Page 7 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 7
e MIERCURI, 3 NOIEMBRIE 1982 paq. $
fntîlniri de lycrsi ale candidaţilor cu alegatorii
I \ INDIFERENTUL %
imm
Angajare fermă, responsabilă pentru AUTORII î | In ziarul nostru din 27 |
) octombrie ac. a apărut |
( articolul intitulat „Poten- ţ
dezvoStarea economico-socială a comunei / ftalul de producţie al fer- ?
ilui —
,ru sat ÎNTREBĂRI*— RĂSPUNSURI I * melor zootehnice să fie I
irală Luni, 1 noiembrie, to cetăţeni şi-au construit ca muna va beneficia de im ţ mai bine valorificat !“ in ţ
pronocxprcs varăşii Adrian Haida, sc noi. Creşterea nivelu portante investiţii pentru i cuprinsul căruia brigada i
Nicolae Curea, David lui de trai al cetăţenilor construirea unui bloc ne © Un grup de pensio- a depus pînă în prezent ( > „Fulger" a relatat despre J
ei
Nan şi Ioan Nan — can este reflectată şi de faptul cesar specialiştilor care nari C.A.P. din Orăştie contribuţia datorată la * \ dezordine.- ce domneşte \
ri
programn- didaţi în circumscripţiile eă aceştia dispun de peste muncesc la Gurasada, as ne întreabă care este cau- fondul de pensii decît în j 1 în ferm„ zootehnică a t
electorale nr. i şi 2 ale faltarea şi amenajarea dru za că de trei luni de zile procent de 43 la sută, ' ? C.A.P. Rişca. Aron Me- ?
comunei Gurasada, pre- murilor; în CA..P. vor fi n-au mai primit pensiile, nu am avut posibilităţi ş ! drea, primarul comunei r
a cconomi- efum şi deputata judeţeană realizate noi obiective şi se Răspunde acestei între- financiare de a putea * ţ Baia de Criş l-a intre- |
Aurora Opriş" s-au întîlnit va pune un accent deose bări Oficiul de asigurări plăti la timp pensiile şi > i bat pe Nicolae Cean, şe- ţ
iptelor cu cetăţenii din circum s&slS bit pe dezvoltarea creşterii sociale şi pensii pentru celelalte drepturi de asi- I * ful de lermâ : „Ai citit
serial : „O scripţiile amintite. Cu a- animalelor. ţărănime din cadrul Di- gurări sociale membrilor J \ ce scrie ziarul despre fer- ţ
jierdută" — cest prilej, între candidaţi noiembrie recţiei pentru probleme cooperatori ai C.A.P. O- |
■ - ’J
te în cadrul întâlnirii ale ^ mo ce o conduci N. C,
şi alegători s-a purtat un gătorii au făcut şi nume de muncă şi ocrotiri so- răştie“. •. , i-a răspuns nervos prima- j (
fructuos dialog, evidenţiin- , AIEGERi roase propuneri referitoare cial-e: „Conform preve- Gheorghe Pa vel — | ) rutui: „N-am citii. N-am S
9
du-se pregnant acordul u- la repararea drumurilor derilor Legii 4/1977, art. Brad. Dacă datele pe ca- * ţ timp de aşa ceva". Râs- ţ
nanim al cetăţenilor, pre IM CONSUMI şi trotuarelor, amenajarea 6» fondurile necesare plă- re le-aţi furnizat ver- Ş i punsul acesta poate să ti
zenţi la întâlnire, la politica unei brutării, împrejmuirea ţii pensiilor şi celorlalte bal — respectiv că aveţi J i pară bizar si chiar este. }
pară bizar şi chiar este,
internă şi externă a parti PSPSLARE şcolii din Gurasada, apro drepturi de asigurări so- vechime în cîmpul |
0
dului şi statului nostru, de' ciale ale membrilor coo- muncii de 15 ani în gru- I
l : 6,00 Ra- vizionarea cu lemne de foc,
imincţii; 6,30 pace şi progres social. Ca construirea de noi poduri perativelor agricole de „„ k „ T r „ î
T
producţie se xormeaza
_ J
în agricul- urmare a aplicării în via şi podeţe, mai buna gos i)reducţie se formează ^ J ; giupa a Il-a j
ojurnal; 8,00 ţă a acestei politici, în ul din contribuţia C.AP., şi u Jn grupa a m ai
8,10 Curie- 100 autoturisme, 1 000 a- podărire şi înfrumuseţare exactitate |
0,00 Buletin timii ani comuna Gura parate de radio, 700 tele a comunei, angajîndu-se constînd din 9,5 la sută corespund
Răspundem sada a cunoscut profunde vizoare şi alte obiecte de ca la înfăptuirea acestor din valoarea producţiei realităţii, puteţi cere pen \ dar in cazul lui N.C. o |
10.00 Buletin transformări care au con globale planificate. în- sionarea la vîrsta de 58 l ostiei de atitudine nu este |
nterpreţi de folosinţă îndelungată. deziderate să-şi aducă o
ă; 10,30 Din dus la creşterea nivelului în mod firesc, discuţiile contribuţie substanţială, trucît C.A.P. Orăştie nu de ani. l de mirare. Şefului fermei *
; 10,45 Co- de trai al tuturor locuito atît prin munca voluntar- 1 zootehnice din Rişca îi pa•
Felix din rilor comunei. S-au dat în dintre candidaţi şi alegă ^ so foarte puţin de atribu-
Buletin de folosinţă magazine săteşti tori s-au axat pe dezbate patriotică, cît şi prin con SESIZĂRI — SOlUţll ( ţii le ce-/ revin, de activi
idiocaruselul rea măsurilor care privesc tribuţia în bani.
