Page 62 - Drumul_socialismului_1982_11

pag- ? DRUMUL SOCIALISMULUI

Adunările generale ale oamenilor muncii — expresie a democraţiei

noastre socialiste, a autoconducerii muncitoreşti El

15.00 Telex
15,05 Şcoal:
PEMTRU CREŞTERE 15,30 Emisi 1
lă pci
Trage
17.25 germa
17,35 La vc
17,50 1001 tl
20.00 Telcju
20.15 Aetna!
mică
20.25 Trei i
greşul
P.C.R.
Oameni ai muncii din industrie * Of<
tăţi in
ECONOMISIŢI FIECARE K1LOWÂTT-ORĂ ! — doi
Precedată de dezbateri „Realizarea nivelului pla­ neri pentru activitatea anu­ abataj * 10 11 12 , au drept cauze o 20.15 Prin
clădhr
care au avut loc în toate nificat pentru 1983 încă din lui 1983. A rezulţat că pe seamă de alte neajunsuri Pentru producerea unui kilowatt-oră 21.00 Cadra:
unităţile subordonate, adu­ perioada care a mai rămas baza unui aport mai mare din domeniul transportului, 21.25 Film
narea generală a reprezen­ din acest an — s-a des­ al tuturor cadrelor de mi­ aprovizionării tehnico-ma- se consumă: lalele 1 '
tanţilor oamenilor muncii prins o idee centrală din neri, maiştri, ingineri şi teriale, reviziilor şi între­ levizir
din Combinatul minier Va­ raportul cppsiliului oame­ tehnicieni, la soluţionarea ţinerii utilajelor ş.g, © 0,32 m.c. gaz metan sau 22.00 Telcju
lea Jiului a analizat, într-o nilor muncii — reprezintă problemelor ivite pe fluxul Adunarea generală a re­
atmosferă deosebit de exi­ cea mai bună garanţie extracţiei, rezultatele s-ar ţinut din criiicile formula­ @ 1,5 kg lignit
gentă, rezultatele obţinute a mobilizării colectivelor fi situat la alte cote, ar fi te în încheierea dezbateri­ Un kilowatt-oră este consumat de:
de la începutul anului în noastre pentru valorifica­ reflectat mai deplin ade­ lor, că este necesară pro­ © un strung în 10 minute
activitatea de bază şi la in­ rea deplină a potenţialului văratul potenţial’ al coleeti- movarea unei concepţii teh­ BUCURE!
vestiţii, cauzele care au de­ nice inginereşti corespun­ Cu un kilowatt-oră se pot realiza : dioprograir
terminat rămîneriie în ur­ zătoare în conducerea şi or­ La ordinea
mă la producţia fizică de COMBINATUL MINIER VALEA JIULUI ganizarea activităţii de ex­ © 1,5 kg oţel electric sau tură; 7,00
Revista pi­
cărbune şi ceilalţi indica­ tracţie, la nivelul actuale­ ® 10 kg ciment. rul melodi
1
tori tehnico-economici şi de care dispunem* . velor miniere din bazin. lor exigenţe. în acest con­ de ştiri;
ascultătorii
financiari. , Analiza a fost în cadrai dezbaterilor au Edificatoare în acest sens text ş-au făcut referiri la de ştiri; li
întreprinsă în spiritul o- luat cuvîntul Constantin este remarca făcută de mi­ necesitatea asigurării indi­ Sarcina prioritară a energeticieoilor ric; 10,30 !
