Page 86 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 86

rtag. 2                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7


               Însemnate rezerve pentru reducerea                                                      Promotori ai noului                                                      ELEV

                                                                                                                                                                               «fluSHÎEIî
                          consumurilor energetice                                              (Urmare din pag. 1)    şi  importante  resurse  de  mi­  novski,   Gheorghe   Mihai,   15.00  Telex
                                                                                                                      nerale  utile.  Numai  in  ulti­  Leanida  Căzânaru,  de  la   15,05 Profiluri ş
                                                                                               Intr-adevăr,  petrecind.  mai   mii  doi  ani  au  iost  omolo­  sectoarele  de  cercetare,  de­  15.25 Emisiune
                                                                                                                                                                              ge.rmană
               (Urmare din pag. 1)   puizat   toate   posibilităţile   re  întăresc  convingerea  că   multă  vreme  in  mijlocul  co­  gate  şi  puse  in  lucru  utilaje   spre  Ştefan  Rădol,  Tudar   17,20 Rezultatele
                                     de  reducere  a  consumuri­  aici  mai  există  însemnate   lectivului  de  la  Institutul  de   şi   tehnologii   miniere   de   M-arcu,  loan  Giurcă,  Con­  loto
           Iar  iniţiate  în  cadrul  sec­  lor  de  energie  electrică  —   rezerve,  atît  în  ce  priveşte   cercetări,  inginerie  tehnolo­  mare  productivitate,  conce­  stantin  Tarnavski,  Var  le  Se-   17.25  Imagini di
           ţiei.                     intervine  inginerul  Gheor-   educarea  fiecărui  muncitor   gică  şi  de  proiectare  a  lu­  pute  şi  realizate■  in  institut   niuc,  loan  Lupulescu,  Paul   17,35  La volan
            —  întîi  ne-am  îndreptat   ghe  Haşeganu,  şeful  atelie­  în  spiritul  economisirii  e-   crărilor  de  construcţii  şi  in­  Amintim   cărucioarele   de   Mârgineanu,  Ludovic  Mol-   17,50 1001 de sc
                                                                                                                                                                          18.00 închiderea
           atenţia   asupra   utilajelor   rului  mecanic  I.  Am  în  ve­  nergiei  electrice,  cît  şi  din   stalaţii  pentru  minereuri  De­  perforat  găuri  lungi,  cu  unul   nar,  de  la  proiectări.  Ei   lui.
           mari  consumatoare  de  e-   dere,  în  primul  rînd,  re­  punct de vedere tehnic. De­  va   (I.C.I.T.P.L.C.I.M.,   cum   şi  două  braţe,  pentru  subte­  simt,  după  cum  aveam  să   20,00 Telejurnal
           nergie  electrică  :  maşinile-   centele indicaţii date de se­  spre ce este vorba ? La nu­  este  cunoscut)  ne-am  putut   ran  şi  cariere,  liftul  de  mină   aflăm,   „catalizatoriiîntre­  20,30 Invitat   te  I
                                                                                                                                                                              nostru:
           unelte  şi  cuptoarele  de  tra­  cretarul  general  al  partidu­  meroase  utilaje,  care  stă­  da  seama  că  toţi  cei  de   pentru  transport  de  mate­  gului  colectiv  în  activitatea   vie   Spiess
           tamente  termice.  Am  dotat                         teau  de  mai  mult  sau  mai   aici,  incepind  de  la  membrii   riale  şi  personaj,  tehnologia   de  căutare  a  noului,  de   20,45 Cadran  nu
           toate  maşinile-unelte  cu  li-   lui,  t o  v a  r ă  ş u  l   Nicolae   puţin  timp,  am  remarcat   consiliului   ştiinţific,   eonii-   şi instalaţia de beionare  promovare   a   progresului   21,10 Film   artis  I
                                                                                                                                                                              Wolis".
