Page 67 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 67
5 • SlMBĂTĂ, 20 NOIEMBRIE 1982 paq 3
I N E
21
noiembrie ALEGERI ÎN CONSILIILE POPULARE
ral
; a pa- J
lonezia
săptii-
Vg prezentam: BULETINELE Di VOT...
Fotbal:
;ersita-
ieă
săptă- Judeţul HUNEDOARA Judeţul HUNEDOARA
Judeţul HUNEDOARA tv
lia Municipiul____________
îoastră
Oraşul ________________
Lumini
idul 31
ptămî- BULETIN DE VOT • ' BULETIN DE VOT BULETIN DE VOT
ia cu %
Mitică" X \ ,
ale in pentru alegerea deputaţilor în Consiliul Popular a! pentru alegerea deputaţilor în Consiliul Popular al " pentru alegerea deputaţilor în Consiliul Popular a) “II
ii de
Beli-
Municipiului__________ Groşului---------------- C o m u n e i
Circumscripţia electorală municipală nr._____ Circumscripţia electorală orăşenească nr.____ Circumscripţia electorală comunală
21 noiombile 1982 21 noiembrie 1982
21 noiembrie 1982
Numele şl prenumele Din partea Numele şi prenumele Din partea
00 Ră Numele şl prenumele Din partea candidaţilor cui candidează candidaţilor cui candidează
ii; 6,30 candidaţilor _______ cui candidează
gricul-
il; 8,00
lori de
10 Bu-
Varic-
îulctin
a lite-
VIuzicA
tin de
:rs in- fel*.
Publi-
e ştiri;
12,35
irului ;
Radio-
la 3 ;
1 vot !
Meri-
tin de
e pro-
popu-
i ştiri; ...Şl MODUL CUM VOTĂM
; 18,00
otago-
22,00
Iluziei
tin dc Prezentăm mai sus buletinele de vot pe letin de vot cu banderolă maro. bastră pentru alegerea deputatului în consi
x stop care alegătorul le primeşte în momentul pre în cazul alegătorilor care domiciliază în liul popular orăşenesc şi unul cu banderolă
zentării în faţa comisiei electorale a circum oraşele subordonate municipiului Petroşani — maro pentru alegerea deputatului în consiliul
scripţiei de votare. Buletinul de vot pentru cum sînt Petrila, Vulcan, Lupeni şi Uricani — popular comunal.
circumscripţiile electorale municipale are aceştia vor primi două buletine de vot : u- Cu buletinele de mină, alegătorul intră
banderolă galbenă, cel pentru circumscripţiile nul cu banderolă galbenă pentru alegerea în cabina de votare. Dacă pe buletin este
electorale orăşeneşti, banderolă albastră, iar deputatului în circumscripţia municipală şi înscris numele unui singur candidat şi op
.şte şi
lcanul pentru circumscripţiile electorale comunale altul cu banderolă albastră, pentru alegerea tează pentru acesta, împătureşte buletinul în
: Pie
le I-II banderolă maro. deputatului în circumscripţia orăşenească. patru cu ştampila secţiei de votare în sus.
fan- Avînd buletinul de identitate asupra sa,
; A ş- Alegătorii domiciliaţi în comune subor Dacă sînt înscrişi doi candidaţi, alegătorul
i stop alegătorul domiciliat ântr-un municipiu se donate municipiilor, cum sînt Cîrjiţi, Velei, trebuie să opteze pentru unul dintre ei, iar
STRO-
lacul prezintă în faţa comisiei electorale a secţiei Şoimuş, Teliuc, Ghelari, Băniţa şi Aninoasa, numele celuilalt să-l anuleze cu creionul pe
ăştep- °'e votare, de la care va primi un singur vor primi de asemenea două buletine : unul care-1 are la dispoziţie. în cazul buletinelor
bric);
ndiştil buletin de vot cu banderolă galbenă. Cel ce cu banderolă galbenă pentru alegerea depu cu trei nume de candidaţi înscrise pe ele, va
ural); domiciliază într-un oraş — Haţeg, Simeria, tatului municipal şi unul cu banderolă maro
t gra- trebui să opteze de asemenea pentru unu)
iNEA: Brad, Călan, Orăştie — va primi un singur pentru alegerea deputatului comunal. singur, numele celorlalţi doi anulîndu-le cu
ANI-
|Mun- buletin cu banderolă albastră. Cel ce domi Alegătorii care domiciliază în comune creionul. Buletinele se împăturesc apoi după
.ngela ciliază în comune subordonate direct jude subordonate oraşelor — cum este Crişcio- cum am explicat şi se introduc în urnă, actul
(Rete-
ul a- ţului va primi, de asemenea, un singur bu rul — vor primi un buletin cu banderolă al votării fiind în acest fel corect exprimat.
