Page 60 - Drumul_socialismului_1982_11

p a q 1 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 783 • JOI, 18 NOIEMBRIE 1982

Schhnb de mesaje de prietenie Adoptarea unei rezoluţii de
un exponat original: o car-1
între tovarăşii* Nicoiae Ceauşescu condamnare a atacului israeliau îe din metal executată de ţ
Anghel Kostov, forjor din 1
oraşul Vraja. Cartea are 22
şi colonelul Moammer El Geddafi împotriva instalaţiilor nucleare de pagini din metal, de
irakiene format ; 78/20 cm, şi dn fe­
TRIPOLI 17 (Agerpres). activităţii şl preocupării
— Un schimb de mesaje de permanente a şefului sta­ NAŢIUNILE UNITE 17 proplere de Bagdad — in­ reşte patru > kilograme. Pa•
prietenie a avut loc In­ tului român pentru dezvol­ (Agerpres). — Adunarea formează agenţiile UPI şî CUM AU APĂRUT ginile originalului .volum,
tre t o v a r ă ş u l Nicoiae tarea şl consolidarea pe Generală a O.N.U. a adop­ TASS. Rezoluţia cere Israe­ ZĂCĂMINTELE pe care sînt incrustate nu­
Ceauşescu, preşedintele Re­ multiple planuri a relaţii­ tat, cu 119 voturi pentru, 2 lului să renunţe Ia ame­ SUBMARINE ? meroase aforisme, legate i
publicii Socialiste Româ­ lor de prietenie şl colabo­ împotrivă (S.U.A. şl Israel) într-un mod aparte, pot fi
nia, şi colonelul Moammer rare dintre popoarele ro­ şl 13 abţineri, o rezoluţie ninţările privind repetarea Zăcămintele de minereuri citite cu uşurinţă.
El Geddafi, conducătorul mân şi libian, exprimînd în care reafirmă condam­ unor asemenea acţiuni şl depistate de exploratori în
Marii Revoluţii de la 1 în acelaşi timp, dorinţa solicită secretarului gene­ diferite zone ale fundului CUM SE POATE
Septembrie. Schimbul de permanentă a părţii libiene narea atacului aerian în­ ral al O.N.U. să pregăteas­ mărilor şi oceanelor, supra­ VORBI CU ANIMALELE .
mesaje a fost prilejuit de de a face ca relaţiile Ja- treprins îh Israel în iunie că un „studiu cuprinzător" numite nodul! polimetalici,
primirea la Tripoli a to­ mahiriel cu România să fie 1981 împotriva instalaţiilor asupra consecinţelor atacu­ „s-au născut" pe uscat. A- Acesta este titlul unei l
varăşului Vasile Pungan, un model de înţelegere, nucleare irakiene din a- lui aerian israelian. ceastâ afirmaţie aparţine cărţi apărute in editura J
consilier al preşedintelui colaborare şi prietenie în­ cercetătorilor sovietici, caro pariziană „Pauvert“ şi ai\
Republicii, ministru secre­ tre state libere şi Indepen­ Lucrările Consiliului dezvoltării au participat la o expedi­ . cărei autori — Dorothee Ko-1
tar de stat. dente. ţie ştiinţifică în Oceanul In­ echlin-Schwartz şi lacques J
Mulţumind călduros pen­ Au fost discutate, totoda­ industriale al 0NUD1 dian. Studiile realizate cu Lacomte — susţin că pot o- J
acel prilej au permis oa­
Ieri „cheia" limbajului a nu \
tru,mesajul primit, colone­ tă, aspecte de interes co­ menilor de ştiinţă să ajun­ mai puţin de 48 do anima- i
lul Moammer El Geddafi a mun, ale situaţiei Interna­ VIENA 17 (Agerpres). —- bilite pentru organizaţie şi gă ta concluzia că zăcămin­ le. O gamă largă, cum ;
rugat să se transmită, din ţionale, îndeosebi în legă­ La centrul O.N.U. din Vie- să contribuie la realizarea tele de minereu de fier, spun oi, in care intră tot \
partea sa şl a soţiei sale, tură cu Orientul Mijlociu, na au loc lucrările Consi­ acestora: întărirea coope­ mangan, nichel, cobalt etc., . soiul do vieţuitoare, de (a l
Safia Farkash, preşedintelui exprlmîndu-se hotărîrea ce­ liului dezvoltării industria­ rării tehnice, problemele e- au fost „spălate" de ape cangur la piţigoi. lată şi!
