiat. Urmează apoi, le propuse, secţia de arhi 20.35 Dir,
20,55 Tei
Mare şi Ocoliş, care se eli ha. în ordine, unităţile agrico tectură şi sistematizare a ser
berează în aceste zile. Lv^- Se lucrează de diminea le din Orăştie, Căstău, Be Consiliului popular jude ulti
arările care au mai rămas ţa devreme, pînă seara tîr- riu şi Orăştioara de Sus, ţean a organizat cu aces 22.00 Tel
de efectuat în această ziu, în multe unităţi — unde s-au arat cîte 50 ha. te proiecte şi machete o
toamnă sînt arăturile a- cum sînt cele din Orăstie, In celelalte unităţi supra expoziţie itinerantă. Ea se
dînci, la .buna desfăşurare Beriu, Turdaş, Mărtineşti faţa ogorîtă este sub 50 ha. află în prezent expusă la it
a acestora fiind mobiliza Cele mai mari suprafeţe Petroşani după care va Locuinţă individuală tip B 3 C duplex,
te, practic, toate tractoare şi altele — şi noaptea, în ce trebuie arate în aceas
le de care dispun secţiile schimburi prelungite. S-a tă toamnă se. află la C.A.P. bucu;
şi formaţiile de mecaniza lucrat şi în zilele de du Dineu Mare şi Ocoliş, unde Apartamentul în bloc -aşa cum l~au conceput arhitecţii! dioprogi
La ordin
re. Din discuţia avută cu minică, cu toată capacita- culesul porumbului a înce tură; 7,(
put mai tîrziu .şi a durat Disciplina construcţiilor modificări. Sînt supuse a- riei exterioare; instalarea Revista
mai mult. Spre cele două obligă, atît în proiectare cestoi hotărîri şi sancţio de antene de radio sau te rul mei.
de ştiri
Drum sire o viaţă demne cooperative au fost depla cît şi In execuţie sau ex nate, în baza legii: închi levizor pe terase, în alt ascultate
ploatare, la o serie de ri
mod decît cel prevăzut în
derea logiilor şi balcoane
sate tractoare luate de la
de ştiri;
Jeledinţi şi din alte uni gori menite să împiedice lor; folosirea acestora ori proiecte; executarea în spa muzică
ţările s.
(Urmate dîr» pag. 1) ne-aţi spus. Cum trăiesc tăţi unde ogorîrea se apro intervenţiile nedorite a- a ferestrelor şi uşilor exte ţiile din locuinţă sau alte raia Ca
oamenii din Densuş azi ? pie de sfârşit. La Dîncu supra structurii sau aspec rioare pentru uscarea ru spaţii a oricăror alte ame Oradea;
— La întrebarea asta nu-i Mare şi Ocoliş lucrează tului general al unui imo felor sau depozitarea ines najări sau modificări care ştiri; 1
- In anul acela am lost greu să răspund. Uitaţi-vă formaţii puternice de trac bil, intervenţii care ar a- tetică a unor obiecte; exe ar putea afecte rezistenţa copiilor;
12.00 Bu
primii in partid şi a avut dumneavoastră prin comu toare, pînă în prezent a- fecta prin prezenţa lor un cutarea de pivniţe sau construcţiilor. Din con
loc Congresul al nouălea nă şi o să vă daţi seama. rîndu-se 40 şi respectiv 30 ansamblu urbanistic. orice alte încăperi în lo- Comitetele şi birourile 12,25 Ori
care l-o ales în fruntea Case mari, de cărămidă, ha. în zilele următoare Hotărârea 20/1982, a Con giile sau balcoanele de la executive ale consiliilor Avanpre De I
13.00
l
partidului şi a ţării pe to acoperite cu ţiglă, cu mul însă — lucrîndu-se în siliului popular judeţean parter ori sub pardoselile populare sînt autorif~ ş, bul inviţi
varăşul Nicolae Ceauşescu. te camere, cu mobilă nouă. schimburi prelungite — în interzice, tocmai de aceea, acestora; zugrăvirea supra potrivit prevederilor''$ <gli de ştiri; 1
De atunci încoace vremea Nu-i casă in care să nu cele două unităţi se va cetăţenilor care locuiesc feţelor finisate exterior în sistematizării, să aplice în muncitot
parcă a început să se gră cinte radio sau fără tele înainte cu 12—14 ha zilnic, în apartamente în blocuri, terasit, praf de piatră sau asemenea cazuri sancţiuni Sfatul
Creatori
bească. Cooperativele de vizor. Parcă şi oamenii is existând deci şi aici con indiferent de forma " de placaj de cărămidă; vop contravenţionale şi să de Bogardo;
producţie au primit mai altfel. Oamenii - mulţi lu diţii pentru ca lucrarea să proprietate, o serie de sirea unilaterală a tîmplă- moleze aceste lucrări. eeonomit