l-II J
)RAş-
(alben
— se-
EOA-
in a-
tură); Consemnări D e p u t a t u l Turdaş. Privind spre viitor
Pană
XAZ1:
LAN; (Urmate din pag. 1) şcoli, cămine culturale, dis rea neabătută a politicii
zultur Mă bate gindul să scriu întreprindere şi că in timpul marcă a lui Romain Rolland,
3IME- odaiă o carie intitulată liber ii plăcea să colecţio din cartea sa despre Beet- pensar medical şi punct sa partidului şi statului, a isto
e feţe „istoriile din tren". Ea ar neze porţelanuri vechi şi rea teritorială, să obţinem nitar, unităţi comerciale şi ricelor documente ale Con
■şui) ; hoven ; „Unde nu există un venituri mal mari pentru de prestaţii care satisfac pe gresului al Xll-Jea. Investi
vecin cuprinde toate intimplările cărţi pe această temă. Doar caracter mare, nu există
Lumi- pe care le-am văzut sau că nu prea avea timp li nici om mare, nici artist 'cooperativele agricole şi deplin cerinţele locale. A- ţiile pentru agricultură in
le-am auzit in timpul călă ber. De ce ? Pentru că de mare, nici mare om de ac pentru cooperatori şi meca nual se cheltuiesc pentru comuna noastră depăşesc
toriilor făcute do-a lungul două legislaturi era depu ţiune". Cugetarea scriitoru nizatori. C.A.P. Turdaş şi învăţămint, cultură şi sănă in acest cincinal 100 mili
«jstsa anilor. Negreşit, un loc a- tat in Consiliul popular mu lui francez se intilnea sur Pricaz au livrat in acest an tate aproape 800 OOP lei. oane de lei. Aproape 60
parte in această prezumti nicipal. Asia lămurea totul. prinzător, peste spaţii şi la fondul de stat 347 tone Iar comerţul desface mărfuri milioane s-au cheltuit pen
LfSS vă carte l-ar avea omul cu „Un deputat — zicea — nu-şi ani, cu telul de a gindi al porumb, 568 tone grîu, 195 de peste 5 milioane lei. tru construcţia complexului
care am stat de vorbă vre mai aparţine. . El este al muncitorului-deputat din la tone orz, 319 tone cartofi Consiliul popular - datori de creştere şi îngrăşate a
lin 10 me de trei ceasuri, cit du obştii. M-am obişnuit cu ta mea. Multe am mai spo şi legume, peste 1 000 tone tă rezultatelor bune obţinu porcilor, care a fost dat in
15, 52, rează drumul de la Timi ideea şi cu condiţia aceas rovăit pe acel drum de sfeclă de zahăr, aproape te in producţia materială, în funcţiune anul trecut. Alte
3 000 hl lapte şi alte pro
şoara la Deva. Era toamnă ta de instituţie publică şi, seară şi ele îşi vor afla dezvoltarea prestaţiilor şi 15 milioane se investesc
0, 75, ca acum, se insera, pe fe cind imi va expira manda poate locul in cartea aceea. duse. Acestea sint laptele, serviciilor — a ajuns să al pentru modernizarea secto
reastră nu se mai vedea tul, am să mă simt o vreme Pentru această duminică am expresia concretă a hărni bă un buget excedentar, să rului zootehnic la C.A.P.
guri : nimic, iar omul din faţa mea fără rost. Am să m-apuc a- să mai reţin doar răspunsul ciei şi rodniciei muncii coo se autolinanţeze.