pienţărilpr trasate de to­ Alexa, I.on Buduliepanu, neral specialist Ion Buduli- celui de pormaliţaţe în ppn- 10,50 Pârtii
varăşul Nicolae Ceauşeşcu Mircea Şecrieru, Nipplae ceanu care a arătat că din cordanţă eu planul de pro­ Emisiune t
Buletin de;
la plenara C.C. al P.C.R. şi Tomp, mineri şefi dp bri­ abatajul mecanizat în care ducţie pentru 1983 şi în Cit mai multă să ştiu; 1
la (consfătuirea de lucru de gadă de la minele Petrila, conduce o bună formaţie perşpec|iv§, precuţn şi la 12.00 Buleti
}a Comitetul Central al Lupeni, Livpzeni şi Dîlja, de lucru, putea să extragă necesitatea '|mbunăţ|ţirh De toate r
tii; 12,30 E
partidului din luna octom­ ing. Cornel gurlec şi Cgrol mai* mult cărbune dacă ar tajele mppanizaţe. Â|tp re­ energie electrică realizată clorului; î:
realizărilor fizipe Jn aba­
brie, precum şi cu prilejul Şpnrşter, idipeciprij minelor fi beneficiat de un tranş- ră radio-V
Vizitei de lucru întreprin­ Aninoasa şi respectiv, IJri- port corespunzător. „Sim­ feriri ap fpşţ făcute <?u pri­ 1 la 3; 15,1
10.00 Buleti
se în Valea Jiului. _ ' .eani, Alexan.dni gucea şi ţim pînă în abataj fiecare vire la mai bpna fpjoşire pe bază de cărbune Te vom ui
ţva lucrările adunării ge­ Vasjle Pupăzan, preşedinţii stagnare a preparaţiei" -r- a forţei de muncă, jq ur­ — program
nerale au luat parte repre­ ,conş}ljilor oamenjipr mun­ a spus vorbitoral, situaţie gentarea investiţiilor jnl- Sfatul med
zentanţi ai organelor cen­ cii de la minele Pa roşe ni în care corpul de tehni­ niere şi ia necesitatea im­ în actuala conjunctură, Partjeipanţii Ja discuţii, pere compi
Deda; 16,40
trale, Judeţene şi locale de şi Bărbătejiî, Anton Bacu, cieni şi ingineri de la mina perioasă a îmbunătăţirii ca­ în care criza internaţiona­ între care Nicolge (-jheor- nomicc; l
partid şi de stat, cadr.c din directorul I.P.Ş.R.U.E.E.M. Lupeni ny a acţionat pen­ lităţii cărbunelui extras la lă de maţerii prime şi de ghe, Ioan Luţ, Isala Miu- ştiri; 17,05
pdnducerea Ministerului Mi­ Petroşani şi alţii care tru optimizarea întregului nivelul indicatorilor plani­ energie influenţează şi eco­ Jeşcu, Alexandra Varodi, 17,45 Mon
Cornelia B
nelor, ai altor ministere, s-au referi ţ la neajunsurile flux tehnologic. Asemenea ficaţi. nomia noastră naţională, Alexandri} Arunepteapu, 18.00 Orele
centrale şi întreprinderi. întâmpinate, făcînd pro’pu- stagnări „simţite pînă în IOAN MUSTAJA energeticienilor hunedoreni Ţrandafir Căleany, gen o gricultura
Prin’ prisma, indicatorilor le revin sarcini importan­ Ppşiar, aw innhzaţ cp răs­ 20.00 Radioj
tagoniştl ai
de plan stabiliţi pentru a- te, hotărîtoare pentru buna pundere şi ingiditaţe modal O zi intr-i
c
nul 1983, potrivit Pianului desfăşurare a activităţii în în car§ a d CHrs activita­ juterii mii2
n
paţional unic <ie dezvoltare toate domeniile. Zi de zi, tea î asPŞt sa, arătţnd Non stop r
economică şi socială a pa­ ceas de ceas, eforturile lor deşchiş pauzele pare au timişoa:
triei, dezbaterile s-au orien­ sînt îndrepţate spre pulsa- determinat rezultate §ub maţiile zile
tat spre găsirea şi valori­ rea în arterele sistemului posibilităţi: neaşiguraraa tatea în ii
ficarea ţuturor posibilităţi­ naţional a unui număr cit calităţii şi a cantităţii de pregătit!
viitor 7; I.
lor de sporire a realizări­ mai ridicat de megawaţi, cărbune prevăzute, lipsa de Investiţiile
lor la producţia fizică de spre asigurarea funcţionă­ echipamente pentru activi­ denţei: H
.cărbune. Sarcina de plan a rii centralelor la o putere tatea de investiţii, introdu­ „Te slăvim
nie", muzic
C.M.V.J. pentru 1983 pre­ cît mai mare. cerea în plan a unor lu­ Legea elect
vede o creştere de 800 000 — Energia este priorita­ crări fără condiţii de rea­ democratisi
tone la cărbunele brut, res­ ră pe economie, Trebuie să lizare, precum şi cauze noastre soc
pectiv, de 122 000 tone la depunem toate eforturile proprii care vizează buna muri pei
dv. ; 19,30-
producţia de cărbune net, pentru a asigura o funcţio­ organizare a activităţii, res­ artclc : cal
sarcină apreciată în una­ nare corespunzătoare agre­ pectarea tehnologiilor de artistic in :
nimitate ca realizabilă, daţ gatelor şi instalaţiilor, pen­ lucru, disciplina de produc­ monicii dii
ră la Teat
fiind faptul că şi în con­ tru a produce energia aş­ ţie, asigurarea Pieselor de mişoara : ,
tinuare combinatul şi în­ teptată de la noi. Trebuie schimb penţru diferite l- lui Arhimc
treprinderile miniere vor şă plecăm de aici hotărîţi paraţii eţc. 3-a insistat în­ Soiomon.
