Page 82 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 82
pag. ® DRUMUL SOCIALISMULUI Mi. 7 7898a
întregul potenţial educativ mobilizat are plenară _ consînicîerilor pentru T ELEVI?
Angaj
Ii procesul formări şi dezvoltării conştiinţei sarcinilor 11,00 Telex
11.05 Colocvii ped
11,25 Film serial:
m aterialist-ştiinţiftce a oamenilor muncii sublinia Mircea Chirilă, 12,20 O viaţă peni
re fac parte — de a înde
plinim toate sarcinile —
11
Adunarea generală a re
umbro 11
plini integral sarcinile mo
prezentanţilor
oamenilor
muncii de la Trustul de bilizatoare din anul viitor, şeful şantierului 1 Deva. — Henri Cou
construcţii Deva a analizat cei care au luat cuvîntul Relevînd că în activita 12,15 In studio: •
nerct „Cart
La Deva a avut loc re ne — relevată prin inter Din dezbateri s-au dega cu profund spirit critic, cu şi-au manifestat plenar ro tea pe şantiere s-au perpe 16,00 Telex
cent, în organizarea Secţiei venţiile unor secretari şi se jat sarcini importante ce autoexigenţă şi responsabi lul de participanţi activi, tuat nereguli privind folo 10.05 Studioul tin
de propagandă a Comite cretari adjuncţi cu propa stau în faţa celor care ac litate, activitatea şi realiză direcţi, la actul conducerii, sirea incompletă şi ncra- 17,20 1001 de seri
tului judeţean de- partid, o ganda —, dar tot atît de ţionează în sfera educaţiei rile din primele 10 luni în spiritul democraţiei ţională a utilajelor şi in 17,30 Telesport :
consfătuire a lucrătorilor pline de conţinut, de inte materialist-ştiinţifice. în ve ale anului şi a dezbătut cu noastre muncitoreşti, socia stalaţiilor, a forţei de mun Carpaţi" ia
masculin:
din sistemul organizării şi resante şi utile din punct derea îndeplinirii acestora luciditate planul pe 1983. liste. „Dacă primim la timp că şi a timpului efectiv de It.D.G. (repr t
desfăşurării activităţii de de vedere practic au fost şi si a ridicării activităţii pe Se ştie, în 1982, constructo materialele de care avem lucru din partea unor con Transmisiuni
dc la Buzău
educaţie materialist-ştiinţi- opiniile celorlalţi vorbitori. o treaptă superioară au rii din Deva au avut sar nevoie (acum se pune pro structori chiar a unor con 18,00 închiderea
fică. Avînd ca temă „Con Pornind de la o serie de fost propuse o serie de cini mari, importante. Pînă blema mozaicului pentru ducători de formaţii, că nu Iul.
ceptul, conţinutul, structu analize, de la activitatea măsuri ce constituie, de acum însă ele nu au fost noul hotel din Deva), noi a existat o colaborare rod 20,00 Telejurnal
20.30 Actualitatea
ra, formele şi modalităţile concretă desfăşurată în co fapt, direcţii de acţiune onorate în mod corespun ne putem îndeplini orieînd nică nici între şantierele 20,-10
Miniaturi eo
educaţiei- materialist-ştiinţi- lectivele unde acţionează, pentru viitor. Astfel, consi zător. Dacă s-au obţinut u- sarcinile de plan — spu trustului, dar nici între 20,50 Memoria do
11
fice“, în cadrul consfătuirii aceştia au evidenţiat cele liile de educaţie politică şi nele realizări, la cheltuieli nea Ion Pîrvu, şef echipă constructor, beneficiar, pro 21,10 Serial ştlinţ
au fost evidenţiate o serie mai importante aspecte din cultură socialistă au sarci le la o mie lei producţie şi mozaicari, şantierul 1 Deva. iectant şi furnizorii de ma Corpul umat
de metode şi forme specifi munca lor, rezultatele pal na de a interveni şi urmări la beneficii — fapt demn teriale, ceea ce a determi 21.30 Meridianele
22,00 Telejurnal.