Publicitate; la Gurasada, Cîmpuri Sur- tatea ce o desfăşoară.
* ştiri; 12,05 duc, Vica şi Cărmăzăneşti, realizarea sarcinilor eco Dialogul purtat între ! \
folclorului ; o şcoală de 8 clase la Gu nomice în profil teritorial, candidaţi şi alegători a pri ® Anonimei care sesi ia conducta de apă pota CA LA GARĂ...
iintiflc; 12,45 lejuit manifestarea hotărî- zează cîteva aspecte de bilă a C.S.H.
radio - tv. ; rasada, şcoli de 4 ani şi că pe dezvoltarea în perspec rii unanime de a se acţio proastă gospodărire a S-a intimplal in seara
3; 15,00 Clu- mine culturale ia Cîmpuri- tivă a comunei. Numeroşi Au fost, de asemenea, 1 ! ; zilei de 27 spre 28 oct om-
6.00 Buletin _ tSiitduc, Runcşor şi Vica, na în comun pentru înfăp străzii Elisabeta Mărgi atenţionaţi locatarii stră- , ) brie la hotelul Bulevard |
[îndră clasă { alegători, între care Ioan tuirea sarcinilor istorice neam! din Hunedoara, Si zii să întreţină curăţenia j
•întece; 16,20 lf) din cele 11 localităţi ale Ştef, Petru Poenaru, Ioan înscrise în documentele răspunde Consiliul popu ţ din Deva. Persoana care |
llui ; 16,25 comunei au fost electrifi trotuarelor, să nu dever- f 1 ocupa de opt zile came- ?
-ese : Florin cate, a fost realizat un Certejan, Ecaterina Blin Congresului al Xll-lea al lar al municipiului. Re seze ape menajere în faţa * ra cu nr. 120 a avut în j
Coordonate da, Ioan Naghy şi alţii au P.C.R. ţinem că s-au luat mă- caselor,
r,00 Buletin punct sanitar la Cărmă VASILE PATAN suri ca trotuarele să fie ! i acea seară surpriza să t
Tribuna ra- zăneşti, mai mult de 400 subliniat că In viitor co reparate în cursul acestei • „Defecţiunile instala- » i constate că cheia de la «J
oreeîtal fol- ţiei sanitare au fost re- I ) cameră fusese dată de la »
'eter; 17,40 luni, ca atît I.I.U.C. cît
năne; 18,00 şi secţia întreprinderii mediate în cursul lunii * ) recepţie altei persoane, ţ
15 Agricultu- septembrie 1982". Am ci- g I care se „baricadase" î
Z; 20,00 Ra- Oraşul ceferiştilor spre noi împliniri „Vidra", ce-şi au sediul tat din răspunsul trimis J I înăuntru şi pas de mai ?