României, t o v a r ă ş u l u i lor două state de a acţio­ le al Organizaţiei Naţiuni­ nergetice şi dezvoltarea in­ -din rocile cu structură cris­ citeva dintre afirmaţiile fă- '
Nicoiae Ceauşescu, tovară­ na permanent pentru cau­ lor Unite pentru Dezvolta­ dustrială, interdependenţa talină ale continentelor. A- cute de cei doi autori în ţ
şei Elena Ceauşescu un za păcii, securităţii şi dez­ re Industrială (ONUDI). La între dezvoltarea ştiinţei şi poi, ele au fost transpor­ cartea sus-amrntită : un cii- 1
călduros salut, urări de voltării colaborării în lu­ lucrări participă delegaţii industriei şi transferul de
sănătate şl fericire perso­ me. din cele 45 de ţări mem­ tehnologii, resursele umane tate — tot do ape — spre ne, chiar şi puţin înzestrat, )
mări şi oceane, unde au poate sesiza semnificaţia )
nală, de noi succese po­ Convorbirea s-a desfăşu­ bre, printre care şi Româ­ necesare industrializării, in­ format depunerile minerale. a circa 50 de cuvinte ros- 1
porului român prieten. rat într-o atmosferă caldă, nia, un număr însemnat tensificarea cooperării în­ file de om; păsările ar-
. Conducătorul Marii Re­ prietenească, caracteristică de observatori diri partea tre ţările în curs de dez­ O DECIZIE OPORTUNA avea obiceiuri omaneştL' l
voluţii de Ia 1 Septembrie relaţiilor dintre cele două altor ţări şi a organizaţii­ voltare. Curtea federală a R.F. intre ele cintă in „dialecte
a dat o înaltă apreciere ţări şi popoare. lor din sistemul O.N.U. Ambasadorul român a a- Germania a decis recent locala şi, ca atare, atunci i
Principalele probleme a- rătat: Realizarea progra­ că, de acum încolo, „com­ cînd nu sini din aceeaşi )
naţiunile unite \ adoptat, Ia flate in discuţie se referă melor ONUDI, în cadrul ponenţa tribunalului va fi regiune, nu se pot înţelege \
fost
la programul de activitate
intre ele. Dacă ciripitul, lă- |
priorităţilor sale, pregătirea
al ONUDI pe perioada şi încheierea cu rezultate considerată drept contrară tratul, mugetul etc. au a I
iniţiativa României, proiectul de 1984—1985 şi pregătirile pozitive a conferinţei ge­ regulamentului, dacă unul semnificaţie „lingvistică", se 1
pentru conferinţa generală nerale a organizaţiei repre­ dintre juraţi va adormi in pare că şi mişcările ana- ţ
timpul interogării, fie şi a
rezoluţie privind organizarea în ONUDI — IV,, ce va avea zintă o contribuţie majoră unui singur martor". Prefe­ mit or părţi ale corpului a- i
ioc în 1984. j . la eforturile de lichidare a rinţele se vot îndrepta, deci, nimalelor au o mare impar- }
1985 a „Anului internaţional drul dezbaterilor, 'ambasa­ : .subdezvoltării, de instaura­ spre juraţii fără somn. cării". Coada ondulată a |
Luînd cuvîntul în ca-
tanţă în procesul „comuni- ţ
re a noii ordini economi­
al tineretului * dorul, Octavian Grop, 're­ ce Internaţionale, proble­ EXPONAT ORIGINAL unui dino ? Un semn de i
1
prezentant pe'rmahenţ • ăl
ţării noastre la organizaţii­ me cărora România, pre­ Colecţia „Casei umoru­ tensiune nervoasă... Ca să !
NAŢIUNILE UNITE 17 rinţe reale de afirmare tot le internaţionale de la lui şi satirei", din ■ oraşul nu mai vorbim de „zimbe- i
(Agerpres). — în cadrul mal puternică a rolului ti­ Vlena, a arătat că progra­ şedintele ţării, tovarăşul bulgar Gabrovo, a fost tul“ prin care ne arată col- \
Comitetului- Adunării . Ge- - neretului în viaţa politică mul ONUDI trebuie să co­ Nicoiae Ceauşescu, le acor­ ^ completată, de curind, cu ţii ! „Grăitor", nu glumă... ^
nerale a O.N.U.. pentru şi socială. dă o importanţă de prim
problemele sociale umani­ în conformitate cu re­ respundă priorităţilor sta­ ordin.