           mitatoare  de  mers  în  gol,   Ceau.şescu, din. care derivă   lămpile  electrice  aprinse,,   nuinâ  cu  inginerii  şi:  tehni­     tehnic în minerit.            ţară.   Proe
           iar  la  cuptoarele  termice   sarcinile  mari  ce  ne  stau   contrar  indicaţiilor  primite   cienii  care  lucrează  in  ate­      ...Poate  veţi  fi  tentaţi,  pe   diourilor  i
           am  luat  măsuri  de  ordona­  în  faţă,  în  continuare,  pe   în  acest  sens.  întrebaţi  de   liere  şi  laboratoare  de  cer­   drept  cuvint,  să  întrebaţi   22,00 Telejurnal
           re  a  tehnologiei  de  lucru   linia  reducerii  consumurU   ce  nu  le  sting,  toţi-  cei  în   cetare  şi  proiectare  şi  ter-  HUNEDOARA cum  au  fast  posibile  atitea
           pentru  utilizarea  la  maxi­  tar  energetice.  Am  luat,   culpă  au  ridicat  din  umeri;   minînd  cu  meseriaşii  din  co­      realizări,  intr-o.  perioadă  re­
           mum a capacităţii lor şi re­                         negăsind  nici  o  scuză.  Apoi
                                     într-adevăr,   eîteva   mă­                             lectivul  de  modelare  şi  pro­                   lativ  scurtă,  de-  timp  de  la:   SftwtggSggjfjg
           ducerea la minimum a fluc­  suri  bune,  avem  în  lu­  verificând  la  eîteva  maş.inî-   totipuri,  sini  oameni  care             formarea  colectivului-.  Nu  se
           tuaţilor  de  temperatură  în   cru   alte   eîteva   la   a-   unelte  modul  în  care  func­  caută  nauf  şi-l'  promovează.      nasc  peste  noapte  cercetă­  BUCUKEŞl 1
           cuptoare.  Sectorizarea  ilu­  ceastă  oră,  dar  din  păcate,   ţionează   limitatoarele   de   II  caută  nu  ca  scop  Tn  sine,   tori,  şi,  mai  ales,  inventa­  dioprogranml
                                                                                                                                                                          La ordinea zii
           minatului  în  hale  şi  utili­  cu  toate  insistenţele  noas­  mers  în  gol,  am  constatat   de  dragul  unor  demonstra­  L PATRIEI J  tori  I  Aşa  este,  dar  vom   tură; 7,00 Rad
           zarea  iluminatului  indivi­                         că,,  de  fapt,  acestea  nu   ţii  sterile.  II  caută"  şf;  „se              spune —- aşa cum' a ţinut să   Revista presei
                                      tre,  nu.  toţi.  muncitorii  do­                                                                                                   rul melodiilor
           dual  pe  maşini  a  contri­  vedesc responsabilitate ma­  funcţionau.            bat"  pentru  a-1  impune-  în                     ne  amintească  dr.  ing.  Ni­  de ştiri; 9,05
           buit,.  de  asemenea,  la  eli­  ximă,.  nu  manifestă  spirit   Exemplele   relevate   nu   producţie,  pentru  a  promo­  mecamzată  a  galeriilor  in   colae   Zăvoianu,   directorul   ascultătorilor;
           minarea  risipei.  Odată  rea­  gospodăresc,  uitînd.  că  a-   caracterizează   activitatea   va  in  unităţile  miniere  teh­  subteran.  Dacă  tot  sîntem   Institutului: — că in Deva, ac­  de ştiri; 10,05
                                                                                                                                                                          rie ; 10,30 ştii
           lizate  aceste  măsuri  am  în­  cum,  mai  mult  ca  orLcînd,   secţiei.  „Mecanică  1“  şi  nici   nologii  şi  utilaje  modeme,   fo  capitolul  realizări,  nu  pu­  tivitatea:  de  cercetare  şi  pro­  10,50 Partidul,
           ceput  să  ne  încadrăm  în   este  necesar  să  economisim   preocupările  celor  de  aici   cu  randamente  superioare,   tem  trece  cu  vederea  nici   iectare  în  domeniul  mine­  11.00  Buletin
           repartiţii.  în  comparaţie  cu   fiecare kilowatt. Asupra, la­  în.  direcţia  economisirii  e-   care  să  uşureze  munca  mi­  preocupările  şi  bunele  re­  ritului are oarecare tradiţie.  Vreau  să  ştiu
                                                                                                                                                                          citate ;
                                                                                                                                                                                  12,0
           anul  trecut,  cînd'  mai  a-   turii  educaţionale  va  tre­  nergiei  electrice.  Dar  ele   nerilor  şi  preparatorilor  şl   zultate  obţinute  în  domeniul   Nu-  ne  vom  întinde  prea,   ştiri;  12,05  Dc