ce de acţiune, utilizate de pabile obţinute în cursu-l modul de înfăptuire a pro de apreciat —, se înregis nat începerea eu întîrziere
organele şi organizaţiile de ' unor acţiuni desfăşurate pe gramelor unitare de acti trează restanţe la planul Adunările generale a unor lucrări şi prelungi
partid, sindicat, tineret, tărîmul ed-ucaţiei ateist- vităţi trimestriale materia- fizic — de apartamente şi ale oamenilor rea execuţiei lor în timp, : IE adio
O.D.U.S. ş.a. pentru ridica ştiinţifice. Astfel, au fost list-ştiinţifice; este nece de alte obiective —, ca şi muncii — expresie alţi vorbitori — Dumitru
rea conţinutului şi evoluţia subliniate principalele for sară iniţierea în fiecare or la producţia de construcţii- Ţurnă, directorul Grupului
I
BUCUREŞTI
activităţii în această impor me folosite de comisiile lo ganizaţie de partid, U.T.C., montaj, la alţi indicatori. a democraţiei de şantiere nr. 2 Valea Jiu dioprogramul din
tantă sferă a muncii poli- cale ale Frontului Demo O.D.U.S., grupă sindicală, Darea de seamă prezen noastre socialiste, lui, Vasile Prodea, şeful La ordinea zilei
tieo-edu-cative. în cadrul craţiei şi Unităţii Socialis unitate şcolară, aşezămînt tată în adunare de Vasile a autoconducerxi şantierului nr. 6 Deva, Ni tură; 7,00 Radioj
consfătuirii s-au reliefat în te pentru răspîndirea cu cultural a 1—2 activităţi de Maiincenco, directorul trus muncitoreşti colae Maiorescu, directorul Revista presei ; !
melodiilor;
rul
mod concret cele mai sem noştinţelor euitural-ştiinţi- educare materialist-ştiinţifi- tului, critică şi autocritică, secţiei de utilaje şi trans dc ştiri ; 9,05
nificative aspecte privind fice în rîndul oamenilor că pe lună, pentru a asi precum şi participanţii la „Ne realizăm planul la lo port, Teodor Negruţiu, di ascultătorilor; It
preocuparea organizaţiilor muncii, cele mai eficiente gura permanenţă şi efi dezbateri au relevat cu cuinţe pe anul In curs, pre rectorul comercial al trus de ştiri; 10,05 1 ?
teşti laureate ale
dc partid, de masă şi ob modalităţi utilizate în şc-oli justeţe cauzele nerealizări- cum şi pe 1983, din care tului, Zeno Baicu, contabil lui naţional
şteşti, a factorilor educa pentru formarea tinerei ge cienţă actului educaţional ; ior, au recunoscut ceea ce am atacat întregul volum şef — s-au referit la o se României" ; J0,l
ţionali din judeţ pentru e- neraţii în spiritul adevăru concomitent cu amenajarea le aparţine, s-au angajat 11 rie de măsuri ce trebuie S r ' ! nire — mu:
lui ştiinţific şi al patriotis la cabinetele şi punctele de apartamente — se an nească; 10,
ducarea materialist-ştiinţi- mului revoluţionar şi for de documentare politico- să-şi reconsidere activita gaja Ion Ispas, şeful şan luate pentru realizarea 'rit, pentru arta i
fică a oamenilor muncii — mele specifice folosite de ideologică a unor sectoare tea, să recupereze restan tierului 3 Haţeg. „Materia prevederilor de plan din Buletin de ştiri
în lumina sarcinilor ce re organizaţiile U.T.C. şi A.S.C. pe probleme ale ateismu ţele pînă la sfîrşitul anu lele necesare pe şantiere 1983. tem copiii ; Soar
li
Publicitate
vin acestora din documen pentru educarea materia- lui, să pregătească temei să ne fie trimise în struc Realizarea integrală şi la de ştiri; 12,05 D
tele Congresului al XH-lca list-ştiinţifică a tineretului. lui, în 'fiecare localitate nic planul pe 1983. De alt tura solicitată, de caritate cote ridicate de calitate şi folclorului; 12,
al partidului, din cuvîntă- Totodată, a fost reliefat ro vor fi organizate studii cu fel, atît darea de seamă cît şi în cantităţi suficiente, eficienţă a -planului pe 1983 tchnico-ştiinţific
vanpreinicrâ
rile tovarăşului Nicolae lul pe care „brigada ştiin privire la fenomenul edu şi vorbitorii au dat cea mai pentru a elimina timpii ne reclamă recrutarea şi pre 13.00 De la 1