beneficia de sprijinul ne­
cesar pentru dezvoltarea,
mecanizarea şi moderniza­ I.M. Barza. Echipa de mineri condusă de Aurel Şipoş, care Sn fiecare liniă depăşeşte ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE 0
rea extracţiei de cărbune. planul cu 20—23 la sută. Foto: VIRGIL ONOIU
DEVA :
• — o — o - e — a — ® — • ® — o — o — « — a — • — a o — — a a — - e — ^ — • r - ® — « — ©
să ne gospodărim bine re­ deosebi asupra măsurilor lasă (Pat
(Arta); HU
sursele de care dispunem, care trebuie luate pentru done africa
rea în exploatare să valorificăm mai eficient ca plănui anului 1983 să tastici (Sid
(Flacăra);
poată fi îndeplinit. Pe mai
cărbunele de Valea Jiului,
să ne realizăm planul la departe, arătau vorbitorii, teptarea (,
toţi indicatorii, inclusiv la hotărîtoare în realizarea (Constructc
ŞANI : Co
energie pe bază de cărbu­ sarcinilor răminc asigurarea de argint
ne — reliefa, în cadrul combustibililor necesari la tind un tre
Pentru colectivele între­ de investiţii al I.M. Barza. dere, sublinia Florian Alba, nul 1983. „Două sînt carac­ adunării generale a oame­ nivelul planului anului vii­ LUPENI:
din Santa '
prinderii miniere Barza, Avem de executat în regie şef de echipă la sectorul teristicile activităţii noas­ nilor muncii de la între­ lor, în care producţia de VULCAN ;
Sarcinile de plan pe anul proprie un volum de Ivi- Musariu I, este buna apro­ tre din aniţl viţţpr — apre­ prinderea el ctrocentrale energie pe cărbune deţine niţă (Lucei
e
ţ£)83 marchează creşteri crări în valoare de peste vizionare a locurilor de cia Ioan Âîmăşan, contabi­ Deva, Ieronim Rusan, di­ ponderea, executarea la întîlnirea (
S
N
A
O
A
: D
minime faţă de acest an la 63 milioane lei la construc- muncă — cu lemn, capse, lul şef al întreprinderii : rectorul unităţii. termenele planificate a re­ citoresc); X
producţia fizică, sortimen­ ţii-montaj. Este o sarcină exploziv, aer comprimat, creşterea conţinutului de Suportul afirmaţiilor de paraţiilor capitale ale gru­ merge mai
tală. Sarcini sporite şi răs­ mobilizatoare, pentru în­ piese de schimb pentru a- metal în minereul extras mai sus are un temei real, purilor nr, 1 şi 4 de la zatpl); Bl
punderi majore vor avea făptuirea căreia trebuie să gregate. Iar noi, minerii, şi reducerea cheltuielilor de Î.E. Deva situîndu-se prin­ Mintia, a reviziilor tehni­ mintirilor
însă în ceea ce priveşte ne organizăm foarte hi ne, să lucrăm jnai ordonat, şă producţie. Căile realizării tre unităţile pare, în mod ce şi reparaţiilcţr curente (Steaua
calitaţea şţ eficienţa acti­ să rezolvăm o serie d? prp? ne organizăm mai bine pe acestor imperative rezidă constant, obţin realizări la toate celelalte grupuri şi TIE : Trai
(Patria); c
vităţii. bleme privind dotarea teh­ schimburi, şă folosim tim­ clar din programul de măi bune în cadrul centralei in­ instalaţii. La investiţii, riile I-II (1
Dezbătând cu dişcernă- nică şi folosirea cu maxi­ pul de lucru efectiv pen­ suri. Aş menţiona cîteva, dustriale penţru produce­ unde se prevede pentru GIU-BAI:
iţţînt şi responsabilitate sar­ mă eficienţă a utilajelor". tru producţie". pe care trebuie ga le avem' rea energiei elecţrice şi 1983 un volum de îuerări dineuri (Ci
cinile ce le revin în 1983, eu toţii, permanent, în a- termice. Spre exemplu, pe de peste 300 milioane lei, HAŢEG: 1
de Vultur
că şi măsurile menite şS ţenţie: realizarea ritmică a, 10 luni, la producţia totală s-a criticat faptul că pla­ Măria Mir
asigure înfăptuirea lor în ÎNTREPRINDEREA MINIERA BARZA producţiei fizice, darea la de energie, aici s-a înregis­ nul nu este corelat, cu ter­ Atenţie la
bune condiţii, minerii de ţimp in exploatare a npi- trat un plus de peste 83 menele de punere în func­ (Casa de i
Ja Barza au concluzionat, înfăptuirea sarcinilor ca­ Alţi particjpanţl la dez­ lor zăcăminte, folosirea Ra­ milioane kWh, o depăşire ţiune a diferitelor p.biecţi- RIA: Iubiri
— seriile
în cadrul adunării genera­ litative superioare din 1983 bateri — Giieorghe Roşea, ţională a ’doţăril tehnicp, q â graficului de putere cu ve, cu livrarea do echipa­ ILTA: Bun
le a reprezentanţilor oa- — respectiv creşterea ba­ şeful sectorului Musariu I, forţei de muncă şi a tim­ 12 MW, un plus de energie mente, că şi de această da­ Sam — se
mqnHorrriifncii, că ele sînt zei proprii de minereuri -— Nipbla’e ‘pineş’,” şeful secto- pului execţiv de lucrp, e- termică (de circa 38. OOP lă sînt nominalizate lucrări na); GI-IF.