tare şi culturale la punctul zoluţia adoptată, au fost
privind Anul internaţional aprobate toate recomandă­
ai tineretului, iniţiat de rile privind punerea în a- Dezarmarea — o problemă vitală a contemporaneităţii
România, â fost ' adoptat. plicare a programului de
proiectul de rezoluţie pre-, măsuri şi activităţi ce ur­
zentat de ţara noastră re­ mează a fi întreprinse îna­ Ce a adus cursa înar­ specialiştii prevăd că ele cercetare-dczvoltare în îh ultimul deceniu cursa 'i
feritor la pregătirea şi intea şi în timpul Anului mărilor omenirii ? O po­ vor continua să crească materie de armamente înarmărilor şi-a adăugat i
marcarea în 1985 a acestui internaţional al tineretului, vară -de nesuportat pen­ într-un ritm anual esti­ s-au ridicat la 35 miliar­ alarmant de multe spira-^
an, sub deviza „Participa­ recomandări elaborate de tru toate popoarele, şi mat la peste 20 miliarde de dolari, faţă de 13 mi­ le, ne putem imagina cită''
re, Dezvoltare, Pace". La Comitetul consultativ pen­ sub raportul fondurilor dolari. Omenirea cheltu­ liarde dolari cu două de­ inteligenţă şi muncă de
proiectul de rezoluţie s-au tru Anul internaţional al irosite pentru cercetarea, ieşte un milion de dolari cenii în urmă. La aceste înaltă calificare deturnea­
asociat, în calitate de coau­ tineretului a cărui preşe­ producerea şi desfăşura­ pe minut în scopuri mili­ preţioase resurse materia­ ză astăzi armele de la
tori, 88 de delegaţii repre- dinţie o deţine reprezen­ rea a noi şi noi arme, şl tare, în timp ce o cinci­ le aruncate în prăpastia misiunea paşnică a dez­
zentînd toate zonele geo­ tantul României, tovarăşul sub acela al resurselor u- me din populaţia globului fără fund a înarmărilor voltării.
grafice ale lumii. Aceasta Nicu Ceauşescu, secretar al mane şi materiale detur- suferă de foame. Or, foa­ se mai adaugă cîteva, la Dezechilibrul d i n t r e
constituie o nouă expresie C.C. al U.T.C. . nate de la singurul ţel metea este un simptom al fel de importante: con­ cheltuielile pentru arme
a largii adeziuni întrunite Rezoluţia adoptată de co­ v a l a b i l — dezvoltarea, inechităţilor actuale din sumul mondial de alumi­ tot mai sofisticate, mai
de iniţiativa României şi mitet urmează să fie pre­ dar mai ales sub rapor­ relaţiile economice între niu, cupru, nichel şi pla­ distrugătoare, şi cele pen­
reflectă faptul că ea răs­ zentată plenarei Adunării tul capacităţii de „supra- ţările bogate şi cele în tină in scopuri militare tru combaterea foamei şi
punde cu adevărat unei ce­ Generale a O.N.U. ucidere" acumulată pe curs de dezvoltare. Un subdezvoltării în lume a
Terra. Documentele inter­ depăşeşte cererea totală fost caracterizat, cu luci­
naţionale relevă, astfel, simptom pe care cursa de aceste minerale în A­ ditate, ca absurd şi peri­
că fiecărei fiinţe umane îl culos. Mai ales că foame­
scopuri militare duce la revin 15 tone de exploziv ; tea şi sărăcia nu sînt boli
pierderea a 18 00Q locuri că fiecare european poate incurabile. Specialiştii a-
de muncă în industria Sta­ fi ucis de 114 000 de ori dezechiiibru absurd şi periculos firmă că foametea, de pH
telor Unite, scrie ziarul ja­ datorită armelor nucleare dă, ar putea fi suprima­ r
ponez „Japan Times". Ape- însumînd 50 000 de me- tă pînă în anul 2000, chel­
m BERNA. - La Lugano gatone. Toate aceste date înarmărilor îl. agravează,
s-au încheiat lucrările con­ lînd la cifre comunicate de demonstrează că nicioda­ deoarece armele „înghit" frica, Asia şi America La­ tuielile necesare reprezen-
gresului Partidului Socialist Ministerul Apărării al tă umanitatea nu a fost hrana a milioane de oa­ tină, la un loc. Şi, ca ima­ tînd",o parte infimă din
ginea Imensului jaf pe
Elveţian. După dezbateri, S.U.A., ziarul nipon relevă expusă unui pericol dis­ meni, „sorb" apa potabi­ care îl implică înarmarea actualele bugete militare
congresul a adoptat noul că bugetul militar al aces­ tructiv atît de grav ca lă de care are attta ne­ să fie mai completă, să uriaşe. Ceea ce lipseşte in
