Page 70 - Drumul_socialismului_1982_11

pag 7 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7

Rsaublica - izvorul şi temelia tuturor victoriilor noastre

.DOMINI'
2) NOIEM
8.00 Jn zi (In
CU lo|ii la
8,20 Pentru-al
Cintece şl i
8,'10 Cintec min
Vară. Muzici
8.00 In zi dc s
Primii la v
Primii in n
9,10 Dc strajă j
9,40 Pentru al
— cintece ş
10.00 In zi dc s
Votăm pen
mm*** ***% 10.10 Viaţa satul
ritatca pau
11.00 Jn zi dc să
La vot —
do ţară, cu
cctăţencase
11.10 Viaţa sat
nuarc)
31,43 Lumea cop
19,01) In zi de s
Mmâ Alegerile -
manifestări
oraţiei nc
liste
13,15 Album din
14.00 Desene an
sport
17.00 în zl de si
Votăm pei
luminos,
ţării I
17.10 Album du
(continuar
18.30 Micul cera
mici. Cînti
19.00 Telejurnal
Ziua alegi
semnul ui
tructibile ii
diilui, al
său gener
în anii construcţiei socialiste, in judeţul nostru au cunoscut ritmuri de creştere fără precedent toate sectoarele economico-sociaîe. Un accent deosebit a fost pus pe 19.30 CintiTce d
industriile minieră (in cadrul căreia s-a dezvoltat masiv construcţia de utilaj minier), metalurgică — la Hunedoara şi Colan, energetică — prin construirea, la Mintia, a uneia I pe înlTcg
rii
dintre cele mai mari termocentrale din ţară, in acelaşi timp, municipiile, oraşele, comunele judeţului au căpătat o înfăţişare nouă, modernă, înfloritoare, iar agricultura 20,13 Film artif
urmează viguros drumul dezvoltării şi modernizării, reflectat în producţii tot mai mari de la un an la altul. rul apei",
a Stucliou
TV
MUNICIPIILE ORAŞELE ' COMUNELE 21,40 Telejurnal
Alegerile
9 .... .................. de insenu
bită în v
ÎN CIFRE ŞI FAPTE REVELATOARE 22.00 întîlnlre >
opereta
22.30 Crizantem
seară do
în anii construcţiei socialiste în România, şi ju­ iig BRADUL — frumosul oraş din ţara Za rându­ e Judeţul nostru dispune de o vastă reţea de şo­ LUNI, 22 N
deţul Hunedoara — ca de altfel toate regiunile lui — a cunoscut, în anii construcţiei socialiste în Ro­ sele şi drumuri asfaltate. Numai în perioada 1979—
ţării — a cunoscut o puternică dezvoltare economică manii;, o dezvoltare fără precedent. în ultimii 32 de 19811 au fost modernizate, prin fondurile alocate de la 15.00 Telex
şi socială. S-au construit numeroase obiective indus­ ani, numărul locuitorilor a crescut de 4 ori. ' bugetul statului, 384 km drumuri judeţene şi comunale 15,05 Emisiune
maghiară
triale, care situează azi Hunedoara între judeţele cu © Pentru oamenii muncii din Brad s-au construit, şi au fost construite poduri din beton în lungime to­ 17,50 1001 dc s.