caţiei materialist-ştiinţifice;
Ceauşeseu, secretarul gene ţifică trebuie să-l aibă în mare atenţie sarcinilor din productivi — solicitau Ge- gătirea temeinică a forţei Club univers 20;
11
11
ral al partidului, din pro vederea deprinderii şi a- toate organizaţiile de ma anul viitor, mult sporite lu Anton, muncitor, şantie de muncă, ritmicitate în a- tin de ştiri; 10,0:
mea
—
grădina
priile hotărîri. profundării, de către locui să şi obşteşti, instituţiile faţă de 1983 — îndeosebi rul 2 Deva, şi Constantin provizionarea tehnico-mate- râie ; 1G,20 Sfat
m
e n
i u
o
judeţene vor constitui co
ria'lă ( d
în care lui;
16,25 Folcli
Pe parcursul dezbateri torii satelor, îndeosebi, a lective de propagandişti şi la planul de apartamente Arimie, muncitor, şantierul S.U.T. şi I.M.C. trebuie să poran : 16,45 Ah
lor, cei prezenţi au luat cu cunoştinţelor ştiinţifice, a agitatori specializaţi în e- —, programului de măsuri 5 Grăştie. „Este adevărat, se implice cu toată respon nor; 18,00 Orele
noştinţă despre unele din unor atitudini şi compor ducaţia ateistă, materialist- menit să asigure îndeplini nu ne prezentăm cu rezul sabilitatea), organizarea mai Tineri solişti <i
tre cele mai moderne, a- tamente "umane înaintate. rea sa în cele mai bune tate pe măsura posibilităţi bună a lucrărilor şi urmă populară ; 13,4
nai ; 20,00 Ra>
tractive şi eficiente forme S-au evidenţiat, de aseme .ştiinţifică; odată cu orga condiţii. lor noastre. Aceasta şi din rirea sistematică a stadiilor 22.00 O zi intl-(
şi metode folosite în pro nea. aspecte ale activităţii nizarea trimestrială a unor Prin modul principial în cauza unor carenţe de or de execuţie, întărirea sub Simfonia nr. 88
cesul educaţiei materialist- „laboratorului intercliscipli- sesiuni de comunicări' şti care au adus în dezbatere ganizare şi de disciplină a toate formele a ordinii şi jor de Haydn:
ştiinţifice în cele mai di nar pentru educaţia mate- inţifice, un accent deosebit greutăţile eu care s-au con muncii, dar am resimţit a- disciplinei de producţie. Non stop mu/ît
ferite medii şi colectivităţi ri al ist-ştii nţif ică“, contri se va pune pc promovarea fruntat şi se mai confruntă cut — şi în prezent situa- Constructorii au aprobat,
umane. buţia pe care acesta tre unor forme noi cum sînt în activitatea pe şantiere, . ţia nu este mai bună — a- în forumul lor muncitoresc,
Firesc, o marc pondere a buie s-o aducă la realiza „Caravana socio-ştiinţifi- prin hotărîrea fermă de a provizionarea defectuoasă un amplu program de mă
avut experienţa organelor rea acţiunilor educative câ“, „Caleidoscopul ştiinţi înlătura neajunsurile pro cu materiale, de la S.U.T. suri şi s-au angajat să-l
11
şi organizaţiilor de partid din oraşe, comune şi uni fic , „Omul în trecut, pre prii, prin angajarea — în şi de la I.M.C., atît canti materializeze neabătut — DEVA : Pieri Ol
— seriile I-II (
11
din municipii, oraşe, comu- tăţile economice. zent şi viitor , alte acţiuni. numele colectivelor din ca- tativ cît şi calitativ, ne- certitudine a înfăptuirii in teptarea (Arta);
e _ ® _ 8 _ e _ o _ w _ — _ e> —„ © — ® — © — © © HA : Prea tinet
asigurarea la timp — ca şi tegrale a planului în cel de duri (Flacăra
acum, pentru planul pe al treilea an al cincinalu di niţel Ralu
ORDINEA, DISCIPLINA Şl UÂSPUNOSiEA 1983 — a unor amplasa lui calităţii şi eficienţei e- tui) ; Vulcanul O
TROŞANI :
conomice.
mente şi documentaţii. Noi
rea) ; Visul de
ne mobilizăm să ne înde DUMITRU GHEONEA lergătorului (7
trebui© sâ caracterizeze munca îngrijitorilor LUPENI: O VUI i
(Cultural);
nirea (Luccaf
şi a personalului tehnic de specialitate NEA : Concedi
mării
(Minerul)
Mireasa cu v
B
împreună cu specialiştii gurată, ca de altfel In toţi lor nu li se asigură decît pării animalelor, vacile (Retezatul); (Stea
grantu!