program al partidului, care tei ţări pe anul 1981 a dus în zilele noastre, cînd un voie „lumea a treia". în­ prezent este voinţa poli­
înlocuieşte documentul pro­ la creşterea şomajului în război nuclear ar echiva­ tr-un cuvînt, armele a- ne referim şl la irosirea tică de a se acorda prio­
de resurse umane, sustra­
gramatic din 1959. Statele Unite pînă la 1,5 la cu sfîrşltul civilizaţiei. gravează sărăcia săraci­ se dezvoltării pentru a ritate problemelor dez­
voltării, care au dobîndit
Helmut Hubacher a fost milioane persoane. De aceea, popoarele lumii lor, adîncind decalajele concepe, construi şi co­ astăzi un caracter priori­
reales îh funcţia de preşe­ nu au obiectiv mai nobil şi aşa greu de depăşit manda noile generaţii de tar. Inegalităţile economi­
B WASHINGTON. - Al­
dinte ai Partidului JSocialist decit apărarea păcii, idee ce-i separă de bogaţii a- arme. Statisticile ne in­ ce, sociale şi politice
Elveţian. coolismul afectează o fami­ ce se afirmă în zilele cestei lumi. formează că, într-o serie creează redutabile focare
lie din trei în Statele Uni­ noastre cu milioane de Cursa înarmărilor, de­ de ţări industrializate, un
te, iar peste 80 ia sută din­ de tensiune, susceptibile
H COPENHAGA. - Creş­ prilejuri, în milioane de venită o sinucigaşă cursă produs militar mediu re­ să provoace războaie lo­
terea şomajului constituie tre americani consideră că conştiinţe. spre neant, consumă fon­ clamă de 20 de ori mai cale şi, implicit, să dege­
pentru Danemarca cea mai aceasta este o problemă Din multitudinea de ra­ duri care, potrivit celei , multe cercetări decît un nereze într-un război nu­
serioasă problemă socială de dimensiuni naţionale — poarte şl documente refe­ mai e l e m e n t a r e lo­ produs civil mediu. Cu clear, ultima mare aven­
— scrie presa daneză, Nu­ dezvăluie un sondaj Gallup, ritoare la caracterul pri­ gici, ar trebui canaliza­ 10 ani în urmă, 20 la -su­ tură militară, la capătul
mai în ultima săptămină au dat publicităţii în S.U.A. mejdios al cursei înarmă­ te spre rezolvarea nume­ tă din oamenii de ştiinţa căreia Terra ar deveni
fost concediaţi alţi peste Prezentînd rezultatele son­ rilor, la consecinţele el roaselor probleme ale şl inginerii planetei par­ practic o planetă moartă.
2 000 de muncitori. Potrivit dajului, George Gallup a nefaste pe plan economic, dezvoltării cu care se ticipau la cercetarea în De aceea, toate eforturile
datelor publicate la Copen­ declarat, într-o conferinţă social şi al relaţiilor in­ confruntă omenirea. Se scopul dezvoltării tehno­ trebuie subsumate dezide­
haga, în Danemarca există de presă organizată la ternaţionale se desprinde eheltuie de opt ori mai logiei militare. Aceasta a
în prezent 290 000 de şo­ New York, că S.UA. cu­ un tablou copleşitor: mult pentru cercetări în şi făcut ca apariţia şi ratului suprem al oame­
meri. nosc un grad ridicat de în primul rînd, cheltu­ domeniul noilor arme de- dezvoltarea noilor arme nilor — dezarmarea- şl, In
alcoolism, deşi ansamblul ielile militare anuale de­ cît pentru soluţionarea să se desfăşoare într-un primul rind, dezarmarea
B TOKIO. - Fiecare mi­ populaţiei este împotriva a- păşesc pe plan mondial problemelor energetice. în ritm calificat ca „incre­ nucleară.
liard de dolari cheltuiţi in buzului de alcool, 650 miliarde dolari. Iar 1981, cheltuielile pentru dibil de rapid". Şi, cum EUGENIA MARINESCU
COLEGIUL DE REDACţIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Patre! (redactor şef adjunct), Vasile Pâţqn, Nicoiae Tircob
1 TIPARUL: Tipografia Deva, str., 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factori! poştali ŞÎ difuzor!! voluntari
Preţul abonamentelor i lunar — J3 lei} trimestrial — 39 leit pe 6 luni —
HSDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA j 2 700 Deva, str. Dr. Petro Groza, nr. Să.
78 lei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 8,50 lei lunar.
Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex: 72288.
din întreprinderi şi instituţii.