Protagonisti pe această stradă, să e- redacţiei de conducerea |
2.00 O zi în- fectueze curăţenia incin J intră să-ţi odihneşti or- %
Paaini din Ieri, la Şcoala generală plinirea cu succes a tutu punerile alegătorilor. în telor şi repararea faţade G.I.G.C.L., care a acţio- f ţ ganismul trudit. „Musafl- |
şi Bess" de nr. 1 Simeria, a avut loc ror acţiunilor întreprinse circumscripţiile amintite nat prompt, soluţionînd g t rulcare intrase in hotel 1
>—5,00 Non lor. De asemenea, s-a dis
o întâlnire de lucru între spre binele nostru". au mai fost propuşi candi pus. sectorului apă al favorabil sesizarea cetă- I J ca la gară, fără ca cine- î
candidaţii de deputaţi şi Oraşul ceferiştilor trebuie daţi : Cornelia Pastină, O- I I.G.C.L. să efectueze re ţeanului Alexandru Vlad * ) va să-l Întrebe ce caută s
18,00 Infor- limpia Vintilă şi Emil Mo- ^ in ace! hotel, avea came- *
8,10 Actuali- alegători din cadrul cir să reocupe locul fruntaş pe » paratia pompei racordate din oraşul Brad.
trie : Folosl- cumscripţiilor electorale care-1 deţinea odinioară guţ. I , ră vizavi, la Turist. Jude- ?
a capacităţii nr. 1 şi 2 din localitate. Cu între oraşele ţării, subli a. liviu ţ cînd după numărul sticle- ®
reducerea acest prilej s-a purtat un / lor golite, aliate alături«
la 1000 lei niau în intervenţiile lor r de el, e explicabil că as
Modern" Ti- dialog fructuos, soldat cu cetăţenii Dumitru Irinca,
20 „Uteeiştii direcţii clare de activitate Remus Bretoi, Gheorghe » greşit hotelul. Nu e ex- ^
iştii de mîi- pentru viitor, vizînd în an în preajma aniversării Centenarului Muzeului judeţean s plicabil însă ca recepţio- i
18,40 In în- Mocioi, Sabin Petrean, Vio- / nera hotelului, de servi- J
ifcrinţei Na- samblu înfrumuseţarea şi rel Moţiu şi alţii. „Noi a-
dului : Con mai buna gospodărire a o- vem puterea şi capacitatea ş ciu in acea zi, să viseze |
stare a mc- raşului, realizarea unor lu organizatorică de a ne Din „Cartea de aur" ^ /o nemurirea sufletului in i
nocratic de crări edilitare mult aştep , loc să-şi facă datoria. J
oamenilor crea condiţii mai bune de \ s
ulucerea so- tate de cetăţeni. muncă —, dar şi de viaţă. Pagini îngălbenite de templu al culturii, al cu loarea exponatelor o isto
Melodiilc Alegătorul , Ioan Suciu, Ceferişti am fost din tată-n vreme. Pagini scrise de oa noaşterii trecutului nostru rie trecută şi prezentă, pli \ GlŞTE TE CVLTURI ţ
tică uşoară ; meni care iubesc şi au iu i Serafim Popovici, Mihal 4
lisiunea lite- opina : „Cunoaştem minu fiu şi asta sîntem şi acum. dac, al timpurilor de nă nă de evenimente remarca
aatrlei ofMn- natele realizări înfăptuite Să punem mîna toţi şi să bit pământul şi ţara, pre văliri şi cuceriri romane, bile, care au făcut din lo 1 Cioran, Nicolae Stănilă, ?j
literare, ze- în Simeria în ultimii ani. zentul şi trecutul, numele învăţînd din greşelile a- 1 Adam Ister, liie Ister şi J
dan pat.. Noi sîntem autorii lor. facem din Simeria un oraş şi renumele de român. Oa cestui trecut şi aducînd cuitorii acestui ţinut hu- \ Petru Burz din satul Bre- ^
bim ?“ — d« bine gospodărit, un oraş nedorcan, vrednici făuritori i tea Mureşană, comuna ti
dr. Vasile Pentru noi, copiii şi nepo civilizat" — arăta Gheorghe meni care au văzut cu o- virtuţile strămoşilor. Se
ţii noştri am făcut ceea ce Mocioi. Candidatul Si- chii minţii pagini de is cuvine toată lauda neobo ai neamului românesc. ’ llia, cresc in ogrăzile lor J
se vede: blocuri, magazi torie şi s-au emoţionat în sitului arheolog, conducă Apreciem activitatea des \ o sumedenie de gişte, \