cea mai mare pondere în economia naţională. numai în ultimii 17 ani, 3 560 de apartamente. tală de 2 102 m. La ora actuală judeţul Hunedoara are 18.00 închidere;
lui
® Faţă de anul 1950, în 1981 producţia industrială gl ORĂŞTfE este astăzi un centru urban modern, 818 km şosele şi drumuri asfaltate. 20.00 Telejurna
a judeţului nostru a crescut de peste 15 ori, cea mai cu unităţi economice puternice, ale căror produse se 0 Zootehnia hunedoreană a cunoscut — prin apli­ 20,20 Tara a v
mare pondere avind-o mineritul, metalurgia şi energe­ bucură de apreciere în ţară şi peste hotare. carea consecventă a politicii agrare a partidului — o 20.30 Tezaur li
21.00 Panorami
tica. ® în ultimii 17 ani, întreprinderea mecanică din dezvoltare impresionantă. La ora actuală, în coopera­ 21.30 Roman ti
® In ultimii 32 de ani, judeţul Hunedoara a bene­ localitate şi-a triplat capacitatea, iar producţia indus­ tivele agricole de producţie există 58 700 bovine şi cherii". I
ficiat de un volum total de investiţii de aproape 90 trială a întreprinderilor „Chimica" şi „Vidra" s-a 106 660 ovine. în ultimii şaptesprezece ani au fost 22.00 Telejurna
miliarde lei. dublat. construite 10 complexe moderne de mare capacitate
El CĂLANUL a devenit in acest cincinal unul din pentru creşterea vacilor cu lapte şi a viţeilor, cele mai
o Penlru oamenii muncii din judeţ s-au construit, marile centre siderurgice ale ţării, prin intrarea în recente fiind complexele de la Birtin — comuna Vaţa
în perioada 1950—1981, 97 400 de apartamente, precum producţie a unor obiective de înaltă tehnicitate şi de Jos, şi Peşteana — comuna Densuş.
şi lin mare număr de locuinţe proprietate personală, complexitate productivă : două furnale de mare capa­ ® Anii socialismului au fost deosebit de bogaţi ir
cu împrumut de la stat.
citate, o uzină cocsochimică, o fabrică de aglomerare, înfăptuiri şi în comuna BOŞOROD. Cooperativa agri­ DEVA : Ci
® Iată şi cîtcva creşteri, în 1981 faţă de 1950, ale o turnătorie de piese din fontă. colă de producţie de aici şi-a îmbogăţit averea obşteas­ lasă (Patria
HUNI
(Arta);
principalelor produse care se realizează în judeţ : la HS PETRILA — important oraş al minerilor din că, numai în ultimii zece ani, cu un adăpost pentru done africanu
energie electrică de 42,5 ori ; la oţel de 22,3 ori ; la Valea Jiului — s-a extins şi modernizat continuu, nu- animale, cu o capacitate de 316 capete, un siloz de (Flacăra); Ci
fontă de 10,2 ori ; la cărbune brut extras de 3,7 ori. mărînd astăzi peste 26 000 de locuitori. 500 tone, două fînare noi, un solar ş.a. La ora actuală tastici (Sideri
o O dezvoltare deosebită a cunoscut municipiul ® Aici au fost construite în anii din urmă mai unitatea dispune de 600 capete bovine şi 3 100 ovine. teptarea (Ari
(Constructorii
Deva, a cărui producţie industrială a crescut în acest mult de 4 500 de apartamente, o serie de obiective o Iată citeva dintre cele mai de seamă realizări ŞANI: Come
an, faţă de 1905, de 18 ori. Pe harta municipiului au social-culturale : şcoli, ereşe, grădiniţe, cluburi munci­ ale anilor noştri în comuna BERIU : cinci cămine cul­ de argint (U
apărut multe obiective economice noi, puternice : ter­ toreşti şi cămine culturale, o largă reţea" sanitară şi turale noi, o şcoală cu 24 săli de clasă, o sală de sport, tind un tren
mocentrala Mintia (una dintre cele mai mari din ţară), comercială. asfaltarea a 14 km trotuare etc. LUPENI : i
din Santa Lu
întreprinderea de materiale de construcţii Bîrcea, Ţe- » Producţia industrială a oraşului Petrila este o BAIA DE CRIŞ se numără printre localităţile VULCAN I Ir
sătoria de mătase Deva, Fabrica de ciment Chişcădaga. astăzi de peste 1 miliard lei. rurale ale judeţului nostru unde meşteşugurile cunosc niţă (LuccafS
9 Cea mai nouă realizare a oraşului este fabrica o tot mai mare înflorire. în complexul meşteşugăresc Intilnirea (M
© în municipiul Hunedoara — prin intrarea în de aici se produc mobilă, încălţăminte şi articole de NOASA:De:
producţie a furnalului nr. 9 de 1 000 mc, oţeiăriei e- de mobilă, unde lucrează 300 de soţii şi fiice de mineri. olărit. Valoarea bunurilor create în 1981 se ridică la citoresc); UR
lectrice nr. 2, laminoarelor de sîrmă nr. 1 şi 2, fabricii gg HAŢEGUL — străbună vatră de trăire şi sim­ merge mai
ţire românească — a devenit prin investiţiile alocate peste 25 milioane lei.
