Page 71 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 71
DUMINICA, 21 NOIEMBRIE 1932 o< - S
O Eegisiaturâ se încheie — altă legislatură începe
■
E
se
ŞIR NEÎNTRERUPT DE SUCCESE
are. î
PE CALEA PROGRESULUI SI BUNĂSTĂRII
tor. ‘
itru e
uît
e.
itor
i
e
5pe-
oste
lerc
»nti-
c.
nică
mo-
icia-
!ele-
oruî
al
t cei
fsuri
sub
;dCS*
> arti
cului
î d<?
1 ţă-
B fi-
ucţie
îiim
meni
îose- Judeţul Hunedoara a obţinut în legislatura electorală 1980-1982 realizări f
i
şi
rodnice, care îmbogăţesc viaţa locuitorilor săi j-
îE ® Valoarea producţiei marfă industrială a crescut de la 23,5 miliarde lei, în 1980, la 31 miliarde lei în 1982, iar a producţiei
nete de la 7,7 la 8,7 miliarde lei. I
imba
© in perioada 1980—1982 numărul personalului muncitor a sporit cu 8 000, ceea ce înseamnă tot atîtea noi locuri de muncă.
unu-
® Gradul de urbanizare a populaţiei judeţului a crescut de la 71 la sută, în 1980, la aproape 74 la sută în 1982.
îic
„Do- MUNICIPIILE ORAŞELE COMUNELE
[
ÎN CIFRE Şl FAPTE REVELATOARE
® Valoarea producţiei industriale a municipiului ® în ultimii ani oraşul Călan a cunoscut o puter o Zootehnia, ramură importantă in economia ru-
Hunedoara a crescut de la 13,3 miliarde lei, in 1980, nică dezvoltare economico-socială. Cele mai importante xală, cunoaşte un intens proces de modernizare, con
Le şi la 11,51 miliarde lei în 1981, urmînd ca pînă Ia finele capacităţi de producţie date recent în folosinţă sînt
:anul centrare şi specializare. în anii actualei legislaturi a®
Pie- actualului cincinal să reprezinte 15 miliarde Iei pro obiectivele de pe platformă, încadrate în actualul com fost construite şi date în folosinţă complexe zooteh
; I-II ducţia marfă industrială şi 4,2 miliarde Iei producţia binat siderurgic ce poartă numele „Victoria '. » nice în comunele Ilia, Lăpugiu, Vaţa, Hărău, Rapolt*
1
fan- netă ; pe 9 luni din acest an valoarea producţiei marfă Romos, Pui şi Densuş.
Aş- realizată este de 11 miliarde lei. a Numai iu 10 luni, cite au trecut din acest an,
stop Uzina de utilaj minier şi reparaţii Crişcior, unitate ® La Sarmizegetusa a fost amenajată o mouernS
rno- e Numărul apartamentelor construite din fondu reprezentativă a oraşului Brad, a realizat o producţie crescătorie de animale mici pentru blană.
lacul rile statului sau cu sprijinul statului în municipiul care însumează 210 milioane lei. ® Prin cele 582. unităţi ale cooperaţiei de pro
ştep- Hunedoara se ridică în prezent la 23 500, aproape ducţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor s-au vindut
Tic); 3 000 dintre acestea fiind ridicate în anii actualei » Cele două cooperative agricole de producţie de
dlştii pe raza oraşului Haţeg şi-au dezvoltat considerabil populaţiei de Ia sate în anii 1980—1982 produse îm;
ral); legislaturi. zootehnia, mai ales în ultimii 2 ani, efectivele de ani valoare de 1,7 miliarde iei.
gra- o în anii 1980—1982 s-au dat în folosinţă, la Deva, male ajungînd în prezent la peste 1 200 bovine şi 3 000 o Pentru dezvoltarea economiei cuiuunelor, ca şi
JEA: fabricile de pîine, lapte, conserve din carne, grupul
ANI- nr. G de Ia Termocentrala Mintia, alte capacităţi de ovine. Aceasta Ie-a permis să-şi rotunjească avuţia pentru satisfacerea nevoilor populaţiei săieşli, in me
Uun- obştească Ia 15 milioane lei. diul rural au fost înfiinţate 121 unităţi de producţiei
producţie şi obiective economice.