multe tractoare, îngrăşămin crează şi in industrie şi în se încheie cit mai grabnic. de ştiri;
dio; 17,3
te chimice. Satele din co agricultură - ciştigă bine O atenţie deosebită se clorie ăl
mună au început să înflo şi au de toate, tot ce-şi acordă, cum este şi firesc, Eforturi conjugate pentru realizarea pianului Odă lim
rească mai tare. De atunci doresc. N-am numărat cîte calităţii arăturilor ce se Orele set
ra de Ia
încoace s-au realizat cele maşini mici sînt in Densuş, efectuează. Inginerii şefi ai (Urmare din pag. 1} o putere calorică de peste mobilizeze mai hotărît la diojurnal
moi frumoase lucruri, cu ca clar vă spun că-s multe. cooperativelor agricole de 3 500 Kcal. treabă, consiliul oamenilor al şlagăr
re azi ne mîndrim. Oamenii se îmbracă fru producţie sînt tot timpul pun tot efortul pentru rea Cu sprijinul Combinatu muncii şi comitetul sindi tr-o oră
opera „1
- Ne spuneţi citeva din mos şi ştiu să trăiască şi pe cîmp, acolo unde se ară, lizarea sarcinilor pe care lui minier Valea Jiului şi catului, sub îndrumarea Gershwlr
tre ele ? să gindească frumos. Şi o- controlînd îndeaproape ca le au. cu colaborarea specialişti comitetului de partid, să stop tnu:
- La Densuş s-o con mul cu mintea vede mai litatea lucrării. Datorită a- >Se apropie încheierea lor de la Institutul de cer intervină mai energic pen TIMIŞG
struit o şcoală nouă şi un multe, mai departe, visea cestui fapt se efectuează anului. Cum pregătiţi pro cetări şi proiectări miniere tru soluţionarea tuturor maţiile’ z
dispensar pentru oameni, ză multe. ogoare de bună calitate şi ducţia anului 1983 ? pentru cărbune Petroşani, problemelor caro apar, să tatea iu
un cămin cultural mare şi — La ce visează oame nu a fost, pînă acum, nici vom intensifica în lunile se pună ordine şi discipli rea iutei
de
prod
frumos, magazinul. La Peş- nii ? un caz în care lucrarea — Sarcinile sînt mari în următoare lucrările de des nă la toate nivelurile de cheltuieli
teana - un cămin cultural, — La o ţară tot mai fru să fie refăcută. Permanen continuare. Ştim bine că chidere a minei, îneît în activitate şi conducere. Tot fonduri
un pod mare peste rîul moasă, tot mai bogată. Dar ţa consiliului unic agro ţara are tot mai mare ne 1983 să putem extrage de odată, este necesar ea şi mişoara ;
dc azi, i
Breazova, se allă in con ei ştiu că asta nu se poa industrial îndrumă îndea voie de cărbune, iar pen aici importante cantităţi conducerea Combinatului ne“, cini
strucţie un cămin cultural. te numai şi numai cu mun proape buna desfăşurare a tru la anul avem condiţii de cărbune. minier Valea Jiului, a că tîinpinart
să dăm mai mult cărbu
La Peşteniţa, unde trăiesc că din partea fiecăruia. lucrării, veghind cu grijă La Comitetul orăşenesc rui unitate aparţinătoare (Ion ale s
tinua pe
eu, s-a ridicat un magazin Asta o ştiu ei foarte clar la o cît .mai bună utili ne. Din cariera de la Ţe- de partid Brad ni s-a spus este şi mina Ţebea, să spri canismul
sătesc mare. In toate sa şi eu zic că asta se poa zare a tractoarelor şi a bea, în care am lucrat pî că mina Ţebea trece in jine în mai mare măsură participa:
tele sînt şcoli şi cămine te, că la drma ţării se află timpului de lucru, la cali nă acum, practic vom des tr-adevăr printr-o perioa colectivul de aici, pentru muncii 1
culturale şi magazine co comuniştii, iar în fruntea tatea arăturilor adinei de chide o mină nouă, fără dă mai grea, că va fi mai a-şi putea realiza în mod cietăţii ;
toamnei,
merciale noi. In ultimii ani lor un om ca nimeni al toamnă. investiţii suplimentare. Sînt mult ajutată în continua ritmic planul, asigurînd pa 19,30—20,(1
s-au aslaltal drumurile ce tul, drept şi iubitor de po aici rezerve mari de căr re, dar că este necesar ca triei cantităţi sporite de rară : Is;
duc la Toteştl şi la Unirea. por, cu inima bărbată, se B. TURDEANU bune bun, în stratul I, cu şi colectivul de aici să se cărbune. . Uită in
- Cum trăiau oamenii a- cretarul nostru general, to neratoare
tic ; „Cu
cum treizeci şi cinci de ani, varăşul Nicolae Ceauşescu prof.
