Page 78 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 78
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PATRIOTICĂ PENTRU rai ELEVI
în sprijinul organizaţiilor sindicale
Continuîndu-şi preocupă muncii politice şi cultural- maţiile cu cele mai bune
rile consacrate îndrumării educative folosite în acţiu rezultate în realizarea o-
organelor şi
UTILIZAREA RAŢIONALĂ A ENER6IEI ELECTRICE organizaţiilor biectivelor stabilite. 13.30 Fotbal : *
nea de popularizare, apli trolul; ★ F
sindicale din domeniul pro care, generalizare şi creş Reţine, de asemenea, a- ţa Dinar
laş
ducţiei materiale, consiliul tenţia faptul că toate ini tehnica Hunedt
nul
Consumurile de energie se reduc simţitor judeţean ăl sindicatelor a tere a eficienţei iniţiative Transmisiui
lor muncitoreşti în pro ţiativele prezentate au ca alternative,
(Urmare din pag. 1) acest timp, economisind 30 maşinilor şi utilajelor etc. editat şi difuzat o cuprin ducţie. obiective centrale realiza troşani, C
Iaşi
de MWh ; Exemplele de mai sus zătoare culegere de mate Lucrarea conţine, apoi, rea sarcinilor economico- 15,50 Telex
pe loc măsurile cuvenite. • cuptoarele de trata sînt concludente. Colecti riale cu caracter metodic, sociale de stringentă ac 15,55 Şcoala cont
De asemenea, lunar, la ni ment funcţionează în schim vul U.U.M.R. Orişcior, con vizînd cele mai potrivite o suită de, materiale prin tualitate : creşterea pro 16,10 Viaţa cultu:
16,35 Universul 1
velul conducerii uzinei, se bul I şi III, dar şi în a- comitent ou realizarea sar intermediul cărora sînt pre ducţiei şi productivităţii 17,20 Imagini din
analizează situaţia consu ceastă perioadă cu o oră cinilor de plan pe 1982, iniţiative muncitoreşti în zentate iniţiativele munci 17.30 Trofeul C
murilor energetice, modul mai puţin ; este hotărât să se ocupe, sprijinul îndeplinirii sarci toreşti aplicate în minerit, muncii în minerit, reduce handbal m?
în oare ne încadrăm în co în continuare, cu răspunde nilor de plan şi al muncii rea mai accentuată a con România —
• în halele pentru lăcă
(repriza a
tele stabilite. tuşi s-a trecut de la ilumi re de folosirea cît mai efi de educaţie socialistă. construcţii, transporturi şi sumurilor de materii pri misiune dii
— Ce efect au avut mă cientă a dotării tehnice a în agricultură. Cele mai me, materiale, energie şi Buzău
surile întreprinse ? natul pe tavan, la cel late uzinei, de înlăturarea risi In prima parte a culege multe dintre acestea sînt combustibili, precum şi ce 18.00 închiderea
lui.
— De la începutul anu ral, reducîndu-se numărul pei de energie. Interlocu rii sînt reproduse preci prezentate chiar de către le politico-educative de 20.00 Telejurnal
lui avem o economie la e- becurilor (economisin-d ast zări .ale Consiliului Cen 20.15 Actualitate,'
nergie electrică de peste fel 1,5 MWh); torii noştri arătau că ana tral al U.G.S.R. eu privire şefii de formaţii care le făurire a omului nou. 20,25 Un vast pi
222 500 kWh. Această eco • s-au ad-us îmbunătă lizarea tuturor consumato aplică. Fiecare iniţiativă Prin tot ce conţine, lu activitate p.