realiste, tertteinlc funda­ stă îft puterea cplectivului, rqlţţl Musariii II, ‘Adrian cpbpmişirea şpvpr^ a nţa- Gcai. în aceeaşi perioadă, fără condiţii 'de realizare, ţio f-ntom
:
mentate şl s-au angajat să au subliniat participanţii ia gerthdgi,' şefuţ tecţcralui feriaielbţ, ' combustibilujlui producţia marfă a fost de­ eolicitîndu-se un sprijin
le îndeplinească exemplar. dezbateri Direcţii sigure de ^rădişor — au recunoscut şi cnşr’giel plectrice, ” E.ana păşită cu 3 milioanp lei, real şi consistent din par­
Cea piai importantă latură înfăptuire a lor: Irfterîşifi- pii "obiectivitate că in acti- prgâtuzare' ş( disciplină’ fer­ producţia netă în ramura tea centralei pentru eluci­
a activităţii lor in anul vii­ cărea lucrărilor de cerce­ vitaţpa' colectivelor pe care mă în" întreaga acţiviţate‘‘. construcţiei de maşini cu darea problemelor de plan
tor o constituie maţeriaii- tare a zon'elo.r filohiere cu­ le conduc'mai sînţ abateri Conştienţi "df importanţa un milion lei, reaiizindu-se care pun sub semnul între­ Timpul
ziua de 19
zarea programului de ’ In­ noscute — pentru identi­ de la disciplina tehnologi­ muncii lor — de a asigura suplimentar ia productivi­ bării producţia axului vii­ Vremea va
vestiţii, darea în exploata­ ficarea exţactă’ a potenţia­ că şi a muncii, împotriva economiei naţionqle canti­ tatea muncii mai mulţ de tor. fchergetieienii "de la LE. medăi eu
re la termeii a noilor' ză­ lului geblogic' minfer, cgn- cărora trebuie şă acţione­ tăţi’sppri te de resurse mi­ 3 000 lei pe lucrător. La ţieva, pp dapjiq, cbuşHenţi acoperit. Vc
l
căminte miniere. „Va tre­ ^ţjţra’reă' 'iŞ’' ze cu mai multă hotărire, nerale ’uţlie ^plumbi cupru, unii indicatori, însă, cum 111 taţii locale
v
bui şă acţionăm mai Intens activităţii 'deextracţie "â au solicitat sprijin în com­ zinc, sulf), de substanţe ne- şînţ prqdupţia de energie de importanţa rolul ior ploaie şi j;
In economia naţională, s-au
ninsoare,
W' nivelul 'întreprinderii şi miiiereţîiui, în baza. studii­ pletarea efectivelor şi s-au metaîîffRe (bpntbniţă,' ‘ cal- electrică "pe bază de * pSr- (pnga.iat cu acfşt prilej şă moderat di
Să-l sprijinim mai ’fconsis- lor în tocmite' în acest an, angajat igfrsi intensifice clţă pţa.) —, minerii'de. la. bime’ consumul specific de râturile \
v
tent pe constructor pentru accelerarea lucrărilor de şţrAdapille, sa crească pr.o- Sarza aii făciţt legâmînţ cu combustibil convenţional, depună toqbe noaptea ; r
pentru a face faţă eu sup-
cuprinse îi
Intrarea în producţie, în pregătire. In vederea men­ Sţicţivita'teâ muncii' şi să ei înşişi de a munci mai consumul propriu teliţnplb* 1 «rad, Iar
ifl83, conform prevederi­ ţinerii pgpofţnente a unui ^imiriueze sub’ţjpnţe fprmş- ţoult si mai bine în 19Ş3, gie de energie electr ică, in­ Cfa sarcinilor cisoseViite % tre 4 si 7
lor, a zăcământului <fe' la volum de rezerve pentru le" costurile de' 'producţbî, Şe a-şl îndeplini pxpnţplar vestiţiile, sarcinile nu au credinţaţe- de partid, ta, local,
ceată. (Mei
Valea Morii — releva Teo­ exploatare. ’ i.Ceea ce trş- şŞ-şî îndeplinească intbgţal ţb'aie prevedefiie de p.lăn.’ fost îndeplinite la nivelul viciu : Ludi
dor Vrsoi, şeful sectorului fcate avut mal mult în Ve- prevederile’ de' plan pe fi­ " ' DyMtTfcO SKSDNKA prevederilor. 15VÎU BRAICA