Page 8 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 8
paq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 770 ® MIERCURI, 3 NOIEMBRIE 1982
Vizita oficială Io ţara noastră a primului ministru
CETĂŢENI !
a! Republicii Elene, ân&eas Papandreu
Predînd sticlele şi borcanele goale magazi
CONVORBIRI OFICIALE 1NMÎNAREA nelor alimentare şi de legume-fructe
(Urmare din - - r ’1 României şi Greciei de a UNEI ÎNALTE DISTINCŢII
conlucra tot mai strîns pe în cadrul unei ceremo dreas Papandreu, Ordinul ® Ia schimb ;
resul celor două ţări şi pe arena mondială, de a-şi nii, care a avut loc la „Steaua Republicii Socia
popoare, al progresului şi aduce o contribuţie activă Consiliul de stat, tovarăşul liste România" clasa I cu © contra marfă ;
prosperităţii lor, al cauzei la soluţionarea, în intere eşarfă, în semn de înaltă
păcii, înţelegerii şi colabo sul popoarelor, a proble Nicolae Ceauşescu a în- preţuire, ca o expresie a © numerar
rării în Balcani, în Europa melor complexe ce con mînat primului ministru bunelor raporturi româno- contribuiţi la reintroducerea în circuitul eco
şi în întreaga lume. fruntă omenirea contempo al Republicii Elene, An- elene. nomic a unor însemnate resurse materiale.
Au fost examinate pro rană, la statornicirea unui DINEU OFICIAL
bleme importante ale si climat de pace, securitate,
înţelegere şi colaborare în Preşedintele Republicii pandreu.
tuaţiei internaţionale ac Socialiste România, tova
Balcani, în Europa şi în în timpul dineului pre
tuale. întreaga lume. răşul Nicolae Ceauşescu, a şedintele Nicolae Ceauşescu
P r e ş e d i n t e l e Nicolae Convorbirile au loc în- oferit, marţi, la Palatul şi primul ministru Andreas.
Ceauşescu şi primul mi tr-o atmosferă de caldă Consiliului de Stat, un di Papandreu au rostit toas
turi, urmărite cu viu in
neu oficial în onoarea pri
nistru Andreas Papandreu prietenie, înţelegere şi sti mului ministru al Repu teres şi subliniate cu aplau
au reafirmat hotărîrea mă reciprocă. blicii Elene, Andreas Pa ze de cei prezenţi.
M
jfiSSL Se mm! Mi Uf! Fy
Propunerile delegaţiei române Acţiuni pentru pace, împotriva
privind îngheţarea şi reducerea înarmărilor
bugetelor militare CANBERRA 2 (Ager mele nucleare constituie,
pres). — Cea de-a IX-a din punct de vedere me
NAŢIUNILE UNITE 2 şi propunerile delegaţiei conferinţă naţională a U- dical, o ameninţare enor
(Agerpres). — în Comitetul române privind necesita niunii femeilor australie mă pentru sănătatea publi
Politic al Adunării Generale tea îngheţării şi reducerii ne s-a încheiat cu adop că. Iată de ce aceste mij
a O.N.U. continuă dezbate bugetelor militare, proble tarea unor rezoluţii care loace, generatoare de ge
rile asupra ansamblului mă înscrisă pe agenda A- cheamă la încetarea cursei nocid, trebuie să fie dis
problemelor dezarmării. dunării Generale la iniţia înarmărilor şi alocarea fon truse fără întîrziere" — a
Creşterea accelerată a tiva României şi care, durilor destinate înarmări declarat dr. Bernard Lown
cursei înarmărilor şi a chel după cum se ştie, ocupă lor în domeniul dezvoltă (S.U.A.).
tuielilor militare, consecin un loc principal în ansam rii.' Participantele la con
ţele profund negative pe blul măsurilor de dezar ferinţă au relevat, în cu-
care irosirea unor uriaşe mare propuse de ţara noas vîntările lor, că în ultimii DELIII 2 (Agerpres). —
resurse materiale şi umane tră. 10 ani bugetul militar ai într-o cuvîntare rostită la
în scopuri militare le are Au fost expuse, de ase Australiei a crescut de 3,5 uin dineu oferit în onoarea
asupra vieţii economice şi menea, consideraţiile dele ori atingînd astăzi 4,5 mi l\ii Gasţon Thorn, preşedin CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI
seriale a popoarelor, asu gaţiei noastre privind ac liarde dolari australieni. tele Comisiei Executive a |
pra climatului politic mon-' ţiunile din cadrul O.N.U. C.E.E., primul ministru in- , D E V A
din constituie o temă pentru analiza aspectelor dian, Indira Gandhi, a a- I
constantă abordată în luă de ordin tehnic ale înghe HAGA 2 (Agerpres). — vertizat că pacea şi econo- j A N U N Ţ Ă
ri'" de cuvînt ale delega ţării şi reducerii bugetelor La Haga a fost fondată A- mia mondială sînt în mare i
ţi' militare care trebuie să sociaţia internaţională a pericol, subliniind că ţă- I
acest cadru, reprezen- ducă la facilitarea viitoa medicilor împotriva arme rile industrializate înseşi ! deschiderea unui curs de
tr- ui ţării noastre, amba- relor negocieri pentru în se confruntă cu inflaţia, |
s- rui Teodor Marinescu, cheierea de acorduri în lor nucleare — informează recesiunea şi şomajul — ■ © Circulaţie rutierâ
a prezentat considerentele acest domeniu. agenţia France Presse. „Ar transmite agenţia PTI.
