Page 80 - Drumul_socialismului_1982_11

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 788 % MIERCURI, 24 NOIEMBRIE 1982

Vizita oficială de prietenie a tovarăşului

fieolaa Ceauşescu In Republica indonezia

Ceremonia de ia sediul guvernatorului P r e ş e d i n t e l e Nicolae un moment de reculegere. Cuvîntarea tovarăşului
Ceauşescu şi tovarăşa Elena La încheierea ceremoniei
Jakartei Ceauşescu depun pe lespe­ solemne, p r e ş e d i n t e l e furi Âtidropov
Nicolae Ceauşescu şi tova­
In onoarea preşedintelui semnează în Cartea de Aur dea de piatră de la baza răşa Elena Ceauşescu sem­ îa Plenara C.C. ai PX.U.S.
României, tovarăşul Nicolae a capitalei Indoneziei — Ja- monumentului o coroană nează în Cartea de onoare
Ceauşescu, şi a tovarăşei karta, şi primesc a>poi salu­ de flori. Se păstrează apoi a Cimitirului eroilor.
Elena Ceauşescu, la sediul tul tuturor reprezentanţilor MOSCOVA 23 (Agerpres). şi îmbunătăţirea relaţiilor
guvernatorului Jakartei a vieţii publice prezenţi. Ceremonia încheierii Acordului — Luînd cuvîntul în ca­ cu toate ţările sociaiiste.
avut loc, marţi după-amia- Răspunzînd invitaţiei gaz­ dru! plenarei C. C. al Bunăvoinţa reciprocă, res­
ză, o ceremonie tradiţiona­ delor, înalţii oaspeţi ro­ între guvernul român şi guvernul indonezian P.C.U.S., Iuri Andropov, pectarea interescâor legiti­
lă rezervată oaspeţilor de mâni primesc pe terasa im­ secretar general al C.C. al me reciproce, preocuparea
seamă ai Indoneziei. pozantului sediu al muni­ în ziua cîe 23 noiembrie, ierii Acordului între gu­ partidului, a arătat că pro­ comună faţă de interesele
înalţii oaspeţi români au cipalităţii, de la înălţimea îa palatul Wisma Ne­ vernul Republicii Socialis­ socialismului şi păcii tre­
fost întîmpinaţi la sosire căreia se desfăşoară o im­ gară, reşedinţa rezerva­ te România şi guvernul Re­ iectul planului pe anul vii­ buie să sugereze soluţiile
de guvernatorul capitalei, presionantă panoramă, ex­ tă preşedintelui Nicolae tor prevede accelerarea rit­ juste şi acolo unde, din di­
Soeprapto, sentimentele de plicaţii privind" dezvoltarea Ceauşescu şi tovarăşei Elena publicii Indonezia, privind mului de dezvoltare a eco­ ferite motive, nu există
prietenie şi preţuire nutrite capitalei, sînt împărtăşite Ceauşescu în timpul vizitei cooperarea economică şi nomiei, creşterea volumu­ încă încrederea şi înţelege­
de populaţia capitalei gă- preocupările de viitor ale oficiale în Indonezia, a tehnico-ştiinţiîică pe ter­ lui absolut al sporului ve­ rea reciprocă necesare. A-
sindu-şi expresia în mani­ edililor. avut loc ceremonia înche­ men lung. nitului naţional, producţiei cc'asta se referă şi la mare­
festări sărbătoreşti, în cîn- P r e ş e d i n t e l e Nicolae industriale şi agriculturii, le nostru vecin — Republi­
tece şi dansuri jşvaneze, Ceauşescu şi tovarăşa Elena La parcul şi complexul muzeistic ca Populară Chineză.