ne, şcoli, străzi la echer,, mion Trie a arătat că pro tre zidurile masive ale tor al muzeului şi ajuto făşurată de organizatorii i găini şi alte orătănii. Fap- V
în care nu-ţi mai pierzi blemele ridicate pot fi re Castelului Corvineştilor, în rului său". Dr. Petru Groza. acestei expoziţii şi le do ■ tul acesta este foarte
pantofii în noroi şi cîte zolvate şi s-a angajat să casa modestă în care s-a (Deva), 17 octombrie, rim în continuare succese I bun, numai că cei pe »
loară cocorii altele! Totuşi mai sînt depună toate eforturile ca născut Aurel Vlaicu, în 1960 : „Vizitind cetăţile da în nobila acţiune de edu ^ care i-am înşirat mai sus ţ
Implări pe multe de făcut. Mă anga împreună ou harnicii mun Magna Curia, care adă cice de la Grădiştea, Sar- care patriotic-rcvoluţiona- i lasă zilnic să le iasă oră- "
Yun San posteşte colecţiile Muzeu ’ iăniite din curţi şi acei 4 ‘ 1
30ARA: Pro- jez aici, în faţa dumnea citori ceferişti, cu cetăţenii mizegetusa, Costeşti şi De ră a oamenilor muncii". \ tea pasc cit e ziulica de
fe\
tului (Flacă- voastră, să sprijin activ dfn circumscripţia nr. 2, lui devean, la cetăţile da va, a căror cunună este Biroul Comitetului judeţean
îormula unu cice din Munţii Orăştiei, Muzeul din Deva — con Hunedoara al P.C.R. \ mare pe culturile Corn- 4
j Mefisto — viitorii deputaţi în înde să materializeze toate pro la monumentele de la Ţe- plexului de vaci din Ba- }
rta); Boniicr bea. dus de vrednicul profesor închidem cu grijă aceste i cea. Celor in culpă li s-a v
lorul); PE- Floca — ne-am dus cu gân păstrătoare de gînduri, lă- ţ atras adeseori atenţia să |
arele alb al Am răsfoit, pentru dum durile noastre la aleasa sîndu-le pe mai departe
Noiembrie) ; „Decada cârtii sovietice" neavoastră, stimaţi cititori, cultură a strămoşilor noş , nu-şi lase păsările pe a
sublica); LU- î-n liniştite unghere de ar ’ culturi, să nu calce cu »
intul (Cultu- aceste pagini. Am spicuit tri — dacii.
J4 : Cununa Intrată In tradiţia colabo caţie socialistă, deschizând — cu greu — căci este Ne întoarcem la Bucu hivă. Vom mai reveni insă, ) carele terenul semănat, |
fărul) ; LO- rării culturale dintre Româ manifestarea a subliniat greu să alegi din atîtea să ne împărtăşim din bo ^ dar se fac că nu simt £
meni pericu- reşti cu puternice impresii musca ce ii s-a aşezat pe ?
; ANINOA- nia şi U.R.S.S., „decada semnificaţiile actualei edi gînduri împărtăşite hîrtiei despre trecutul istoric şi găţia lor spirituală. 1 căciuli. j
iilly (Munci- cărţii sovietice" din acest ţii a „decadei cărţii sovie — cîteva, pe care vi. le cultural al strămoşilor Prof. RODICA IRIMESCU
ANl: Bărba- an se înscrie printre ma tice", relevînd că în pe destăinuim. muzeograf principal t_____________ ____
1); BRAD : noştri daci, şi cu încrede
jaua roşie) ; nifestările care omagiază, rioada 1949—1981 edituri (Hunedoara), 7 octombrie, re desăvîrşită în prezentul
: Aşchiuţă în ţara noastră, cea de-a le româneşti au preluat 196G: „Am vizitat cu deo şi viitorul muncii con 1
lAŞTIE : Pi 65-a aniversare a Marii prin intermediul traduceri sebit interes cetatea Hune structive a poporului nos prevăzută în acte. Pe fază, I
la unu (Pa Revoluţii Socialiste din lor 10 288 titluri, publicate organele în drept i-au des- î
iul dragonu- doarei, minunat monument tru — cum l-am văzut în coperit adevărata calitate |
GEOAGIU- Octombrie. în peste 135 milioane e~ al artei feudale, locul ca- cetatea oţelului de la Hu
îşti dragoste Deschiderea festivă a de xemplare, din producţia e- re-şi leagă numele de e- nedoara". Iustinian, pa a acestui gestionar — ne- **
atră)! HA- cadei a avut loc ieri după- ditorială a U.R.S.S., înles triarhul României. cinstea.