Şcrban.
Petrila Suficiente exemple bune, dar şi „insule" de delăsare
Asigurarea bazei tehnico —
Sintetizînd
materiale exploatării şi problemele timp toate cererile locata tie. Apartamentul 16 e lo locuieşte Mircea Crişan, de
ia I.M. Lonea. Rezervorul
rilor, de Înlăturare a u-
cuit de Mihai Cîrneală.
întreţinerii
(Urmare clin pag. î) tecţie. La metale nu sînt fondului locativ proprieta nor defecţiuni la instala Locuinţa are nevoie de de la WC curge, iar în
probleme, urmează să le te de stat, care ia Petrlla ţiile sanitare, din lipsa fi~ mici reparaţii în baie şi baie, tencuiala e mîncată
Rău este că I.T.A. Deva primim în cîteva zile. Pe numără circa 6 500 de a- tingurilor. Nemulţumirile bucătărie, de zugrăveală. de asemenea scurgeri de
nu ne asigură mijloace de lingă cele enumerate am partamente, tovarăşul Ia- locatarilor din blocurile „La primăvară" — promi apă. „E de la locatarul de
transport pentru procura mai încheiat contracte de cob Chiorean, şeful secţiei turn 12, 14, 19 şi 33 sînt te locatarul. De pe chiu deasupra mea" — afirmă
rea acumulatorilor, iar sta aprovizionare la materiale locale de gospodărie comu legate de inundarea din co veta din bucătărie s-a tovarăşul Crişan. înti-ade-
ţia C.F. Deva — motivînd abrazive, obiecte, sanitare' nală si locative . conchi- loanele de scurgere a sub dus aproape tot zmal- văr, şi la locatarul Ale
lipsa de capacitate de des din fontă, tuburi de fontă dea : solului tehnic. Se întâmplă ţul. „Nu mi-o înlocuieşte xandru decan s-a degra
cărcare — a declarat sta pentru scurgere, sîrmă şi — Avem în Petrila foar aceasta din cauză că re I.G.C.L.-ul ?“ — întreabă dat tencuiala, dar aceasta
ţia închisă pentru trăns- electrozi de sudură, unelte te multe exemple de bună ţeaua de canalizare a Mihai Cîrneală. Nu i-o în se datorează instalaţiilor
containere. Cum ne vom şi scule, aparate] electric întreţinere a acestei avu blocuri lor respective nu e locuieşte, sau, chiar dacă o defecte — robinete şi si-
procura aparatajul electric de joasă tensiune şi ma ţii comune. Aş cita exem racordată la canalul colec face, nu pe cheltuiala sta foane care curg. La fami
contractat din Timişoara, teriale electroizolante. La plul blocurilor 31, 53, 54, tor principal, ci la un al- tului. Cade în sarcina lo- lia Jecan au intervenit in
Tîrgu Mureş, Bucureşti toate acestea din urmă s-au 55 de pe strada Republicii, stalatorii de la S.G.C.L.
etc., nu ştim. Probabil tot şi întocmit anexele de con 9, 10 şi 11 din cartierul 7 dar... tot degeaba. Cum au
cu mijloace auto, gencrînd tract cu beneficiarii. Re Noiembrie, 2 şi 3 din car ORÂŞUL cum LE lucrat ? Am spus că şi în
alte cheltuieli neeconomi- sursele sînt deja asigurate. tierul 8 Martie şi multe GOSPO blocul 14, foarte bine gos
coase pentru bază, îngreu Circa 40—50 la sută clin altele, despre care aş spu CARTIERUL NOSTRU podărit, există excepţii. La
nând cu mult aproviziona baza materială' necesară a- ne că nici nu simţim că le BLOCUL DĂRIM î parter locuieşte familia iui
rea tehnico-materială a ju nului 1983 este contractată avem în administrare, atît Nicolae Bunescu. S-a mu
deţului. Colegi de la alte cu beneficiarii noştri. Ac de puţine probleme ne pun tat aici de vreo 5—6 luni.