interpretate de tineri şi ti­ Ceauşescu s-au întreţinut „Frumoasa indonezie în Miniatură" a volumului comerţului cu
nere în semn de aleasă cin­ apoi cordial cu guvernato­ amănuntul. Se prevede con­ Totodată, vorbitorul a
stire. rul Soeprapto, şi soţia sa, ţinut să fie prezenţi la tinuarea activităţii de ridi­ arătat că solidaritatea cu
în încheierea ceremoniei, cu alţi reprezentanţi ai or­ {Urmare din pag 1} care a eficienţei economice statele care s-au eliberat
preşedintele României şi to­ ganelor de conducere ale acest moment deosebit naţionale. Vorbitorul a de sub jugul colonial, cu
pentru a face o caldă ma­
varăşa Elena Ceauşescu, capitalei şi regiunii Jakarta. a vieţii şi muncii oameni­ subliniat că în proiect se popoarele care îşi apără in­
lor de pe aceste meleaguri nifestare de prietenie soli­ menţine linia partidului dependenţa, a fost si rămî-
Depunerea unei coroane de flori din cele mai vechi timpuri lor poporului român. Pre­ spre creşterea bunăstării ne unul dintre principiile
şi pină în zilele noastre. şedintele Nicolae Ceauşescu fundamentale ale politicii-
Marţi dimineaţa, pre­ Jakarta, general-maior Nor­ Totul prezentat sub semnul şi tovarăşa Elena Ceauşescu oamenilor muncii. externe sovietice. ,
şedintele Republicii Socia­ oi an Sasono. a ceea ce constituie astăzi răspund cu cordialitate a- Referindu-se la o serie de De asemenea, a spus el, I
liste România, tovarăşul Pe aleea centrală a Ci­ deviza naţională a poporu­ cestor manifestări. în drep­ probleme internaţionale, I. statul nostru îşi exprimă
Nicolae Ceauşescu, şi tova­ mitirului eroilor, avînd ca lui indonezian — „unitate tul pomului plantat, „po­ Andropov a relevat că po­ neabătut dorinţa de cola­
mul prieteniei", la rădăci­
răşa Elena Ceauşescu au fundal Monumentul erou­ în diversitate", deviză în­ na căruia preşedintele litica externă sovietică a borare deschisă şi onestă
depus o coroană de flori lui necunoscut, 6e află ali­ scrisă, de altfel, pe stema Nicolae Ceauşescu şi tova­ fost şi rămînc aşa cum a ou toate ţările care răs­
niată o gardă de onoare ţării.
la Cimitirul eroilor de la formată din militari ai gar­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae răşa Elena Ceauşescu pun fost stabilită prin hotărî- pund în acelaşi fel. Refe­
Kalibata. nizoanei Jakarta. în acor­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena primele lopeţi de pămînt, o rile congreselor al XXIV- rindu-se la raporturile
P r e ş e d i n t e l e Nicolae durile unui marş, preşedin­ Ceauşescu au semnat în placă gravată va consem­ lea şi al XXVI-Jea ale
U.R.S.S. cu S.U.A. şl eu
Ceauşescu, tovarăşa Elena tele Nicolae Ceauşescu, îm­ cartea de onoare la înche­ na acest moment. partidului. alte ţări occidentale, Iuri
Ceauşescu sînt însoţiţi de preună cu tovarăşa Elena ierea vizitării muzeului In­ în continuare, preşedin­ Considerăm că dificultă­ Andropov a subliniat : U-
secretarul militar al pre­ Ceauşescu, se apropie de doneziei. tele Nicolae Ceauşescu şi ţile şi încordarea care ca­ niunea Sovietică se pro­
şedintelui Indoneziei, ma­ Monumentul eroului necu­ în continuare, tovarăşul tovarăşa Elena Ceauşescu, racterizează situaţia inter­ nunţă pentru înţelegere,
reşal al acrului Kardono, noscut, format din cinci «Nicolae Ceauşescu şi tova­ împreună cu preşedintele naţională actuală pot şi tre­ dar la aceasta se poate a-
cu soţia. coloane de piatră, de înăl­ răşa Elena Ceauşescu răs­ Suharto şi doamna Tien
ţimi diferite. Pe coloana pund invitaţiei de a planta Suharto, vizitează diferite buie să fie depăşite — a junge numai pe baza reci­
Sînt prezenţi tovarăşii centrală se află stema ţă­ în parc „Pomul prieteniei , zone ale parcului şi com­ spus vorbitorul. Omenirea procităţii şi egalităţii în
11
Ştefan Andrei, Constantin
rii. La baza monumentului adresată oaspeţilor color" plexului muzeistic ce găz­ nu poate accepta la nesfîr- drepturi. Ne pronunţăm
Mitea, Ion Cotoţ, ambasa­ sînt gravate, pe o placă, mai dragi ai poporului in­ duiesc tipuri de locuinţe şi şit cursa înarmărilor şi răz­ pentru căutarea unei baze
dorul României în Indone­ cuvintele: „Nu-i cunoaştem donezian. Ceremonia se gospodăriile acestora din
zia. numele, dar poporul îi va desfăşoară în prezenţa pre­ întreaga Indonezie, precum boaiele, dacă nu doreşte sănătoase, acceptabile pen­
La intrarea în Cimitirul păstra veşnic în suflet a- şedintelui Suharto şi a so­ şi rezervaţii în cadrul că­ să-şi pună în joc viitorul. tru părţi, în vederea solu­
eroilor, înalţii oaspeţi sînt mintirea, deoarece şi-a a- ţiei sale, Tien Suharto, pre­ rora sînt reunite exempla­ Vorbitorul a declarat că ţionări! celor mai com­
întîmpinaţi de comandan­ dus jertfa de sînge pentru cum şi a unui mare nu­ re din bogata floră şi fau­ P.C.U.S. şi statul sovietic plexe probleme, şl, îri pri­
tul garnizoanei militare libertate". măr de vizitatori, care au nă a Indoneziei. doresc sincer dezvoltarea mul rînd, desigur, a pro­
blemelor frânării cursei
f 0 aşa** 9 jkwbst * .■
„Care va fi s©c?rt« Terreil Holocaustul J rezoluţie care cere Comite­ înarmărilor, atît nucleare, .