logică
nomie se datorează şi unor ţiri la fluxurile-de produc rilor din unitate a eviden la organizarea şi desfăşu prezentată este însoţită de crarea are menirea să dea 20,45 Film artist
întreruperi în alimentarea ţie, la maşinile-unelte, s-au ţiat şi alte măsuri care, rarea întrecerii socialiste. obiectivele, criteriile de a- un real sprijin organizaţii viu“. Produ
viziunii po).',
cu energie electrică, oare schimbat motoare supradi materializate, vor conduce, Indicatorii care trebuie să 21.15 Muzică uso
au afectat în perioada a- mensionate ca putere, s-au în 1983, la o economie de stea la baza aprecierii re preciere a rezultatelor ob lor ■sindicale în aplicarea 21.30 Fotbal: Giri
mintită secţiile noastre. montat limitat-oare pentru energie electrică de peste ţinute, precum şi de modul şi generalizarea iniţiative dcaux — U
Dominante rămîn totuşi evitarea mersului în gol al 150 MWh. zultatelor întrecerii, înce- în care sînt stimulate for lor muncitoreşti. Craiova (Cui "
economiile obţinute prin pînd de la om al muncii Transmisiut
de la Bordc
gospodărirea chibzuită a pînă la întreprindere —, za I)
acestei preţioase avuţii, prin după care un material se 22.15 Telejurnal
înlăturarea pe cît posibil a OAMENI Al MUNCII DIN INDUSTRIE referă la rqodui în oare 22.30 Fotbal: Gir
dcaux — t
oricărei risipe. Argumen Craiova (re
tăm cu cîteva exemple con Posibilităţile de economisire a energiei 'iniţiativele muncitoreşti a-
crete şi prin economiile plicate în unităţile econo
realizate pe zece luni: electrice se află în mîinile fiecăruia dintre noi! mice din judeţ contribuie I
• cuptoarele cu inducţie lată un calcul simplu, revelator : dacă la efectiv la îndeplinirea sar
pentru elaborat fontă şi
BUCUREŞTI
oţel sînt încărcate imediat nivelul ţării economisim energia doar dintr-un cinilor de plan. Tot cu ca dioprogra.ţiul di
după şarjare, evitindu-se minut, cu cantitatea rezultată se pot obţine : racter de experienţă se în La ordinea zile
mersul în gol, asigurând făţişează articolul privitor tură; 7,00 Radii
economii de 27 MWh; © 944 TONE ZAHÂR Revista presei :
rul
melodiilor;
• presa de 630 tone for la formele si metodele de ştiri ; 9,05
ţă nu funcţionează timp de © 2 700 TONE CONSERVE DE LEGUME ascultătorilor;
două ore în vîrful de sar ŞI FRUCTE de ştiri ; 10,05
muzică populai
cină, rezultînd o economie ţările socialiste
de 12 MWh; © 211 500 m.p. ŢESĂTURI FINITE Importante „Ars Nova"
« compresoarele au fost © 1 720 000 CĂRĂMIZI 11.00 Buletin d
Radiocarusclul
programate, la secţiile I şi cei 7 pitici ; 11
a Il-a, să funcţioneze cîte © 609 TONE PLĂCI FIBROLEMNOASE depăşiri la te ; 12,00 Bulei
18 ore, la secţia a IlI-a 12.05 Din eoni
rului ; 12,25 Oi
şase ore, asigurîndu-se ne © 85 000 m.p. GEAMURI TRASE. toti indicatorii fie ; 12,45 t
cesarul de aer numai în f C.S. Hunedoara — laminor ul 750 mm. In imagine, maşina Radio-TV.; 13,C
de producţie de polizat ţagle pentru oteluri speciale. 3 ; 15,00 Vari<
le ; 16,00 Bule
10.05 Să făurin
în cinstea celor două nunată ; 16,20
cului; 16,25 Ci
importante evenimente cese : Horia
din viaţa poporului nos Lucrări de sezon în livezi 16,45 Meridian
Nu de puţine ori unită mandată acoperirea feres aerului ; echilibrarea prin tru — Conferinţa Naţio 18.00 Orele ser
cultura de la
Pomicultura
ţile de gospodărie locativă trelor cu perdele sau dra diafragmare a reţelelor de nală a partidului şi cea importantă în are o pondere grăşarea terenului cu îngrăşă Protagonişti a
agricultura
ju
minte organice şi chimice. Do
recepţionează sesizări ale perii. Formarea curenţilor termoficare pentru unifor de a 35-a aniversare deţului Hunedoara. Au fost zele de îngrăşăminte se sta 22.00 O zi înt
unor locatari care reclamă se poate evita prin monta mizarea încălzirii halelor şi a proclamării Republi create suprafeţe însemnate de bilesc după vîrsta -şi starea Selgcţiuni din
de; .; zburăto
că temperatura în aparta rea de praguri la uşi şi funcţionarea în diagrama cii —, oamenii muncii livezi modeme în unităţi so pomilor şi după însuşirile fi 23,30—f,00 Noi
cialiste
şi
planta
extins
s-a
ment este mai scăzută decît folosirea de rulouri izola de reglaj ; eliminarea pier de Ia întreprinderea me rea pomilor în gospodăriile zice şi chimice ale solului. Xn cal.