baze judeţene aleargă cu ţiunea se va încheia la locatarii lor: tul mai vechi, subdimen catorului înlocuirea, de Parchetul dintr-o cameră
sufletul la gură după a- sfîrşitul lunii în curs. La cele spuse dc şeful sionat. oarece termenul de folo prezenta porţiuni degra
ceste produse mult căuta — Ce măsuri s-au luat secţiei, adăugăm şi noi e- — Cîte cereri de înlătu sinţă nu a expirat. Casa date. de la fostul locatar.
te, iar noi, culmea, după pentru preluarea stocurilor xemplu! blocului 14, din rarea unor deranjamente Scării blocului arată ca (Cum l-a preluat adminis
atîtca intervenţii, nu pu disponibile, existente la în cartierul 8 Martie, asociat aţi rezolvat în acest an ? după inundaţii. Şi chiar a tratorul de fond locativ ?),
11
tem să le primim în l?ază. treprinderile care se apro cu numele preşedintelui — 786 din 805 prezen fost mereu „plouată din Iar noul locatar l-a recon
Se impune ca acum să fim vizionează prin B.J.A.T.M. asociaţiei de locatari, loan tate la dispeceratul nostru. scurgerile de ape pluviale diţionat în modul cel mai
sprijiniţi în această pri Deva ? Someşan, mecanic de loco Aş vrea să vorbesc şi de de pe terasă, din cauza si puţin indicat: l-a vopsit.
vinţă, altfel vor suferi în — Ofertele disponibile motivă de mină la I.M. Lo- spre unele greutăţi pe ca fonului de colectare defect. Ne mai stau la îndemînă
scurt timp mulţi benefi din judeţ se ridică valoric nea. Aproape fără excep re ni le fac locatarii. Te Zugrăvirea casei scării ar şi alte exemple de bună
ciari. la peste 87 milioane lei, ţie (deşi una tot există, rasele celor mai multe fi în acest caz treaba pro întreţinere a apartamente
— V-am ruga să ne spu din care baza a comandat dar vom reveni la ea), blo blocuri sînt necirculabile, prietarului de spaţiu. Pe lor sau, dimpotrivă, ilus- Timpul
neţi la ce grupe de mate mărfuri însumând aproape cul acesta este un exem dar foarte mulţi dintre lo scara IV din acelaşi bloc, trînd reversul. Nu mai ziua do
Vreme ir
riale s-au primit reparti 77 milioane lei. Materiale plu de autogospodărire şi catori îşi instalează pe te în schimb, nu mai e trea insistăm. Am dori să atra cerul va;
ţii şi care este stătjiul în le nepreluate sînt specifi autoadministrare. rasă antene individuale şi ba acestuia, ci a locatari gem atenţia asupra unei burniţa
cheierii contractelor ? ce deţinătorilor şi trebuie — Dar, continuă tovară distrug hidroizolaţia, ne- lor. Cînd vor zugrăvi ? Tot realităţi. Pe un fond în sufla în i
paraturile
— Pînă astăzi s-au pri redistribuite de centrala şul Chiorean, aste nu în înţelegînd că-şi fac lor la primăvară 7 La numă general bun apar excepţii cuprinse
mit repartiţii la armături tutelară. In ce ne priveşte seamnă că nu avem pro înşişi neplăceri. rul 46 de pe această scară le nedorite, fie că aparţin de, iar e
din fontă şi oţel, lanţuri, ne-am străduit şi ne stră bleme cu fondul locativ. Con-semnînd acestea, să vedem un apartament foar proprietarului, fie chiriaşu 9 şl 14 e
organe de asamblare, duim ca, în limite posibi — Care sînt şi din par vedem şi cum îşi îngrijesc lui, este posibil ca aces prejduee
La mu:
AMC-uri neelectrice, ca lităţilor, să satisfacem ce tea cui vin aceste proble unii locatari apartamente te bine îngrijit — cel al tea să dispară. Cîştigaţi ar moaşă ct
bluri şi conductori elec rinţele de materii prime şi me, tovarăşe Chiorean ? le pe care le locuiesc. Fa pensionarului Lucacs Tosif. fi în primul rînd locatarii. senin, (ft
trici,, rulmenţi, materiale materiale ale tuturor be — O parte ne aparţin. cem un scurt popas la blo La blocul 8, pe scara a viciu : Ţ
PSI şi echipament de pro neficiarilor noştri. Nu putem satisface !a cul 7 din cartierul 8 Mar il-a, la apartamentul 32 ION CIOCLEI