Page 71 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 71

DUMINICA, 21 NOIEMBRIE 1932                                                                                                                                  o< - S



                              O Eegisiaturâ se încheie — altă legislatură începe
   ■
   E
   se
                                             ŞIR NEÎNTRERUPT DE SUCCESE

   are. î
                               PE CALEA PROGRESULUI SI BUNĂSTĂRII
   tor. ‘
   itru                                                                                                  e
   uît
   e.

   itor
   i
   e
   5pe-

   oste
   lerc
   »nti-

   c.
   nică
   mo-
   icia-
   !ele-

   oruî
     al

   t cei
   fsuri
   sub
   ;dCS*
   > arti­
   cului
   î d<?
   1 ţă-
  B fi-
  ucţie
   îiim
   meni
   îose-      Judeţul Hunedoara a obţinut în legislatura electorală 1980-1982 realizări f
  i
     şi
                                        rodnice, care îmbogăţesc viaţa locuitorilor săi                                                                              j-

  îE                ® Valoarea producţiei marfă industrială a crescut de la 23,5 miliarde lei, în 1980, la 31 miliarde lei în 1982, iar a producţiei
            nete de la 7,7 la 8,7 miliarde lei.                                                                                                                      I
  imba
                    © in perioada 1980—1982 numărul personalului muncitor a sporit cu 8 000, ceea ce înseamnă tot atîtea noi locuri de muncă.
  unu-
                    ® Gradul de urbanizare a populaţiei judeţului a crescut de la 71 la sută, în 1980, la aproape 74 la sută în 1982.

  îic
  „Do-           MUNICIPIILE                                                ORAŞELE                                             COMUNELE
  [
                                                        ÎN CIFRE Şl FAPTE REVELATOARE