medie, în cazul plantaţiilor în
în apartamentul vecin. La toare, completarea geamu derilor de agent termic la canică Orăştie şi-au am populaţiei şi în sectorul indi masiv cu sol lucrat pe toată
o sumară cercetare a aces rilor la casa scării, instala armături, conducte din ca plificat eforturile în pro vidual, astfel că patrimoniul suprafaţa se vor da 30—10 t
tor sesizări se poate con rea închizătoarelor meca nale de distanţă, robinete ducţie pentru a obţine pomicol actual este în măsură gunoi la ha, odată ia 3 ani, şi C i n e
80—100
-leg
azot,
să satisfacă necesarul de fruc
anual
cîte
stata însă că în aparta nice la uşile de la intrare de aerisire şi golire ; com rezultate bune Ia toţi te al populaţiei judeţului. Pro 30—80 kg fosfor şi 100—120 'kg
mentele reclamanţilor exis în blocuri, închiderea uşi pletarea izolaţiilor termice indicatorii de plan. Mun ducţia de fructe din acest an potasiu substanţă activă la ha. DEVA : Soi
tă defecţiuni la geamuri şi lor la terase şi la camere degradate; reducerea în cind cu hărnicie, con a fost relativ bună. Unele fer Din doza de azot se va apli lui intim (I
numai
ca
în
jumăta
toamnă
me pomicole cum sînt cele ale
uşi, mobilă dispusă neco le gurilor de gunoi. călzirii spaţiilor în care nu structorii de maşini o- Staţiunii de oercetare şi pro te, pînă la două treimi, restul curajului III
NEDOARA :
respunzător în raport cu Pierderile pot fi reduse 6e lucrează în mai multe răştieni au reuşit, în pe ducţie pomicolă Geoagiu şl ale urmînd să se aplice în primă pentru ridv
caloriferele sau alte aseme considerabil prin tapeta- schimburi ; folosirea de că rioada trecută de la în Asociaţiei economice de stat vară. Trei tineri (
Geoagiu
La
teren
au
pe
cultivaţi
pomii
nea cauze ce ţin de buna rea pereţilor expuşi la vînt tre muncitorii din hale nu ceputul anului şi pînă şi cooperatiste de producţie, înierbat îngrăşarea se face in Fiul meu (ă
depăşit
planul
gospodărire a apartamen sau montarea unor pînze mai a uşilor de personal; j obţinînd totodată fructe de bu dividual în cercuri cu raza de da ’40 (Const
TROŞANI :
tului sau blocului. sau alt material textil fixat folosirea resurselor energe în prezent, .să-şi depă nă calitate. Alte ferme pomi 1,5—2,0 m şi se va da la fie rea) ; Visul
Cantitatea de energie ter cu şipci la distanţă de 2—3 tice secundare (condensul şească sarcinile Ia pro cole, cum sînt cele din Densuş care cîte 80—100 kg gunoi o da lergătorului
mică pe care o livrează cm. Blocarea caloriferelor de la instalaţiile de abur, ducţia marfă vîndută şi LUPENI :
(Cultural); \
' respectivele unităţi aparta cu mobilă influenţează ne căldura de la cuptoare şi încasată cu circa 22 mi trabandiştii (
mentelor şi altor consuma gativ schimbul de căldură, cazane, apă de răcire); lioane lei, la producţia Sfcsturi pentru pomicultori (Luceafărul)
tori este cea prevăzută In în spatele radiatoarelor se completarea g e a m u r i l o r netă cu 5 milioane lei, cediiil pe m
norul) ; AN
legislaţie şi este bine core pot pune suprafeţe reflec sparte la ferestre şi lumi Ia export cu 1,6 milioa baţii (Mun