de oxigen, întreprinderii de tricotaje, fabricii de în­ de stat un puternic centru urban şi al industriei ali­ • Locuitorii satelor liunedorene realizează venituri zaţul); BR A
călţăminte — producţia industrială este azi de 1,4 ori mentare. importante ce se reflectă în mod direct în sporirea min Urilor —
(Steaua
roşii
mai marp decît în 1970. continuă a belşugului şi bunăstării în toate localită­ ZA : Caste
a în Haţeg s-au construit în anii din urmă o fa­
păţi
o în ultimii 17 ani, producţia industrială a mu­ brică de bere, un abator de mare capacitate, un spital ţile rurale. în comuna GEOAGIU, de pildă, numai în TIE : (Miner
Trand
nicipiului Petroşani a crescut de 2,1 ori. La indicaţia modern şi un cinematograf, s-au dezvoltat şi moder­ ultimii 17 ani au fost construite circa 400 case noi, (Patria); Cai
partidului, aici s-au construit, practic, o nouă uzină de nizat cooperativele meşteşugăreşti „Haţegana" şi „Re­ spaţioase, dotate cu lot confortul, iar un marc număr riile J-II (Fi.
utilaj minier şi alta de reparaţii a utilajelor miniere, tezatul", de case au fost dezvoltate şi modernizate. GIU-BAI: I
dineuri
o întreprindere de tricotaje la Petroşani şi una de Ssi VULCANUL număra în 1951, cînd s-a construit e comuna DOBRA se numără printre localităţile HAŢEG: (Cas
Ai
confecţii Ia Vulcan, o fabrică de mobilă la Peţrila şi primul bloc de locuinţe din oraş, circa 14 000 de locui­ cele mai frumoase şi mai bine gospodărite din judeţ. de Vultur (1
o ţesătorie de mătase la Lupeni, multe alte capacităţi tori. Sporirea continuă a extracţiei de cărbune a impus Acest fapt se datoreşte şi harnicei oamenilor ce mun­ Măria Mira'
dc producţie. şi dezvoltarea oraşului, care a ajuns la 32 000 de locui­ cesc şi trăiesc în localitate, care contribuie direct la Atenţie la F
® Desfacerea de mărfuri prin comerţul socialist tori, majoritatea locuind în cele 8 900 de apartamente dezvoltarea edilitar-gospodărească a comunei. Iată (Casa de cr
Iubirea
RIA;
a marcat, de asemenea, creşteri importante în cele construite în anii socialismului. doar un exemplu : dacă în 1965 valoarea muncii pa­ — seriile I
triotice realizate s-a ridicat la 1,2 milioane lei, în
trei municipii ale judeţului: în Deva de 3,8 ori, în o în 1979, în Vulcan a intrat în producţie între­ 1LIA: Bunu
Petroşani de 2,0 ori, în Hunedoara de 2 ori (în 1981 prinderea de confecţii, care asigură locuri stabile de 1982 — pînă la sfîrşitul anului — se va atinge o va­ Sara — seri
faţă de 1968). , muncă pentru circa 600 de soţii şi fiice de mineri. loare de trei milioane Iei. na); CHEL
stelelor — s
nerul).
Timpul
ziua de 21
Vremea se
Cerul va it
cădea ploi
te. Vintui \
din nord-ve
le minime
intre mlnu
iar cele m
10 grade. S
ţa se va s
La munte
să cu cert
r f —-;T .T ,-r -T —^n ----;r r —--,T T "r -7 '■ '• .C i r . l -C L T - H I B M porar va :
sufla mod
19S0_______________________ 1981 j licări tem
krn/h din
teorolog c
Proncenco)
PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ PRODUCTIVITATEA MUNCII PRODUCŢIA GLOBALĂ AGRICOLĂ