           ®  Valoarea  producţiei  industriale  a  municipiului   ®  în  ultimii  ani  oraşul  Călan  a  cunoscut  o  puter­  o  Zootehnia,  ramură  importantă  in  economia  ru-
        Hunedoara  a  crescut  de  la  13,3  miliarde  lei,  in  1980,   nică  dezvoltare  economico-socială.  Cele  mai  importante   xală,  cunoaşte  un  intens  proces  de  modernizare,  con­
   Le şi   la  11,51  miliarde  lei  în  1981,  urmînd  ca  pînă  Ia  finele   capacităţi  de  producţie  date  recent  în  folosinţă  sînt
  :anul                                                                                                               centrare  şi  specializare.  în  anii  actualei  legislaturi  a®
   Pie-   actualului  cincinal  să  reprezinte  15  miliarde  Iei  pro­  obiectivele  de  pe  platformă,  încadrate  în  actualul  com­  fost  construite  şi  date  în  folosinţă  complexe  zooteh­
  ; I-II  ducţia  marfă  industrială  şi  4,2  miliarde  Iei  producţia   binat siderurgic ce poartă numele „Victoria '. »  nice  în  comunele  Ilia,  Lăpugiu,  Vaţa,  Hărău,  Rapolt*
                                                                                                   1
   fan-   netă  ; pe  9 luni  din  acest  an  valoarea  producţiei marfă                                              Romos, Pui şi Densuş.
   Aş-   realizată este de 11 miliarde lei.                       a  Numai  iu  10  luni,  cite  au  trecut  din  acest  an,
   stop                                                        Uzina  de  utilaj  minier  şi  reparaţii  Crişcior,  unitate   ®  La  Sarmizegetusa  a  fost  amenajată  o  mouernS
  rno-     e  Numărul  apartamentelor  construite  din  fondu­  reprezentativă  a  oraşului  Brad,  a  realizat  o  producţie   crescătorie de animale mici pentru blană.
  lacul   rile  statului  sau  cu  sprijinul  statului  în  municipiul   care însumează 210 milioane lei.                ®  Prin  cele  582.  unităţi  ale  cooperaţiei  de  pro­
  ştep-   Hunedoara  se  ridică  în  prezent  la  23  500,  aproape                                                   ducţie,  achiziţii  şi  desfacerea  mărfurilor  s-au  vindut
  Tic);   3  000  dintre  acestea  fiind  ridicate  în  anii  actualei   »  Cele  două  cooperative  agricole  de  producţie  de
  dlştii                                                       pe  raza  oraşului  Haţeg  şi-au  dezvoltat  considerabil   populaţiei  de  Ia  sate  în  anii  1980—1982  produse  îm;
  ral);   legislaturi.                                         zootehnia,  mai  ales  în  ultimii  2  ani,  efectivele  de  ani­  valoare de 1,7 miliarde iei.
   gra-    o în anii 1980—1982 s-au dat în folosinţă, la Deva,   male ajungînd în prezent la peste 1 200 bovine şi 3 000   o  Pentru  dezvoltarea  economiei  cuiuunelor,  ca  şi
  JEA:   fabricile  de  pîine,  lapte,  conserve  din  carne,  grupul
  ANI-   nr.  G  de  Ia  Termocentrala  Mintia,  alte  capacităţi  de   ovine.  Aceasta  Ie-a  permis  să-şi  rotunjească  avuţia   pentru  satisfacerea  nevoilor  populaţiei  săieşli,  in  me­
  Uun-                                                         obştească Ia 15 milioane lei.                          diul  rural  au  fost  înfiinţate  121  unităţi  de  producţiei
        producţie şi obiective economice.
  igela                                                           ®  în  actualul  cincinal  volumul  investiţiilor  desti­  şi  prestări  servicii,  printre  care  cele  de  la  Beriu»
  2etc-    ©  In  cincinalul  1981—1985  volumul  investiţiilor                                                       Brad,  Geoagiu-Băi,  Vaţa-Băi,  Ilia,  Teliuc  şi  in  alte
  1  a-   alocate  municipiului  Petroşani  reprezintă  peste  2,5  mi­  nate  dezvoltării  economico-sociale  a  oraşului  Orăştie   comune.
   I-II   liarde Iei.                                          vor ajunge la 1,75 miliarde Iei.                          &  Reţeaua  sanitară  a  satelor  s-a  completat,  astfel
  IAR-     ® Din aceste fonduri s-au construit şi pus în func­    ®  Bucurîndu-se  de  aprecieri  deosebite,  marmura
  Car-                                                                                                                că  în  1982  în  fiecare  comună  există  dispensar  medi­
  îAŞ-   ţie  sau  sînt  în  curs  de  finalizare  o  serie  de  obiective   de  Simeriă  este  tot  mai  solicitată  la  export.  Se  exportă   cal,  iar  în  7  comune  funcţionează  secţii  exterioare  ale
  ilben   social-culturale  de  mare  utilitate  pentru  populaţia  Văii   de  aici  placaj  finit  de  marmură  şi  piatră,  dale  mozai-   unor spitale orăşeneşti.
  • se-  Jiului.  între  acestea  se  numără  :  o  tipografie,  depozite   cate,  mozaic  granosim  şi  blocuri  de  marmură  în
        de  legume  şi  fructe,  abator  şi  fabrică  de  preparate  din   U.R.S.S.>  R.P.  Ungară,  R.S.  Cehoslovacă,  R.P.  Polonă,   ©  în  anul  1982,  peste  98  la  sută  din populai.a co­
  a  a-   carne,  două  cinematografe,  un  complex  sportiv,  şcoli                                                  munei  Baru  a  ajuns  să  locuiască  în  case  noi,  iar  43
  iră);                                                        Libia;  Arabia  Saudită,  Egipt,  Israel,  S.U.A.,  Elveţia,   la  sută  dintre  familii  şi-au  introdus  apă  cure.,  ă  îss
        cu  24  săli  de  clasă  la  Petroşani  şi  Lupeni,  grădiniţe
  Pană                                                         Italia,  Brazilia,  Australia,  R.F.G.,  Franţa,  Olanda,  Bel­  case.
  AZI:  cu  200  locuri  ia  Petrila,  Petroşani  şi  Vulcan.  A  fost,
   .an:   de  asemenea,  realizată  termoficarea  oraşelor  Petroşani   gia, Liban.                                      ®  Baza  materială  a  vieţii  spirituale  a  satului  a
  ultur   şi Vulcan şi s-a construit un telescaun la Imperii.     o Tot în Simeria, în anii 1980—1982 a fost conturat   sporit  numai  în  acest  an  şi  în  anul  trecut  cu  un  mo­
  iME-     »  Ieri  s-a  dat  în  folosinţă  complexul  comercial                                                     dern  cămin  cultural  la  Geoagiu,  ce  echivalează  ca
   lete                                                        noul  centru  al  oraşului,  construindu-se  aproape  400   funcţionalitate  cu  o  casă  de  cultură,  şi  cu  alto  ase­
  ni) ;   „Jiul“  din  Petroşani  cu  o  suprafaţă  totală  de  8  400   de  apartamente.  La  parterul  celor  mal  multe  dintre   menea  edificii  Ia  Ţebea  şi  Rişca.  în  satul  Riş  uliţa,
  ,’ecin   mp  din  care  spaţii  de  servire  5  780  mp.  Complexul                                                 din  comuna  Baia  de  Criş,  a  fost  construit  în  ace*  timjş
   umi-   cuprinde  magazine  de  mărfuri  industriale,  mărfuri   ele  au  fost  construite  spaţii  destinate  activităţii  comer­
  aoiul   alimentare şi unităţi de alimentaţie publică.        ciale şi de prestări servicii.                         un nou şi modern magazin sătesc.
   (Mi-
  :ntru
  1982 :
  plat.
   Vor
  ?.ola-
  lerat
  turi-
  rinse
  -ade,
   5 şi
   nea-
  ă.
  noa-
  rem-
  1  va
  ensl-
   0—50
   (Me-
   : A.
             OBIECTIVE NOI DATE ÎN FOLOSINŢĂ                    APARTAMENTE NOI DATE ÎN FGLG^MjA                           MĂRFURI VINDUTE POPULAŢIEI
   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75   76