lată ou nevoile de confort torizante cum ar fi foiţă natoare. ne lei, iar la beneficiu (a Asociaţiei intercooperaţiste tă la 2—3 ani şi anual cîte 2—3 CÂNI : Mir
şi cu problemele energetice de staniol pe carton sau Reducerea consumurilor cu peste 3 mHioane lei. Toteşti), Haţeg şi altele au în în kg azot, fosfor şi potasiu sub negru (Retc
chi
de
formă
Îngrăşăminte
producţii
registrat
slabe,
x cărora trebuie să le facem placaj, plăci melaminate. de energie electrică şi ter De menţionat că aceste special datorită deficienţelor mice. Emigrantul
GURABARZ
faţă. Repararea tuturor robinete frumoase rezultate au Ia manifestate în aplicarea lucră îngrăşămintele aplicate se măvară (Mi
lucrare
printr-o
Pentru o mai bună gos lor înseamnă economii de mică este o cerinţă strin rilor de îngrijire. de fructe încorporează solului. în livezile TIE : Astrid
adîncă
a
producţiei
Baza
(Patria); Pi
podărire a energiei termi apă şi energie termică. gentă şi o datorie a fiecă bază buna organizare a pentru anul următor se pune situate pe teren plan sau cu căra); GEO,
ce recomandăm cîteva mă Pentru întreprinderi şi rui cetăţean. Să o tratăm activităţii în toate sec acum, prin lucrările de toam panta pină la 15 grade, se mul patriei
suri simple şi la îndemîna instituţii recomandăm cîte deci ca atare, cu convinge ţiile şi atelierele de pro nă şi iarnă care trebuie să se execută arătură adîncă la turăjţ; HAT
18—20 cm intre rînduri şi să
tuturor locatarilor : Revi va măsuri care, pe lingă rea că nu consumul econo ducţie, folosirea mai efi facă la un nivel superior. Vo pat cu cazmaua pe rînd la a- tru cei vii i
în
de
lucrări
pomicul
lumul
Avehturlle
zuirea ferestrelor şi uşilor economiile de combustibili mic la care sîntem chemaţi cientă a forţei de muncă tură în această toamnă este eeeaşi adincime. Odată cu e- lari: CALAI
arăturii
mare,
din
judeţul
pomicultorii
şl completarea lufturilor; înseamnă şi condiţii mai ne diminuează confortul ci şi a utilajelor din dota nostru avînd sarcina să înfiin foctuarea urmări să -de toamnă infern (Cas
se
asigure
se
va
ferestrele pot fi etanşate cu bune de muncă : etanşei- lipsa de grijă în menţine re, creşterea productivi ţeze plantaţii noi pe suprafaţa scurgerea apei prin realizarea SIMERTA :
suluri izolatoare, buret, zarea coşurilor şi prizelor rea căldurii în spaţiile din tăţii muncii. de 176 ha şl să execute lucră de rigole. (Mureşul);
te de casă
O deosebită importanţă -pre
şnur, baghete de lemn. în de ventilaţie ; reglarea in locuinţe, birouri, magazine, rile de întreţinere de sezon la zintă tăierile, care se fac în mina).
toţi pomii.
zilele friguroase este reco- stalaţiilor de recirculare a spaţii de producţie. 1 tn ceea ce priveşte plantârl- funcţie de vîrsta, specia şi
« - « _ » _ | îe noi, se impune urgentarea starea pomilor. în livezile tine
'desfundării terenului, .adminis re se va urmări formarea şi
Planul producţiei fizice pe 1982 îndeplinit Integra! trării de îngrăşăminte orga consolidarea scheletului coroa Vă',.-.