t la graniţă roicele fapte de arme ale
AZI : Fumul amiază, la librăria „Ovid nind cititorilor din ţara lui lancu de Hunedoara şi (Hunedoara), 14 noiem « în braţele lui Morfeu. • Timp de reflecţii. Cu î
,AN : Fonta- Densuşianu" din Deva. Au noastră cunoaşterea celor ale celorlalţi viteji din fa brie, 1974 : „La întâlnirea toate că avea un loc de |
e I-1I (Casa fost prezenţi membri ai bi mai reprezentative valori milia Corvineştilor, înscri Deşi avea stabilite atribuţii
SIMBRIA : cu istoria neamului şi a precise în funcţia ce i s-a muncă bun la C.S. „Victo- *>
ineaţă (Mu- rourilor comitetelor ju literare, ştiinţifice, artisti se cu cinste în istoria noastră, studenţii de la Si încredinţat - cea de paz ria“ Călan, Lăscuţ Jeleru |
. : Orchestra deţean şi municipal de ce, clasice şi contemporane. luptelor împotriva asupri biu am păstrat un moment cînd nu se afla la lucru, se %
umina). partid, reprezentanţi ai or Tovarăşul Piotr Nieolae- torilor, pentru libertate şi de pioasă aducere aminte nic militarizat la secţia din îndeletnicea cu acostarea |
ganizaţiilor de masă ş'r: viei Florea a vorbit despre progres social". memoriei celor care au Veţel a I.P.E.G. —, Ion Mi- de persoane. Pentru două *
obşteşti, un numeros pu aprecierea de care se bucu NICOLAE CEAUŞESCU contribuit pentru ca noi, hoc s-a lăsat ispitit de luni a fost şi el „acostat" a
blic. ră cartea românească în azi, să avem un nume s Morfeu. Consecinţele con să lucreze în altă parte. î
Au participat Piotr Ni- U.R.S.S. precum şi despre (Deva), 17 august, 1921: ROMÂNI !“. trolului ce i s-a făcut la »
colaevici Fior ea, reprezen preocuparea constantă a „Am vizitat astăzi intere postul de care „răspundea" 9 Strîngătorii. Valentin |
abil pentru tantul Centralei Unionale editurilor sovietice de în santul muzeu din Deva, (Deva), 7 mai 1981: „Re nu le va uita multă vreme. Ciurar şi Tiberiu Prodan *
embrle 1982 : Mejdunarodnaia Kniga pe tărire a schimburilor de unde am admirat frumoa deschiderea Muzeului ju • Necinste. Nu este doar erau proaspăt încadraţi la |
trai caldă cu se lucruri şi amintiri ale deţean din Deva, secţia is o întîmplare făptui că baza de recepţie Orăştie. î
l2olat va lingă Reprezentanţa co valori culturale între ţările trecutului, ca şl munca şl torie, se integrează în am
Vîntul va mercială a UJR.S.S. în noastre. Gheorghe Stan vindea la Dorind să-şi facă şi acasă î
d slab. Tem- R.S.R., Gheorghe Tranda A fost inaugurată apoi rîvna directorului, care plele manifestări cu care magazinul C.L.F. nr. 26 din baze proprii de recepţie, ei |
Inime vor fi fir, directorul general al expoziţia de carte, organi merită tot sprijinul şi toa oamenii muncii hunedorenl Petrila mere, vinete şi ar au sustras de la locul de *
4 şl 9 gra- tă lauda". Mihail Sadovea- întîmpină aniversarea a
nnxime între Centralei Editoriale şi Ie- zată în librărie, în cadrul 60 de ani de la crearea dei gras, ca fiind drept pro muncă 550 kg cereale. Da- |3
Local se va ronim Rusan, preşedintele căreia sînt prezentate t)'a- nu. duse de calitatea I, faţă de că n-au reuşit nu este me- »
Consiliului j u d e ţ e a n duceri din literatura so (Deva), 10 octombrie, 1955: Partidului Comunist Ro calitatea o ll-a, care era ritul lor. I
vreme Em A.R.L.U.S. vietică apărute prin grija „Ne inspirăm în acest mu mân. Expoziţia permanen
ul mai mult tă a muzeului, vernisată cu Rubrică realizată cu sprijinul
olog dc ser Prof. Rafila Iacob, pre editurilor din România, cît zeu — a cita oară... Mereu Inspectoratului judeţean de interne
ia Liana). şedintele Comitetului ju şi un mare număr do vo întâlneşti lucruri noi, în acest prilej, are marele me
deţean de cultură si edu lume din U.R..S.S. tregind fără încetare acest rit de a prezenta prin va