           veam  perioade  în  care  de­  bui  să  insistăm.  în  conti­  trebuie  să-i  mobilizeze  pe   să  ducă  la',  producţii  spori­  reducerii  importului,  de  uti­  mult  in.  timp,  dar  vom  arăta   toţi turiştii;
                                                                                                                      laje  şi  piese  de  schimb..  Do­
                                                                                             te de minereuri utile
                                                                                                                                                că,  incă  in  1968,  pe  lingă
                                                                                                                                                                            tara folcl
           păşeam  cotele  repartizate,                         toţi  oamenii  muncii  în  ve­  O dovadă: a. celor afirma­  cumentaţiade  execuţie,  a  u-   fostul  trust  minier  funcţiona,   .mpremieră
           în acest an, în fiecare' lună   nuare  cu  mai  mare  eficien­  derea  folosirii  cît  mal  efi­                                                                 .10 De la
                                      ţă.                                                        te sini eîteva din cele mai   nor  utilaje  şi:  piese■  de   un- compartiment,, cu o mină "b   Student-club ;
           am obţinut economii.                                 ciente  a  dotării,  tehnice,   importante realizări ale co­  schimb  ce  se  aduceau  ex­  de  cercetători  şi  proiectanţi,,   de ştiri; 16,05
             —  Rezultatele  sînt  încu­  Intr-adevăr,  într-un  son­  pentru înlăturarea, definiti­  lectivului devean,, înfăptuite   clusiv  din  import  contribuie   care  in  anul,  1970  a  deve­  lui muncitor
           rajatoare,  dar  trebuie  să   daj  în  atelierul  secţiei  am   vă  a  risipei  la  fiecare  loc   . în cei. cinci ani de cînd in-   la  reducerea  efortului'  va­  nit  centru,  de  cercetare  şi.   medicului;
           recunoaştem că nu am e-    remarcat- unele aspecte ca­  de muncă.                   !' statutul s-a înfiinţat, avînd   lutar  al  ţârii  cu  aproximativ   proiectare  in  cadrul  trustu^   componistice:
                                                                                                                                                                          zer; 16,40 Co
                                                                                                un statut bine determinat,   45  milioane  lei.  Ne  oprim   lui: respectiv.. A fast,, de. Ia.pt,   nomice; 17,
                                                                                                 de sine stătător. Astfel, pe   aici  cu  exemplele,  nu.  pen­  nucleul  in  jurul  căruia  s-a   ştiri; 17,05 l 1
                                                                                                                                                                          17,45 Moment
                                                                                               baza tehnologiilor elaborate   tru  că'  n-am,  avea■  ce  mai   format  colectiv.u-J  de  astăzi   Orele serii;
                  Deziderat major al forestierilor —                                           de cercetătorii şi proiectan­  spune,  ci  pentru  a-i  prezen­  al  institutului  de  cercetări   Instrumentişti
                                                                                                  ţii de aici, in prezent sini   ta  pe  ciţiva.  dintre  cei  mai   şi  proiectări  miniere.  Un  co­  populară; 19,
                                                                                                                                                                          de la A la
                          valorificarea superioară a                                           in execuţie o serie de obiec­  consecvenţi,   mai   prolifici   lectiv-  care  prin  preocupările   într-o oră; i
                                                                                                                      căutători:  şi  promotori  ai
                                                                                                tive miniere: de importanţă
                                                                                                                                                şi,  realizările-  sale  în.  dome­
                                                                                                                                                                          din opereta .