: rc- Pricaz şi Turdaş, iar peste
mă Interesa mai mult decit tunci să-mi şterg' de praf pe care mi l-a dat cu puţin peratorilor, mecanizatorilor - Care sint perspectivele 20 milioane sint destinate
cartea pe caro mă pregă porţelanurile înainte de a ne despărţi. şi specialiştilor din agricul privind dezvoltarea econo îmbunătăţirilor funciare şi
team s-o citesc. Ceea ce L-am întrebat intr-un tir- „Ca om - l-am Întrebat a- tura comunei noastre. mică şi socială a comunei, mecanizării. Pentru amena
EÎS
mă atrăgea era expresia ziu care crede că este ca tunet - de ce vă temeţi cel Avem o seamă de reali ridicarea calităţii vieţii oa jări piscicole pe 100 ha, ca
A răspuns
mai mult
Esă de calm şi echilibru interior litatea definitorie a unui spontan : „De a ajunge in zări şi îrP domeniul social- menilor ? re se vor incheia anul vii
a întregii sale ţinute. S-a deputat. M-a . privit puţin cultural. Oamenii şi-au - Avem perspective fru tor, se investesc peste 5 mi
entru dovedii ulterior că era so surprins, ne ştiind că tocmai situaţia să roşesc in faţa construit case noi, moderne, moase şi facem totul pentru lioane lei. La Pricaz, unde
1982 : ciabil şi spiritual. Mi-a po pentru a-l lua pe neaştepta celorlalţi oameni". „Dar ca dotate cu mobilă şi obiecte I.M. Orăştie are mai multe
trep- te sărisem de la una la al depuiat - am stăruit - de a ridica pe o treaptă supe
iabil. vestit a mulţime de intim- ce vă temeţi cel mai mult de uz casnic ca ta oraş. In rioară întreaga noastră ac secţii de producţie indus
ocale plări, de la drame familia ta. După o clipă de reflec tot mai multe curţi au apă tivitate economică şi socia trială, se fac investiţii care
orva- le, pină la dificultăţi şl iz ţie insă, mi-a răspuns fără De data aceasta mi-a răs lă. Acţionăm cu fermitate şi vor duce la creşterea ac
vno- ezitare. „Nu este o singură puns abia după ce a stat ru! cutoturismele, motocicle
Tcm- bi n zi legate de finalizarea calitate, zicea. Două sînt tele şi motoretele. Avem răspundere pentru înfăptui centuată a producţiei.
or li unor mari investiţii'.^ Deşi dteva clipe tăcut, cu ochii
3 şl era modest, păstrîndu-se in aceste calităţi: să tie om aţintiţi în întunericul de a-
xime umbra istorisirilor sale, re de acţiune şi să fie om de
leaţă fără. Apoi şi-a întors privi Acţiuni ediii&ar-gospodâreşti
ieşea că pusese umărul la caracter. Neapărat amin-
rile spre mine şi mi-a spus
him- rezolvarea tuturor acelor dauă, căci numai cu una impăcat cu sine : „Cu sigu (Urmate din ocg. t) la modernizarea străzii lucrare s-a concretizat în
Vor „cazuri". Eram puţin nedu n-di făcut nimic, iţi dezamă „Minerului , în lungime de transportul pietrei, pregăti
11
for- ranţă de acelaşi lucru". Iulian Ursulescu, Cornel
isoa- merii, căci îmi spusese că geşti alegătorii". Cuvintele Mariş, Floare .Şuba. 300 m, este de 50 000 lei. rea terasamentului, monta
lciu: Contribuţia voi un tar-patrio rea bordurilor şi amenaja
i). era tehnician intr-o mare sale mi-au reamintit o re RADU CI03ANU i Ghelari. Valoarea glo
bală a lucrărilor efectuate tică a cetăţenilor la această rea trotuarelor.