cît şi clasice.
tului pentru dezarmare de
aisiteai
nuclear s-ar putea înlîmpla în ©rîee clipa, \ Ia Geneva să întreprindă
fără întîrziere negocieri în
chiar şi din greşeală** S vederea încheierii unei con­ Scrisoare
83 ANKARA. - La Anka­ venţii privind interzicerea
...Generaţia noastră este clear „este lipsită de sens, la fel ca şi cele de fabricării şi utilizării bom­
t prima după trei milioane sens". încercăm să ne i- „victorie" şi „înfrîngere". ra au început lucrările ce­ bei cu neutroni. Documen­ a preşedintelui
lei de-a IX-a sesiuni a Co­
de ani de cînd specia u- maginăm cum va fi lu­ Cuvîntul potrivit este misiei mixte guvernamenta­ tul reia apelul cuprins In
mană a început să efec­ mea după holocaustul nu­ „neantul", pentru că şi le de cooperare economică rezoluţia adoptată de Adu­ S.U.A. adresată
tueze parcursul care ar clear, dar uităm că pen­ supravieţuitorii nu vor su­ dintre România şi Turcia. narea Generală a O.N.U. în
putea distruge în cîteva tru mulţi şi poate pentru pravieţui şi nimeni n-ar i i decembrie 1981, cu privire conducerii
minute sau chiar secunde toţi nu va mai exista nici fi în stare să o ia de la Delegaţia română este con.
toată moştenirea trecutu­ lume, nici nimic, deoarece capăt. „N-avem Pămînt de dusă de loan Avram, mi­ la elaborarea unei conven­ Uniunii Sovietice
lui sau tot ceea ce-ar pu­ vor fi doar morţii. rezervă", iar pe de altă nistrul industriei construcţii­ ţii interzicînd dezvoltarea,
tea exista în viitorul pla­ Holocaustul nuclear tre­ parte sînt ascunse datele lor de maşini, Iar cea turcă desfăşurarea sau folosirea
prevăd că supravieţuito­ i j
netei noastre. buie privit în mod corect ştiinţifice americane care de Kemal Canturk, minis­ bombei cu neutroni. WASHINGTON 23 (Ager­
Arsenalele existente în în funcţie de numărul ca­ trul comerţului. pres). — într-un discurs
prezent sînt în stare să davrelor. rii (nu numai oamenii, ci în cursul sesiunii vor fi m MOSCOVA. - După televizat, preşedintele Sta­
distrugă cel puţin 150—200 Ceea cc ar rămînc ar fi şi animalele) unui con­ analizate stadiul şi evoluţia cum relatează agenţia i telor Unite, Ronald Reagan,
de miliarde de oameni, a- o uriaşă „republică de flict atomic ar deveni, du­ acţiunilor de cooperare in TASS, cosmonauţii Anatoli a anunţat că a adresat con­
dică de 30—40 de ori o- pă toate probabilităţile, curs de realizare între cele Berezovoi şi Valentin Lebe- ducătorilor Uniunii Sovie­
menirea actuală. Iar „ho­ DIN PRESA STRĂINĂ orbi şi deci incapabili să l i două ţări, vor fi examinate dev şi-au consacrat ziua de tice o scrisoare prin care a
locaustul nuclear" ar pu­ folosească şi eventualele noi acţiuni şi do-menii de marţi unor explorări medi­
tea avea Ioc în orice cli­ plante şi insecte" de cea urme de viaţă. cooperare economică, pre­ cale în vederea aprecierii propus unele măsuri meni­
pă : din greşeală, din cau­ mai proastă calitate. Dar, S-ar putea face un calcul. cum şi dezvoltarea schim­ funcţionării sistemului car- te, în concepţia americană,
za represaliilor, printr-o chiar dacă ar avea ioc un Dacă de un milion de ani burilor comerciale, în lumi­ dio-vascular şi a stării sis­ să reducă riscurile unei
acţiune deliberată. Este de război nuclear „limitat" şi pînă în prezent pe pă­ na ho taurilor cuprinse în temului muscular, in condi­ conflagraţii nucleare între
relevat faptul că cea mai s-ar ajunge — din cauza mînt au trăit cca. 20 de ii programul de cooperare e- ţiile în care zborul cosmic S.U.A. şi U.R.S.S.