------------------------------------1 . începînd cu data de 1 noiembrie 1982.
Nici una dintre sutele se şi întunecate, de unde Cursul se adresează celor care doresc să-şi
de cărţi scrise în ultimii Destinul Pămîntului" nimeni nu va putea să
35 de ani despre arma a- fugă. însuşească cunoştinţele necesare obţinerii
tomieă nu a avut răsune „Ls iouvel Obssn/aîeur") în interiorul acestor
tul mondial al lucrării zone, fiecare din cele permisului de conducere auto pentru ama
lui Jonathan Schell — o ofensivă cu 10 000 me- a mii de explozii, trans- trei efecte imediate ale tori.
„Destinul pămîntului" — armei nucleare — radia
scrie revista franceză gatone împotriva S.U.A., formînd infrastructura ţia iniţială, radiaţia ter înscrierile se fac zilnic, la casa de cul
bulgări de foc orbitori
S.U.A. în frunze în vînt.
„Le Nouvel Observa- înfloresc deasupra me Apoi, în timp ce praful mică şi unda de şoc —
teur", care a publicat tropolelor, oraşelor şi se ridică de pe sol în ar fi suficient, singur, să tură, între orele 8—13 şi 17—20.
extrase din această lu suburbiilor, ca tot atît de nori groşi şi ciupercile extermine cea mai mare
crare de excepţie. în ul atomice se lăţesc, unin- parte a oamenilor. Totuşi,
mulţi sori, mai orbitori
timele două părţi ale căr decît soarele însuşi. Si du-se uneori unele cu efectele nucleare imedia
ţii, autorul prezintă con multan, cei mai mulţi lo altele, formînd bolţi i- te ale unei ofensive de Tenie, eliberată de I.M. Hu
nedoara. O declar nulă. (c. 2).
cluziile a zeci de mii de cuitori vor fi iradiaţi, mense, ziua va face loc 10 mii de megatone nu
pagini, ale unor studii striviţi, arşi de vii. Ra nopţii. (Tenebrele vor în constituie încă efecte DIVERSE
ştiinţifice oficiale asupra diaţia termică va supune le cele mai ucigătoare
unor întrebări posibile şi peste 1,5 milioane km, ghiţi astfel o treime din ale armei atomice. Căde © Alese mulţumiri medicu
a riscurilor probabile ale adică a zecea parte din teritoriul naţional). Rui rile radioactive locale lui Mihai Nicolae şi asisten
tei Bocşe Marioara, de la sec
unui război nuclear. Fap suprafaţa ţării, unei căl nele oraşelor şi toate pă sînt mult mai de temut. VÎNZARE ţia medicală unu Hunedoara,
tele şi cifrele pe care duri de 40 de calorii po durile, destul de uscate Toţi cei care nu s-au 9 Vînd Moskvici 408. stare pentru abnegaţia manifestată
în alinarea suferinţelor tatălui
Jonathan Schell le re centimetru pătrat — tem pentru a arde, se vor a- izolat de mediul ambiant, bună. Hunedoara, telefon 13891. nostru Cirstea Mihail pe care
varsă în faţa cititorului peratură la care carnea prinde. Statele Unite vor timp de mai multe luni, (4258) î! îngriiesc de patru ani.
sînt mai penetrante de- fi înghiţite intr-un imens cel puţin, vor muri foar
cît avertismentele cele omenească este carboni incendiu. te repede de efectele ra PIERDERI © Locatarii blocului 5 din
mai solemne. Soarta nu zată. Zeci de milioane Astfel, în timp ce se dioactivităţii. în conse © Pierdut legitimaţie de Deva, Micro 15, aduc un ultim
numai a umanităţii, dar de persoane vor fi trans imaginează un atac total cinţă, în lunile care ar serviciu, pe numele Petric omagiu fostului vecin, CUCIU-
AUREL
REANU
$1
transmit
a planetei însăşi este în formate în vapori. Peste împotriva S.U.A., sau îm urma unui conflict nu Elena, eliberată de B.A.D.P.S. condoleanţe familiei îndoliate.
joc, scrie „Le Nouvel aproximativ trei pătrimi potriva oricărei alte ţări, clear, nici o activitate nu Deva. 0 declar nulă. (4235).
