Page 89 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 89
• 6 'r£ l#CnAv>
Vizita oficială de prietenie a
<& tovarăşului Nicolae
in Malayezia
întrevedere cu suveranul Malayeziei
Preşedintele Republicii Cu acest prilej, a avut efectuată în ţara sa şi la
Socialiste România, tovară
S O C H U S M H L loc o convorbire care a Kuala Lumpur.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL şul Nicolae Ceauşescu, şi reliefat satisfacţia deose Ceauşescu şi t ov a r ă ş a
P
r e ş e d
i n
t e l e Nicolae
tovarăşa Elena Ceauşescu
bită pentru rezultatele vi
WHliM M S I I I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N s-au reîntîlnit, vineri după- zitei. Elena Ceauşescu au adresat
amiază, cu suveranul Ma
layeziei, Maiestatea Sa Suveranul Malayeziei a suveranului şi reginei Ma
Sultan Haji Ahmad Shah adresat mulţumiri preşedin layeziei invitaţia de a e-
Ibni Al-Marhum Sultan telui Nicolae Ceauşescu fectua o vizită oficială în
Anul XXXIV, nr. 7 791 SIMBĂTA, 27 NOIEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani
Abu Bakar, şi regina, Ma pentru interesul manifestat România, invitaţie care a
iestatea Sa Tuanku Hajjah pentru promovarea rapor fost acceptată cu deosebită
Afzan Binti Tengku Mu- turilor de prietenie şi co plăcere.
IN PREGĂTIREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI, hammad, care au făcut o laborare dintre România şi întrevederea s-a desfă
vizită protocolară înalţilor Malayezia, dintre cele două , şurat într-o atmosferă deo
AZI ARE LOC FORUMUL COMUNIŞTILOR HUNEPORENI oaspeţi români. popoare şi pentru vizita sebit de cordială.
Succes deplin Conferinţei Convorbiri oficiale cu primul ministru al Malayeziei
Preşedintele Republicii ze relaţii fructuoase şi jelor dintre state şi edifi
Socialiste România, tovară
judeţene de partid! şul Nicolae Ceauşescu, îm foarte dezvoltate între ţă carea unei noi ordini eco
rile noastre. *
nomice internaţionale care
să faciliteze progresul mal
preună cu tovarăşa Elena
La rîndul său, preşedin
Ceauşescu au avut, vineri, la tele Nicolae Ceauşescu a rapid al ţărilor rămase în
reşedinţa guvernului, con exprimat satisfacţia pen urmă. S-a subliniat im
Astăzi are loc Conferin tic, de energie electri creşterea productivităţii mun vorbiri oficiale cu primul tru această vizită in Mala portanţa organizării unei
ţa extraordinară a organi că, valorificarea superioară cii, îmbunătăţirea calităţii ministru al Malayeziei, Da- yezia, care, deşi scurtă, se întîlniri a ţărilor în curs
zaţiei judeţene de partid şi dezvoltarea bazei naţio produselor, realizarea sarci. tuk Sri Dr. Mahathir Mo- va încheia cu rezultate de dezvoltare la nivel de
Hunedoara, care, alături de nale de materii prime mine nilor la export, îndeplinirea hamad. foarte bune în interesul şefi de stat şi de guvern,
conferinţele din toate jude rale şi energetice primare. obiectivelor din investiţii, Manifestînd gratitudinea, progresului celor două care să ducă la convenirea
ce ţării, prefaţează poli - Aceste obiective priorita creşterea producţiei agrico bucuria de a se întîlni cu popoare, al păcii şi înţele căilor de extindere a con
f tiuo-organizatoric marele fo re, de însemnătate covîrşi- le. p r e ş e d i n t e l e Nicolae gerii internaţionale. lucrării dintre ţările în
rum al comuniştilor români toare pentru viitoarea dez- Conferinţa va releva, de Ceauşescu, premierul ma- S-a apreciat că proble curs de dezvoltare şi a
- Conferinţa Naţională a voltaje a ţării, sînt nemij asemenea, strădania .orga layezian a exprimat satis ma fundamentală a zilelor strategiei pentru dialogul
Partidului Comunist Român. locit legate de ramurile nizaţiei judeţene de partid, facţia pentru activitatea noastre o constituie opri cu ţările dezvoltate.