mare posibilitate de de­ consecinţelor pe care le-ar miliarde de fiinţe ome­ conomică între cele două îndelungat a redus sarcini­
zastru total nu este deter­ avea — la un dezastru neşti şi dacă.astăzi trăiesc ţâri, semnat cu ocazia în- le pe anumite grupe de Concomitent însă, pre­
minată de „acţiunea deli­ „nelimitat" pentru econo­ cca. 5 miliarde, holocaus­ tîlnirii dintre preşedinte­ muşchi. Au fost realizate şi şedintele Reagan a anun­
berată- (adică conştientă mie şi natură pc plan tul nuclear ar putea in­ unele explorări biochimice. ţat că a hotărît ca S.U.A.
şi responsabilă, chiar dacă mondial. Noi, oamenii se- terzice existenţa a cel pu­ le R o m â n i e i , Nicolae Potrivit datelor rezultate să desfăşoare o sută de ra­
este monstruoasă), ci de ţin un milion de miliar­ Ceauşescu, şi preşedintele chete nucleare interconti­
represaliile automate, du­ . colului XX, sintem în sta­ de de oameni în viitor. Turciei, Kenan Evrea, în a- din controlul medical, sta­
pă presupunerile lui Her- re să acţionăm la nivelul S-a trecut, astfel, de la prilie a.c., la Bucureşti. rea sănătăţii celor doi cos­ nentale de tipul MX în
man Kahn, autorul „Maşi­ „economiei tehnologice" şi „mica moarte" (şi de la monauţi este bună, iar zbo. nord-vestul S.U.A. El a re­
nii care provoacă sfîrşltui nu vom mai şti să facem teama de moarte) a fie­ t ! 3B GENEVA. - La 23 no­ rul complexului spatia! „Sa- iterat cunoscuta teză a ac­
lumii" . nimic dacă ne-am întoar­ cărui individ, la posibili­ iembrie, la Geneva, a avut liut 7" - „Soiuz T-7" — „Pro- tualei Administraţii ameri­
ce la o economie nu nu­ loc o şedinţă plenară g de­ gress-16" se desfăşoaiă nor.
Schel! demonstrează că mai neolitică, ci chiar tatea „Marii Morţi" a în­ legaţiilor U.R.S.S. şi S.U.A., mol. cane, care, după cum se
logica folosită, aparent medievală. tregii specii şl a viitoru­ ştie, nu concordă cu reali­
raţională, a „terorii reci­ Cei care vorbesc de „re­ lui său. i I In cadrul negocierilor pri­ 0 BONN. - In oraşul
proce" şi a aşa-zisului „e- dresare" sau recuperare „De aceea trebuie ur­ vind limitarea şi reducerea Koln s-a deschis expoziţia tăţile vieţii internaţionale,
chi'libru nuclear", este ne­ după holocaust sau de gent ca mişcările pentru armamentelor strategice, re­ prilejuită de lansarea pe teză potrivit căreia politica
bunească şi că echilibrul „victorie" în războiul nu­ dezarmare totală să creas­ latează agenţia TASS. de înarmări masive în sco­
aparent este col mai mare clear nu ştiu ce spun : a- că în intensitate pentru a piaţa vest-germană a auto­ pul aşa-numitei „descura­
turismului de teren din cla­
0 NAŢIUNILE UNITE. -
dezechilibru. cestia trăiesc încă într-un se opune, de la început, a- Comitetul pentru probleme sa ARO 10 şi ARO 24. jări nucleare" ar servi, chi­
general, cit şi genocidelor !!
,S Simplu fapt de a face trecut depăşit de armele tît holocaustului nuclear politice şi de Securitate al purile, ca o bază pentru
„previziuni ştiinţifice" în nucleare în mod iremedia­ Participanţii au apreciat
legătură cu perioada care bil. însăşi noţiunea de parţiale". („Âvanti"). Adunării Generale a O.N.U. în mod deosebit performan­ desfăşurarea negocierilor
va urma războiului nu­ „război" este lipsită de („Agerpres") a adoptat un proiect de ţele autoturismului „ARO". de dezarmare nucleară şt
„intereselor păcii".
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, liberie Istrate (redactor şef). Lucia Elena liciu, Gheorghe Pavai {redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor) lunar — 13 leii trimestrial — 39 lei; pe 6 luni ■—
nr. 35.
Telefoane : 11275, 11585, 12157. Telex s 72288. 78 iei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştal! ş! difuzării voluntari 1
din întreprinderi şi Instituţii