1
Observateur -' în prezen din ţară va domni o căl modelul solid înrădăcinat va dăinui, căci ironie a o Pierdut certificat de cali (4264)
tarea cărţii din care re dură atît de intensă, in în minţi, cauzat, desigur, sorţii, morţii vor ocupa ficare gradul I in meseria de COMEMORARE
miner, seria B nr. 139377, pe
luăm cîteva pasaje. cit tot ce poate arde va de bombardamentele asu suprafaţa pămîntului, în numele Drînda Ioan, eliberat
Imaginîndu-şi un atac arde spontan. în cele pra oraşelor Hi roşim a şi timp ce viii — admiţînd de I.P.E.G. Deva. ti declar
nul. (4226)
nuclear asupra Statelor zece secunde care urmea Nagasaki, trebuie să ce că ar exista — ar rămî- • Cu nemărginită du
Unite, Jonathan Schell ză impactului fiecărei deze locul tabloului unor ne îngropaţi în adîncimi O Pierdut legitimaţie de rere. anunţăm împlini
scrie : bombe, undele de şoc se imense regiuni transfor subterane". serviciu, pe numele de Mogoş rea a 40 zile de eînd
numărul
cu
matricol
Petru,
„în primele clipe după vor propaga din centrul mate în întinderi distru (Agerpres) 65495, eliberată de C.S. Hune moartea fulgerătoare
doara, secţia O.S.M. 2. O de
clar nulă. (c. 13) ne-a despărţit pentru
LStăzi, la Sarajevo, în cupa U.E.F.A. :p. K. S A R A J E V O — F . C . C O R V I N U L © Pierdut chitanţă comandă totdeauna de minunata
nr. 6770, eliberată de între noastră, soţie, mamă şi
Au mai rămas doar cîteva ţi-vă de acel 2—0 al naţio în această onorantă pos liul imens al lui Oncu, ex prinderea „Vidra" Orâştie. O soacră, FLORICA IAN-
orc pină vom afla răspun nalei noastre în propriul tură de ambasadori ai fot plozia lui Gabor, morişca declar nulă. (c. 11) CU născută NICOARA.
sul la întrebarea : vom fi fief al „plavilor" şi... „noap balului românesc. de pase la care participă © Pierdut legitimaţie de Nu te vom uita nicioda-
sau nu vom fi în turui al tea patimilor" de la Bucu Jucătorii noştri cred in întreaga echipă, fotbalul serviciu, pe numele Moraru . tă. Fam. ing. Ianeu Va-
între
de
îll-lea al Cupei U.E.F.A.? reşti : 4—6 în retur. Aşa tr-o victorie. Noi, cei care • spectacol pe care este ca Dumitru, eliberată Teliuc. O sile, Brad.
minieră
prinderea
Pentru că, sintem convinşi, dar, se poate ? îi iubim atît de mult, sîn- pabilă să-l practice în ma declar nulă. (c. 21).
nu există suporter adevă fn discuţiile purtate cu tem alături de ei. Tre nieră „a la Corvinul" — o Pierdut legitimaţie de
rat al echipei hunedorene băieţii noştri înaintea ple buie să credem în puterea iată suficiente motive pen serviciu, pe numele Pasol Ni D E C E S
care să-şi fi pierdut între cării lor spre Sarajevo am lor de luptă, în capacita tru a dori din tot sufletul colae, eliberată de U.U.M.R.
gi;' optimism. abordat, era inevitabil, toc tea lor de a se mobiliza ca la şfîrşitul întilnirii de ■ Crişcior. O declar nulă. (c. 2) o Familia adine îndurerată
Se poate ! încă se mai mai acest subiect. Nu a în momentele cele mai astăzi să putem visa la... j a Pierdut legitimaţie de anunţă încetarea din viaţă a
poate răsturna o situaţie fost greu de depistat hotă grele. Motive de a fi, şi o finală tur-retur la Hune- , serviciu, . pe numele Nistor lui
deloc favorabilă^ nouă după rîrea fiecăruia de a repre astăzi, alături — cu inimi doara şi Craiova ! Ioan-Marian, eliberată de C.S. NICOARA liviu
prima manşă a turului al le, cu gîndurile, cu pumnii Hai Corvinul ! Te iubim Hunedoara. O declar nulă. înmormântarea va avea loc
JI-]ea. Precedentul, a fost zenta cu cinste şi demni strînşi — de flăcăii noştri şi îţi dorim succes ! (c. 14) la cimitirul din strada M. E-
creat tot într-o îiVtîlnire tate culorile clubului, ale minunaţi avem suficiente. & Pierdut legitimaţie de mineseu, în ziua de, 4 noiem
româno-iugoslavă. Aminti- patriei, în primă instanţă, Reflexele lui Ioniţă, trava MIRCEA DIACONU serviciu, pe numele Osoian brie.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, fon Cioclei, Tiberiu Istrate (redacto şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr. 35.
78 lei;- anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane : 11275, 11585, 12157. Telex : 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari 44065
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi instituţii.