de la Direcţia generală anii, baza furajeră nece 6 LT.N. pe zi — adică raţie beau apă dintr-un pîrîu. A- GURABARZA :
pentru agricultură şi indus sară desfăşurării în bune de întreţinere şi nu de pro ceastă problemă trebuie so măvară (Minei
trie alimentară am între condiţiuni a stabulaţiei. ducţie. Sînt loturi, cum este luţionată urgent. Şi aici' se TIE: Bunul mo
— seriile I-II (
prins, în după-amiaza zilei C.A.P. DOBRA. Aici mun cel al Tudorei Lun-ean, impune luarea de măsuri dentui nu răs
de 23 noiembrie, un raid- cesc cu hărnicie şi răspun unde se obţin zilnic sub pentru creşterea natalităţii căra) ; GEOAC,
anchetă prin câteva ferme dere îngrijitori din rîndul doi litri de lapte de la o va şi a producţiei prin îmbu mul patriei (C
şi sectoare zootehnice ale cărora se evidenţiază Ma că. Ferma are o instalaţie nătăţirea calitativă a efec tură) ; HAŢEG
tru cei vii (Dai
unităţilor agricole din con ria I.upulescu, Susana Ti- modernă şi de urare capa tivului. Trebuie mai mul Aventurile ur
siliile unice agroindustriale cula, Maria Bătrîna, Solo- citate pentru tocarea şi tă preocupare şi control lari; CAI,AN :
Uia şi Deva. Am urmărit mon Suba şi alţii. în adă pregătirea furajelor, dar nu din partea conducerii coo Infern (Casa i
şi consemnat cu acest pri posturi şi în incinta fermei este folosită. Astfel, furaje- perativei pentru curăţenia SIMERIA : Oi
(Mureşul); 1L1
lej, modul în care se ocupă în grajduri, îngrijirea cor te casă fără
cadrele' cu munci de răs BRIGADA DE REPORTERI porală a animalelor, igie na); GHELARI
pundere din unităţi şi spe na mulsului ş.a. In grajdul cerii (Minerul)
cialiştii de îndrumarea şi IN ZOOTEHNIE în care se află lotul de a- ©''“■‘'SKS5S3M
conducerea'activităţii, întă nimale îngrijit de Petru
rirea ordinii, disciplinei şi este ordine şi curăţenie, le de volum — cocenii — Ciocan, gunoiul nu era scos C.S.V. Călău — C.E.T. 3. Maistrul Constantin Plcşan,
răspunderii în muncă, bu furajarea animalelor se fa şi sfecla se pun netocate în de două zile. impreună cu doi dintre operatori, discută despre modul de
na gospodărire a bazei fu ce pe bază de raţii. Mircea iesle. Instalaţia de muls nu C.A.P. VEŢEL. Furajarea pornire a turbinelor. Rezultatele t
rajere, preocuparea pentru Jivan, inginerul şef al coo funcţionează de peste două animalelor se face cum se noiembrie :
Extr. I: 32, 3
îngrijirea şi hrănirea ani perativei, trebuie şă-şi fa luni. Radu Mihuţ, şeful de nimereşte — ne spunea în Extr. a II-a:
cisc. Dăm un coş de siloz Planul producţiei fizice pe 1982
malelor, evoluţia natalită că mai mult simţită pre fermă, este prezent zi de grijitorul Lenghel Fran- 38, 45.
ţii, efectivelor şi producţiei zenţa în fermă prin mă zi în unitatea pe care o Fond de eîşt
de lante. suri care să ducă la ridi tonduce, dar celelalte ca şi urtul de sfeclă la două lei.
C.A.P. LĂPUŞNIC. Tot carea potenţialului de pro dre tehnice de specialitate vaci şi paie cît vor să (Urmare din pag. 1) îndeplinirii planului ; în
personalul, împreună cu ducţie. Aceasta se impune nu-şi fac pe deplin dato mănince. cadrarea în consumurile V R E ®
Maria Mihăilă, şefa de fer-' prin faptul că ferma nu ria. în incintă domneşte dez anului 1983 de pe o plat stabilite, chiar obţinerea de
mă, era la datorie. în adă are nici conducător, nici e- C.A.P. RADULEŞTI. Tre ordinea. în timp ce vaci formă solidă, să continuăm economii. Iarna, producţia
posturi — ordine, curăţe conomist. în acelaşi timp, buie depuse eforturi susţi le rabdă de sete, un robi şi să amplificăm succesele „merge" mai greu, noi însă Timpul pr<
nie, căldură. Animalele au consiliul unic agroindus nute pentru îmbunătăţirea net eu debit mare era lăsat din acest an. sîntem decişi să ne facem azi, 25 noieml
me în genei. - !