                                                                                              naţională: — la Roşia-Poieni,   noului,  de  numele  cărora  se.   niul  cercetării  miniere,  pro­  suri“ de O
                                                                                                                                                                          23,30—3,00 Nc
                                   masei lemnoase                                              : Valea Morii - Brad, Coran-   leagă  multe  din.  succesele   movează  noul,  intr-una.  din­  cal. TIMIŞOAR/
                                                                                                da-Hondol, Baia: de Aramă
                                                                                                                                                tre  cele  mai  străvechi,  mai
                                                                                                                      colectivului.  Este  vorba,  de­
                                                                                                şi altele - menite să asigu­  spre  Pompiliu  Nariţa,  Do­  tradiţionale  îndeletniciri  de   maţille zilei;
                (Urmare din pag. 1)     în  aceste  zile,  în  întâm­  bil,  că  poate  vor  mai  lipsi   re economiei româneşti noi  rian T.urcu, Valentina Tar-  pe meleagurile hunedor.ene.  tatea în indi
                                                                                                                                                                          ţii ’82 — dialc
                                      pinarea  Conferinţei  Naţio­  anvelope şi piese de schimb,                                                                          fumizor-bent
           de  resort  c o  l e c t i v u  l u  i    nale  a  partidului  şi.  a  celei   chiar  energie  electrică,  aşa                                                 Fabrică de n
                                                                                                                                                                          lei din Tin
           U.F.E.T.  Orăştie,  care,  •  în   de a. 35-a aniversări a pro­  incit  să  avem  grijă  să  gos­  CONTRIBUŢII                                                 Brîuri, arde
           ultimii  ani,  s-a  confruntat   clamării  Republicii,  cei  ca­  podărim  la  maximum  ceea   MERITORII LA   Creşterea animalelor - o activitate  din Banat;
                                      re  exploatează  şi  valorifică                                                                                                     presei; 19,00
           cu  mari  greutăţi,  atît  de   aurul  verde  din  pădurile   ce  avem,  să  ne  rezolvăm   AUTOAPRO VIZIONA­                                                  tru casetofoi
           natură  subiectivă,  dar  şi  o-                     singuri  problemele  care  ne   REA TERITORIALĂ             ce 38 bucură de atenţie                       20.00  întîlniri
            biectivă.  Sprijinirea  cu  for­  judeţului  sînt  angajaţi  cu   aparţin.  Acest  lucru  este   Cinci  şi-a  întocmit  bilan­                                Spiritul de
                                      toate forţele pentru recupe­                                                                                                        civică al c
           ţă  de  muncă  şi  cu  mijloace   rarea  integrală  a  restanţe­  valabiL  şi  pentru  beneficia­  ţul   activităţii   pe   10   luni,   periîsaîîintă, responsabilă   artă; Prime
                                                                                            colectivul
                                                                                                                de
                                                                                                     Cooperativei
           tehnice, cu piese de schimb   lor  la  masa  lemnoasă  şi   rii  noştri.  Să-  înţelegem  cu   producţie,   adiiziţty   şi   des­                        r     „ “'nul filar
           şi  cu  condiţii  de  locuit,  dar   pentru asigurarea stocurilor   toţii  că  trebuie  să  fim  mai   facerea   mărfurilor   Haţeg                            tul-.
           şi  prin  măsuri  proprii  de   din iarna lui 1983.  harnici,,  mai  inventivi,,  mai   a.  constatat  că  are.  motive   Ferma  zootehnică  a  Coo­  condiţiile  pentru  a  realiza
                                                                                            de
                                                                                                          Contribuţia
                                                                                                 mulţumire.
                                                                                                                                                       1
           organizare  şi  de  disciplină   —  în  cadrul  adunărilor   ordonaţi  în  muncă.  De  alt­  sa   la   autoaprovizionarea   perativei  agricole  de  pro­  pină  la   finele  anului  can­  -
           a  muncii,  prin  fermitate  şi   generale   ale   oamenilor   fel.  programul  nostru  de   teritorială   prin   sistemul   ducţie  din  Hărău  cuprinde   titatea  planificată  de  2  100
                                                                                                           achiziţiilor
                                                                                                       şi
           abnegaţie  la  lucru,  fores­  muncii  pe  sectoare,  unităţi   măsuri  menit  să  asigure   contractărilor  mare   cu   peste   375  bovine  şi  850  ovine  şi   hi lapte marfă.
                                                                                            este
                                                                                                 mai
           tierii  din  Orăştie  se  pot  în­  şi  întreprindere  am  chib­  derularea-normală a planu­  două   milioane   decît   era   dispune dc o bază materială   Preocuparea  acordată  zo­  DEVA  :  Pi.