in capitala judeţului au fundamentale ale economiei a tuturor organelor de desfăşurată de România, rea cursei înarmărilor, tre Apreciindu-se că se im
venit delegaţi comunişti mi judeţului Hunedoara şi, în partid din municipii, oraşe de şeful statului nostru pe cerea la măsuri concrete pune cu stringenţă oprirea
neri şi siderurgişti, con consecinţă, realizarea lor şi comune pentru creşterea plan internaţional, în di şi urgente de dezarmare şi, şi încetarea conflictelor e-
structori şi energeticieni, lu vizează frontal eforturile rolului lor conducător, pen recţia soluţionării proble în primul rînd, de dezar xistente în lume, s-a apre
crători din agricultură, de tru îmbunătăţirea şi perfec melor cu care se confruntă, mare nucleară, fără de ciat că interesele păcii şî
pe şantiere şi din transpor ţionarea continuă a stilului în prezent, omenirea, pen care nu pot fi concepute colaborării reclamă solu
turi, din cercetare, proiecta, şi metodelor de lucru, a ac tru interesul manifestat pacea şi securitatea popoa ţionarea acestora prin mij
re şi inginerie tehnologică, tivităţii politico-organizatori- faţă de problemele Asiei relor. loace paşnice, prin trata
oameni din sferele învăţă- ce pentru înfăptuirea în de sud-est. România — a De asemenea, a fost evi tive, cu participarea tutu
mîntU'lui, culturii şi artei, bune condiţii a sarcinilor subliniat el — este apro denţiată însemnătatea deo ror părţilor, eliminîndu-se
din cea a serviciilor socia economico-sociale şi politi piată inimii poporului ma- sebită a intensificării efor
le. Sînt reprezentaţi aici a- ce stabilite pentru judeţul layezian care aşteaptă ca turilor pentru lichidarea
proape 100 000 de comu nostru de Congresul al Xll- această vizită să promove subdezvoltării şi a decala (Cortinuare in pag o 4-a)
nişti, dar şi voinţa şi hotă- lea al partidului, de plena
rîrea tuturor colectivelor hu- rele C.C. al P.C.R. din iunie
nedorene de a transpune în şi octombrie a.c. O însem ) Colectivele de muncă totală de peste 3 milioa
viaţă importantele sarcini ce nată parte a dezbaterilor din industria judeţului Din cronica ne Iei.
le revin din documentele vor pune în evidenţă modul raportează Conferinţei ex • în activitatea de pu
Congresului al Xll-lea al in care lucrează organiza traordinare a organizaţiei ncre în evidenţă a noi ză a- ?
partidului. ţiile de partid pentru for judeţene de partid, în întrecerii căminte de substanţe mi
Dezbătînd activitatea des geologilor, minerilor, prepa marea şi afirmarea con semnate realizări în pro nerale utile, colectivul
făşurată de Comitetul jude ratorilor, energeticienilor, ştiinţei socialiste, a omului
ţean de partid, de organele şi cercetătorilor din unităţile nou, profund devotat cau ducţie. - socialiste întreprinderii de prospec
ţiuni şi explorări geologi
organizaţiile de partid din de profil ale judeţului. zei socialismului şi comu • Ca urmare a măsu ce Deva raportează depă
toate domeniile pentru rea în acelaşi context, jude nismului. rilor şi acţiunilor între ruri de producţie la o se şirea prevederilor de plan
lizarea obiectivelor econo- ţul Hunedoara este solicitat Prin ansamblul problema, prinse pe linia aplicării rie de sortimente de ba Ia zi la toate'obiectivele
mico-sociale pe anii 1980— în grad superior în produc ticii abordate Conferinţa se noului mecanism econo- ză: buşteni de răşinoase, şi substanţele minerale
1982, Conferinţa va repre ţia de oţeluri aliate şi înalt va constitui Intr-un minunat mico-financiar, la Centra de fag şi de stejar, lemn utile, înregistrîml sporuri
zenta o sinteză a preocu aliate, materiale de con prilej de exprimare vibran la minereurilor Deva au de mină, de foc şi pen de producţie de 2000 ml
părilor noastre, ale tuturor strucţii, construcţia de ma tă a ataşamentului nemăr fost realizate unele spo tru PFL, cherestea şi al Ia foraje, 500 ml la ga
orientărilor spre soluţiona şini, agricolă - cerealieră ginit al comuniştilor, al tu ruri de producţie cu chel lerii şi 200 ml la suitori.