de
forma
nei,
respectîndu-se
nice şi chimice şi trecerii ime
diat ce starea de umiditate coroană proiectată iniţial. Timpul
(Urmare din pag 1) pînă l-a Conferinţa Naţiona fel de importante : benefi februarie, cînd ni s-a între 1 ennite la nivelarea lui în ve- La pomii Lmbătrîniţi în care azi, 24 noii
lă a partidului, să obţinem ciari din ţară şi beneficiari rupt în repetate rânduri -a- o'rea pichetării şi plantării. au apărut uscături se vor în mea va fi
lătura toate ramurile uscate şi
în
larea lor cît mai repede la depăşiri de plan la galerii, de peste hotare. Cum vă limentarea cu energie elec Blamarea pomilor trebuie terenul debile, iar ceie rămase vor fi moaşă, cu
recent
desfîrrrâat
făcu
beneficiar. „Greutăţile cu puţuri" şi şanţuri, să majo străduiţi să realizaţi acest trică. Dacă nu vom mai a- tă «u murtă grijă ; să 'se calce scurtate in lemn de 2—3 ani Vîntul va
peraturile
care ne-am confruntat în răm sporul de producţie la important indicator de vea asemenea probleme pî bine pâmîntul la rădăcinile po pentru a provoca 'O reîntineri cuprinse îr
primul trimestru al anului foraje cu încă 200 ml. în plan 7 nă la sfîrşitul anului ne milor şi să se asigure la fie re a ramurilor de semischelet. se face grade, loc;
acest
Tot
în
sezon
ne-au adus în situaţia înre felu! acesta avem certitu — Producţia de ciment se vom recupera integral res care pom cîte 20—38 1 apă şi primul tratament de iarnă, iar cele m
pentru a race un nun contact
12 grade. 1
gistrării unor restanţe cam dinea că vom încheia anu! realizează în celelalte ate tanţele şi vom încheia a- al rădăcinilor cu solul. De care trebuie executat Înainte locală.
mari, dar care — prin hăr cu planul realizat şi depă liere — calcar, argilă, cup nu-i eu planul realizat. asemenea, la plantarea de de venirea gerurilor mari. La munt
Stropirea de iarnă 'se face cu
nicia şi dăruirea în mun şit la toţi indicatorii fizici". toare, mori făină, mori ci toamnă trebuie făcut un mu unul din produsele : Dlbutox roasă, cu
şuroi înalt -de 25—30 cm in ju
va sufla r
că ale oamenilor noştri — ment —, iar noi, la expedi — Dar la export ? rul pomului pentru a-1 feri de 1 la sută, Carbetox 1 la sută, Pentru
au fost recuperate în tota întreprinderea ţie — colectiv nu mai pu Aici treburile stau ger şi uscăciune, în toate 'ca sau Po’.ybar 6 la sută. Prin zile : Vrer
executarea
în
lucrărilor
livezi
litate — releva ing. Florin de lianţi Deva ţin important decît cele mult mai bine. Pînă acum zurile pomii plantaţi în toam la timp şi de bună calitate se neral cald
nă trebuie să fie protejaţi îm
Todea, adjunctul şefului de ilalte — ne preocupăm să ■am livrat suplimentar be potriva rozătoarelor. Ce prin poate asigura rodirea pomilor bil, mai i
doua par
neficiarilor externi aproape
eco
secţie. în cinstea alegerilor — La dumneavoastră, to livrăm, în saci ori vrac — 7600 tone deciment, iar in împrejmuire eu plasă de Sîr- şi obţinerea de rezultate acest cînd local
în
nomice
superioare
mă
învelirea
tulpini
prin
fie
de deputaţi în consiliile varăşe Victor Bădin, şef al întreaga cantitate de ciment cinstea Conferinţei Naţio lor. De asemenea, se va ve sector. slabe. Vîn
dernt din
populare am hotărât să a-- secţiei expediţie de la Fa produsă şi în termenele sta rifica dacă sînţ şoareci în li rilc maxir
j-ungem la plan la galerii. brica de ciment Chişeăda-- bilite cu beneficiarii noştri. nale ne-am angajat să ne vezi, în special în zonele oare Dr. ing. IlîSIS PASC, se între 8
execu-
îmburuienate.
Iar la foraje să depăşim ga, realizarea planului fizic La producţia fizică totală, îndeplinim şalanu-! anual la au fost tratament împotriva Dr. ing. DUMITRU PRICA cele minit
tindu-se
planul du 100 ml. Ne-am are o importanţă deosebită, pe întreprindere, mai avem acest indicator pînă la 30 ier. Staţiunea t!e cercetare şi plus 1
cală dimir
respectat hotărârea. De a- întrucît cimentul livrat de unele restanţe., acumulate noiembrie, şi să lucrăm în în livezile cu pomi pe rod şi producţie pomicolă de serv! ci
semenea, ne-am angajat ca, aici 'are două destinaţii la mal ales în lunile ianuari-e- centul lui 1933. ee va treoa de urgenţa la în- fîeocgiu