                                                                                                                                                                          —  seriile  1-1
                                                                                                    ceea
           scrie  şi  ei  în  rîndul  colec­  zuit  în  spirit  analitic,  prin­  lui  pe  1983  cuprinde  ac­  planificat,  depăşire   ce  a   înseam­  în continuă dezvoltare. Cum   otehniei  sc  reflectă  şi.  în   teptarea  (An
                                                                                                o
                                                                                            nă
                                                                                                            planului
           tivelor  fruntaşe.  „Noi  dăm   cipial,  responsabil,  cum  să   ţiuni  şi  elemente  concrete,   cu  75  la  sută.  Cooperativa  a   este  şi  firesc,  ferma,  se   dezvoltarea  şi  moderniza­  HA  :  Prea  t
                                                                                                                                                                                 (Flac
                                                                                                                                                                          duri
           zor  la  pregătirea  stocurilor   facem  mai  bine  ca  sarcini­  a  căror  aplicare  trebuie   fost  in  măsură  ca r   din  re­  bucură  de  atenţie  perma­  rea.  bazei  materiale  a  fer­  domniţei  Re
           de  iarnă,  la  repararea  uti­  le  mobilizatoare  sub  rapor­  însă  urmărită  cu  perseve­  sursele  ei,  să  distribuie  ce­  nentă  din  partea  conduce­  mei.  In  vara  trecută,  uni­  tul)  ;  Vulcan
                                                                                            tăţenilor  3  500  pui  de  o  zi
           lajelor,  căutăm  să  ne  orga­  tul  calităţii  şi  eficienţei  să   renţă  şi  înaltă  responsabi­  pentru   creştere   şi   îngrăşa-   rii  unităţii  agricole,  orga­  tatea  a  intrat  într-un  am­  mărilor   (»
                                                                                                                                                                          PETROŞANI
           nizăm  mai  bine  lucrul  îneît   le îndeplinim în bune- con­  litate  patriotică.  Este  de   re   in   vederea   predării   nul  colectiv  implicindu-se   plu  proces  de  modernizare.   rea)  ;  Visul
                                                                                            unei.  părţi  la  achiziţii.  Pen­
           în  1983  să  nu  mai  avem   diţii  —  releva  ing.  Romu-   altfel  hotărârea  fermă  a  lu­  tru  consumul  de  carne  prin   permanent şi cu răspunde­  Astfel,  au  fost  construite  lorgatorului
                                                                                                           alimenta­
                                                                                                        de
           problemele  din  1982  şi  să   lus  Goţiu,  directorul  teh­  crătorilor  forestieri,  anga­  unităţile   sale   cooperativa   a   re  în  buna  desfăşurare  a   trei  celule  pentru  siloz,  de  LUPENI :   <
                                                                                                                                                                          (Cultural);
                                                                                            ţie
                                                                                                publică,
           ne  putem  face  planul"  —  a   nic  al  I.F.E.T.  Deva.  Am   jamentul  lor  unanim  de   produs  peste  1  000  kg  carne   creşterii  animalelor,  spori­  1500  tone  fiecare,  au  fost  nirea (Lu<
           firma  Nicolae  Todor,  direc­  discutat  la  concret  că  vom   a-şi  face  şi  în  continuare   de   porc.   De   asemenea,   a   rea  producţiei  animaliere.   ridicate  două  fînare  cu  o  NEA : Cont
                                                                                                                                                                          Santa Lucii
           torul U.F.E.T. Orăştie.    avea  mai  puţin  combusti-  exemplar datoria.        predat 247 nutrii.        Un  argument  al  acestei  a-   capacitate  de  400  tone  în   NI NO A.SA :
                                                                                                                                                                          nion ist (Mu
                                                                                                                      firmaţii  este  modul  cum   total. Cu sprijinul G.I.G.C.L.  CÂNI : Tnt
                                                                                                                      s-a  procedat  în  acest  an   au   fost   construite   trei   priveşte o (