rea unor probleme actuale şi animalieră, fructe şi le turor oamenilor muncii de tuieli materiale reduse, tele. • Colectivul sectorului
importante, derivate din gume — material lemnos, pe aceste meleaguri, faţă ceea ce a determinat ob • Pe lingă rezultatele II al întreprinderii mi
manifestările actualei crize precum şi la alte produse. de politica internă şi inter ţinerea unei producţii bune obţinute la princi niere Lupcni a extras su
energetice şi de materii pri Pe alt plan, Conferinţa va naţională a Partidului Co nete suplimentare, de la palele produse fizice — plimentar prevederilor de
me mondiale. Potrivit anali analiza ampla problematică munist Român, făţă de se începutul anului, de peste zinc, cupru, sulf, bento- plan de Ia începutul anu
zelor întreprinse în ultima a eficienţei economice în cretarul său general, tova- \ 17 milioane lei. nită, calcită, utilaj mi lui o cantitate de cărbu
vreme de Comitetul Politic toate domeniile în care un răşul Nicolae Ceauşescu, • O însemnată depăşire nier —, oamenii muncii ne cocsificabil de peste
Executiv al C.C. al P.C.R., loc de maximă însemnăta conducătorul iubit şi stimat de plan, de aproape 14 de la întreprinderea mi 6 000 tone, dovadă a bu
de secretarul general al te îl ocupă reducerea ma de întregul popor pentru milioane lei la producţia nieră Barza au realizat şl nei organizări a muncii,
partidului, tovarăşul Nicolae sivă a consumurilor, reci credinţa pilduitoare cu care marfă, înregistrează co un însemnat volum de folosirii raţionale a utila
Ceauşescu, în centrul ac clarea materialelor refolosi- promovează ideile generoa piese de schimb, de circa
ţiunii generale trebuie să bile, utilizarea Intr-un grad se ale progresului şi civili- lectivele din cadrul între 42 milioane lei, şi au re jelor din dotare, capaci
tăţii de dăruire a mineri
prinderii forestiere de ex
stea creşterea mai accen superior a agregatelor, ma zaţiei pe pămlntul patriei ploatare şi transport De condiţionat piese, repere lor şi cadrelor tehnico-
tuată a producţiei de căr şinilor şi instalaţiilor şl a române, pentru binele na va, ca urmare a unor spo- şi subansamble în valoare inginereşti.
bune cocsificabil şi energe timpului de lucru pentru ţiunii noastre socialiste.
Resursele minerale utile-raţionai exploatate, superior valorificate
Dezvoltarea economico- Avînd în vedere că ju centa şedinţă a Comitetu lum de foraje al între
socială a patriei impune, deţul nostru -este unul lui Politic Executiv al prinderii.
la această oră, mai mult- dintre marii producători C.C. al P.C.R., ne dezvol O altă principală sar
ca oricând, lărgirea bazei de materii prime şi re tăm continuu activitatea, cină ce ne revine este
proprii de resurse mine surse energetice, am cău pe baza datelor de pros creşterea eficienţei econo
rale utile şi energetice, în tat răspuns privind modul pecţiuni, la toate tipurile mice. în această privinţă,
scopul acoperirii în cea în care colectivele de de resurse Identificate — trebuie să insistăm pen
mai mare parte a necesa muncă din sectoarele res şi la cele cu conţinuturi tru reducerea ciclului cer
rului de materii prime pective acţionează în a- mai reduse în metale — cetării, să nu facem chel
din rezerve interne, al a- ceastă direcţie. deşi, după cercetarea pre tuieli prea mari din eta
sigurării, în următorii ani, — în activitatea geolo liminară, unele devin pa preliminară cerce
a independenţei energeti gilor, minerilor, sondori prioritare in exploatare şi tării, să folosim cele
ce a ţării. Subliniată în lor, tuturor oamenilor valorificare. Este, ca să mai moderne mijloace
repetate rânduri de secre muncii din cadrul I.P.E.G. dau doar un exemplu, ca geofizice pentru identifi
tarul general al partidu Deva, preocupările prin zul cărbunelui în Valea carea mai rapidă şi mai
lui, tovarăşul Nicolae cipale sînt orientate prio Jiului, unde, ca urmare a puţin costisitoare a resur
Ceauşescu, această nece ritar spre deschiderea de cerinţelor tot mai mari de selor şi urmărirea gradu
sitate vitală pentru pro ■noi cîmpuri miniere, prin cărbune energetic şi coc lui de probabilitate în ex
păşirea patriei a fost exa descoperirea unor sub sificabil, sarcinile noastre ploatare. Aceste sarcini
minată din nou, in şedin stanţe minex-ale utile so de cercetare şi valorifi ne-au obligat să ne desfă
ţa Comitetului Politic E- lide, atât în judeţul Hu care sînt In acest an de şurăm activitatea după
xecutiv al C.C. al P.C.R. nedoara, cât şi în celelal trei ori mai mari decît în grafice coordonatoare,
din 20 noiembrie a.c., cu te trei judeţe în care a- 1981, iar pînă la sfîrşitul prin care sînt stabilite
care prilej a fost adoptat vem şantiere — ne spu actualului cincinal capa atît volumul de lucrări,
programul privind valori nea ing. Cornellu Arsin, citatea de foraj va trebui cît şi termenele de fina-
ficarea superioară şi dez directorul întreprinderii. să fie dublă în raport cu C. S. Hunedoara. In sala de comanda a tastată;. ic
voltarea bazei de materii Aşa cum ne-a indicat tova anul curent, avînd o pon DUMITRU GHEONEA tratare Sn vid a oţelurilor se decide calitatea unei şal.'
prime minerale şi energe răşul Nicolae Ceauşescu, dere, în Valea Jiului, de (Relatări şi detalii despre noua tehnologie — o
tice primare. cum s-a subliniat şi la re 80 la sută din întregul vo (Continuare in pag. a 2-a) pagina a 2-a).