igela ® în actualul cincinal volumul investiţiilor desti şi prestări servicii, printre care cele de la Beriu»
2etc- © In cincinalul 1981—1985 volumul investiţiilor Brad, Geoagiu-Băi, Vaţa-Băi, Ilia, Teliuc şi in alte
1 a- alocate municipiului Petroşani reprezintă peste 2,5 mi nate dezvoltării economico-sociale a oraşului Orăştie comune.
I-II liarde Iei. vor ajunge la 1,75 miliarde Iei. & Reţeaua sanitară a satelor s-a completat, astfel
IAR- ® Din aceste fonduri s-au construit şi pus în func ® Bucurîndu-se de aprecieri deosebite, marmura
Car- că în 1982 în fiecare comună există dispensar medi
îAŞ- ţie sau sînt în curs de finalizare o serie de obiective de Simeriă este tot mai solicitată la export. Se exportă cal, iar în 7 comune funcţionează secţii exterioare ale
ilben social-culturale de mare utilitate pentru populaţia Văii de aici placaj finit de marmură şi piatră, dale mozai- unor spitale orăşeneşti.
• se- Jiului. între acestea se numără : o tipografie, depozite cate, mozaic granosim şi blocuri de marmură în
de legume şi fructe, abator şi fabrică de preparate din U.R.S.S.> R.P. Ungară, R.S. Cehoslovacă, R.P. Polonă, © în anul 1982, peste 98 la sută din populai.a co
a a- carne, două cinematografe, un complex sportiv, şcoli munei Baru a ajuns să locuiască în case noi, iar 43
iră); Libia; Arabia Saudită, Egipt, Israel, S.U.A., Elveţia, la sută dintre familii şi-au introdus apă cure., ă îss
cu 24 săli de clasă la Petroşani şi Lupeni, grădiniţe
Pană Italia, Brazilia, Australia, R.F.G., Franţa, Olanda, Bel case.
AZI: cu 200 locuri ia Petrila, Petroşani şi Vulcan. A fost,
.an: de asemenea, realizată termoficarea oraşelor Petroşani gia, Liban. ® Baza materială a vieţii spirituale a satului a
ultur şi Vulcan şi s-a construit un telescaun la Imperii. o Tot în Simeria, în anii 1980—1982 a fost conturat sporit numai în acest an şi în anul trecut cu un mo
iME- » Ieri s-a dat în folosinţă complexul comercial dern cămin cultural la Geoagiu, ce echivalează ca
lete noul centru al oraşului, construindu-se aproape 400 funcţionalitate cu o casă de cultură, şi cu alto ase
ni) ; „Jiul“ din Petroşani cu o suprafaţă totală de 8 400 de apartamente. La parterul celor mal multe dintre menea edificii Ia Ţebea şi Rişca. în satul Riş uliţa,
,’ecin mp din care spaţii de servire 5 780 mp. Complexul din comuna Baia de Criş, a fost construit în ace* timjş
umi- cuprinde magazine de mărfuri industriale, mărfuri ele au fost construite spaţii destinate activităţii comer
aoiul alimentare şi unităţi de alimentaţie publică. ciale şi de prestări servicii. un nou şi modern magazin sătesc.
(Mi-
:ntru
1982 :
plat.
Vor
?.ola-
lerat
turi-
rinse
-ade,
5 şi
nea-
ă.
noa-
rem-
1 va
ensl-
0—50
(Me-
: A.
OBIECTIVE NOI DATE ÎN FOLOSINŢĂ APARTAMENTE NOI DATE ÎN FGLG^MjA MĂRFURI VINDUTE POPULAŢIEI