o stare fiziologică- bună, trial’’ Ilia, organele locale calitativă a efectivelor, ri deschis mai, mai să inunde datoria. Să asigurăm side cerul in imn
semn că sînt bine hrănite de partid şi de stat trebuie dicarea natalităţii şi creş curtea, iar Intr-un grajd, FABRICA DE PRODUSE rurgiei produsele necesare tă. VIntul va
•şi îngrijite. Acest lucru să acorde un sprijin mai terea producţiei de lapte, din tavan curgea apă, de REFRACTARE BARU în cantităţile şi la calitatea rat, cu in ti
35—45 km/h i
este atestat şi de producţia concret şi eficient activită în perioada trecută din a- oarece se umpluse rezervo prevăzute. Preconizăm să Tomperaturile
de lapte livrată pînă acum ţii fermei pentru sporirea cest an indicele de natali rul. De preluarea şi evi Pe 10 luni, la toate sor întâmpinăm importantele fi cuprinse i
l-a fondul de stat7 aproape producţiei. tate este sub 50 la sută. în denţa laptelui muls nu se timentele, planul este rea evenimente din viaţa popo şi plus 1 grad
700 hl lapte. în grajdul nr. FERMA LĂPUŞNIC A cămările fermei sînt mari ocupă nimeni. Lucia Puiţ, lizat şi depăşit. Tovarăşul rului român — Conferinţa xlme intre li
ceaţă
Local,
1, Victoria şi Petru Mpgda, I.A.S. MINTIA. Producţia goluri. Lipsesc 60 de tone economista fermei, îşi face Lazăr Mareu, secretarul Naţională a partidului şi cea Pentru urc
crescători de animale cu de lapte ce se obţine de că fînuri şi 260 tone grosiere. datoria numai de formă, comitetului de partid al de a 35-a aniversare a pro zile: Vremea
multă experienţă, au în tre această unitate zooteh Siloz nu s-a făcut deloc. dar plata-i merge. Lăptă- fabricii, a reliefat une clamării Republicii —, să ral caldă, ei
Vor cădea p
grija Lor 40 de vaci. Ei dau nică modernă nu exprimă Or, numai eu apă, paie şi... ria era deschisă şi laptele le preocupări recente, încheiem anul 1982, cu sem be, sub forn
zilnic de la jumătate din e- răbdări prăjite nu se obţin lăsat la discreţia oricui vizînd încheierea anului’ nificative depăşiri la toţi Vintul va sui
fectiv, cît se mulge, 60 1 potenţialul loturilor dc nici viţei şi nici lapte. vrea să-l ia. Tamaş Aron de producţie 1982 cu rezul indicatorii. în procente a- derat din sil
lapte marfă. Dorel Lăcătuş vaci de care dispune la avea intr-o iesle o găleată tate dintre cele mai bune : ceste plusuri înseamnă Temperaturii!
fi cuprinse ît
are în lot 20 de vaci şi ora actuală. Astfel, de la C.A.P. LEŞNIC. Anima cu circa şapte litri lapte pe — Principala noastră gri peste 10 la sută la produc plus 4 grade,
11
mulge 15, de la care obţi un efectiv mediu de 420 lele au asigurată hrana ne care „uitase să-l pre jă rămîne menţinerea rit ţia marfă, 14 la sută la me între 8 ş
ne zilnic 40 i lapte marfă. vaci ce se mulg se obţin cesară, unitatea di&punînd dea (?). murilor de lucru atinse în producţia netă, importante va semnala <
ţa şl seara,
Natalitatea se ridică, pe an 1000 1 lapte marfă pe zi. de stocuri suficiente de fu Brigada de reporteri i prezent; asigurarea mate cantităţi suplimentare de serviciu: Ale
samblul fermei, la aproape Această situaţie se dato- raje. Sursa existentă nu a- N. BADIU riilor prime, materialelor, produse fizice, circa 4 mi cenco).
70 la sută. Ferma are asi reşte faptului că animale slgură apa necesară adă T, BONDOR combustibilului necesare lioane lei la beneficii.