                  Asigurarea şi pregătirea forţei de muncă                                                            pentru  asigurarea  furajelor   garsoniere   pentru   fami­  BRAD : Un
                                                                                                                      necesare  hranei  în  perioa­  liile  lucrătorilor  din.  zoo­  Singapore
                                                                                                                                                                          ORAŞTJE :
                                                                                                                                                 tehnie  şi  un  şopron  de
               (Urmare din pag. 1)    sindicatului,  ai  organului   insă, este problema care ne   precum   şi   activităţii   e-   da de stabulaţie 1982—1983.   mare  capacitate.  Procesul   cin Sam —
                                      colectiv  de  conducere  şi  ai   creează   cete   mai.   mari   ducative,  de  cultivare  a-   In  vara  şi  toamna,  trecută      tria) ; Tricl-
           riile  de  bază.  Cursurile  de   comitetului'  de  partid  am   greutăţi.  Cu.  toate  măsurile   siduă  a  dragostei  faţă  de   s-au  cosit  toate  suprafeţele   de  modernizare  abia  a  în­  de   (FI ac;
                                                                                                                                                                          BAI :
                                                                                                                                                                                 Vis
           calificare  organizate  pînă   dat  dovadă.  Şi  în  anul  tre­  luate  în  vederea  stabiliză­  muncă,  faţă  de  unitatea  în   ce  au  produs  iarbă,  chiar   ceput;  el  va  continua  în  a-   alergă loruli
           acum,  în  număr  de  şapte,   cut  am  întîmpinat  greutăţi   rii  forţei  de  muncă,  indi­  care  lucrează  oamenii.  Din   şi  acele  locuri  care  n-au   nul  următor,  cînd  se  vor   tura) ‘ r  HA'
           au  fost  absolvite  doar  de   similare.  Se  vede  că  n-am   cele  fluctuaţiei  se  menţine   generoasa  iniţiativă  „Prie­  fost  recoltate  de.  mai  multă   realiza  noi  obiective  de   fantastici
           205 muncitori. Am aflat, că   ştiut  să  folosim  bine  învă­  La  un  niveL  ridicat  —  6,7   tenul  noului  încadrat"  a   vreme.  S-au  strîns  eu  grijă   mare  importanţă  şi  utili­  Non stop:
           în  perspectivă  (7  I),  tot  în   ţămintele  desprinse  din  ex­  ia  sută  (la  finele  primului   rămas  doar  o  lozincă  golită   tate.                  naţia Mah
                                                                                                                                                                          cultură); I
           acest  an,  alţi  125  de  mun­  perienţa  anterioară.  Nu  aş   semestru). Din cele 369 ple­  de conţinut.  finul,  otava,,  paiele;  coce­  Cooperatorul  Damaschin   seriile 1-11
           citori  vor  fi  calificaţi  în   putea  spune  că  n-au  fost   cări, peste 43 la sută repre­  Calificarea   personalului   nii  de  porumb,  toate  fura­  Păsculescu completa :  LARI : Or:
           meseriile de cocsari, turnă­  luate  măsuri  în  aceste  di­  zintă.  desfacerile  contracte­  a  început  abia  în  martie;   jele  fiind  transportate  şi   —  Avînd  o  bogată  expe­  nerul).
           tori de fontă şi macaragii.  recţii.  Am.  trimis  delegaţi   lor  de  muncă  pentru  acte   De  ce  7  Faptul  că  se  mai   depozitate  în.  bune  condi-   rienţă.  şi  rezultate  bune  în
             Slabei  preocupări  pentru   în  judeţele  care  aveau  ex­  de  indisciplină  şi  plecările   întîmpină   greutăţi   chiar   ţiuni.  în  acest  fel  s-a  reu­  creşterea  animalelor  sîntem
           recrutarea   şi   pregătirea   cedent  de  forţă  de  muncă,   cu  preaviz.  Spre  exemplu,   prin  nepregătirea  sălilor  de                                    i V * w
           forţei  de  muncă  i  se  mai   am.  încadrat  tineri  absoL-   din  cei  90  absolvenţi  de   curs, prin neasigurarea con­  şit  să  se  aducă  în  cămara   datori  —  în  lumina  indica­
           adaugă  încă  o  lacună,  tot   ven.ţi  de  şcoală  profesiona­  şcoală  profesională  din  Că­  diţiilor  optime  de  partici­  zootehniei  204  tone  fîn,   ţiilor  şi  orientărilor  date   Timpul
           atît  de  gravă  —  fluctuaţia   lă  din  Călăraşi,,  Zimnicea   lăraşi,  transferaţi  de  Mi­  pare  efectivă  a  cursanţilor   2 400 tone suculente şi 580   de   t o  v a  r ă  ş u  l    Nicolae   azi, 26 noi-
           —  încă  mare  ;  mulţi  vin;   şi  Tecuci.  Dar  au  plecat   nisterul   Metalurgiei,   au.   nu  oferă  suficiente  motive   tone  grosiere,,  cantităti  su­  Ceauşeseu,  secretarul  ge­  mea va fi
                                                                                                                                                                          cu cerul
           mulţi pleacă.              aproape toţi...           mai rămas... cinci".       de  analiză  factorilor  com­  ficiente  pentru  iarna  ur­  nerai   al   partidului   —  sînt posib
             Am  abordat  aceste  pro­  Referitor  la  perfecţiona­  Cum  lesne  se  poate  ve­  petenţi  în  această  direc­  mătoare, ce: vor asigura n.u   să   ne   străduim.   pen­  Vîn tul va
           bleme  în  discuţia  cu  Virgil   rea  pregătirii  profesionale   dea,  cele  prezentate  sînt   ţie 7     numai  întreţinerea  efecti­  tru   a   ridica,   zootehnia   din sud-v(
                                                                                                                                                                          minime vt
           Săvulescu,  preşedintele  co­  pot  arăta  că  fundamentul   doar  simple  constatări  ale                 vului,  ci  şr  sporirea  pro­  ia  noi  cote.  Ne  revine  sar­  tre minus
           mitetului  sindicatului  de  ia   acestei  activităţi  îl  consti­  unor  situaţii  evidente.  Im­  Acestea  au  fost.  cele  cite-   ducţiei animaliere.      de, iar c<
           C.S. „Victoria" Călan :    tuie  programul  aprobat  de   plicarea  efectivă,  eu  depli­  va.  întrebări  pe  care  le-am           cina  să  creştem  procentul   9 şi 14 gr
             „Cele  trei  probleme  au   conducerea   colectivă   a   nă  răspundere  în  soluţio­  adresat celor în drept. Răs­  —  Adevărul  este  —  spu­  de.  natalitate,  să  îmbună­  dimineaţa
                                                                                                                                                                          brumă şi
           constituit  subiectele  dezba­  combinatului,  program  la   narea  concretă  —  iată  care   punsurile  le-am  aflat.  Deo­  nea   cooperatorul   loan   tăţim  structura  efectivelor,   Pentru
                                                                                           camdată  ele  se  află  pe  hîr-
           terilor  din  cadrul  recente­  baza  căruia  stau  nevoile   sînt  punctele  slabe  ale  ac­  tie,  în  planurile  speciale  de   Jimbotean   —   că   avem   să sporim producţia do lap­  zile.'î:  Vrc
                                                                                                                                                                          ţine  reiaţi
           lor  şedinţe  ale  biroului   producţiei.  Astfel,  au  fost   tivităţii  organelor  menţio­  măsuri  adoptate  atît  '  de   o;  fermă  zootehnică,  bu­  te  şi  carne.,  tn  acest  sens,  schimbăto
           executiv  al  consiliului  oa­  organizate  53  de  cursuri  la   nate.  Lipsurile  prezentate   consiliul  oamenilor  muncii,       anul 1933 trebuie să. consti­  ♦ervalului,
           menilor  muncii  şi  comite­  care  participanţii  au  fost   au  fost  cele  care  au  faci­              nă,  ce  înregistrează  re­  tuie  o  perioadă  de  eforturi   Vtmul   w
           tului   sindicatului.   Este   în număr de I 584, alţi 130   litat  perpetuarea,  de  ia  un   cît  şi  de  comitetele-  de   zultate  meriterii.  Efectivele   susţinute pentru a. fiice din   cu  intens
           foarte  adevărat  că  situaţia   muncitori   desăvîrşindu-şi   an  ia  altul;  a  unor  atari   partid  şi-  sindicat.  Şi  pen­  de  animale  planificata  s-au   de 50 km Te
                                                                                                                                                                            dic.
           actuală  'se  prezintă  total   pregătirea  prin  instruiri  lia   situaţii.    tru. că ne-am. angrenat- ta-   realizat şi depăşit, şi la bo­  ferma  cnoperativei,  noas­  mo  între
           nesatisfăcătoare.   Aceasta   locul  de  muncă.  Nici  în  ce   Fluctuaţia  mare  se  dato­  tr-o  serie-  de  întrebări  vom   vine  şi  Ia  ovine;  producţia   tre  a'-  unitate,  de  frunte  a   crede,  iar
                                                                                                                                                                          tre 8 si 13
           vorbeşte  de  la  sine  despre   priveşte  calificarea  în  me­  rează  în  principal,  superfi­  încheia  tot  cu  o  întrebare:    zootehniei hiEiffitareiw?..  lată dimb
                                                                                                                             1
           slaba  preocupare  pe  care   seriile  de  bază  lucrurile   cialităţii  cu  care  sînt  tra­  pe  cînd:  se  var-  regăsi  îh   de-  lapte   se  află  în  conti­  de servi r:
           noi,  membrii  comitetului  mi  stau  bine.  Fluctuaţia,  tate unele probleme sociale,  practică aceste  măsuri ?  nuă. creştere;, av-înd. toate
                                                                                                       1
   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91