Page 9 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 9
: !
>'n * nT Şr^ '
Vizita oficială în fara noastră
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
a primului ministru al Republicii
I &"*
Elene, Andreas Papandreu
S O C I A L I S M L au continuat, la Palatul nistru al Republicii Elene, LA ÎNTREPRINDEREA
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
DE AVIOANE
noiembrie,
Miercuri,
3
DIN BUCUREŞTI
Andreas Papandreu.
Consiliului de Stat, con
A fost exprimată dorin
vorbirile oficiale între pre ţa ambelor părţi de a ac Primul ministru al Re
ţiona pentru realizarea, în publicii Elene, Andreas
şedintele Republicii Socia
cele mai bune condiţii, a Papandreu, a v i z i t a t ,
P O P U L A R J U D E liste România, Nicolae miercuri, întreprinderea
Ceauşescu, şi primul mi (Continuare în pag. a 4-a) de avioane din Bucureşti.
în finalul vizitei, a avut
REÎNTÎLNIREA PREŞEDINTELUI REPUBLICII loc o demonstraţie de zbor
Anul XXXIV, nr. 7 771 JOI, 4 NOIEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani SOCIALISTE ROMÂNIA cu cîteva din avioanele
prezentate.
CU PRIMUL MINISTRU Premierul elen a felici
AL REPUBLICII ELENE tat călduros pe piloţii ca
!M
IN IN T iM P IM E A C O N F E R IN Ţ E I H A U E A P A IT ID U L U I1 Preşed intele Republi ci i vire la aspecte esenţiale re au efectuat demonstra
ţia de zbor, pe toţi cei ce
iW fc lN e ! H H 1 1 ] S fe fS fflA V I 1 !1 H \W H M î H I Socialiste România, Nicolae ale vieţii politice interna au contribuit la realizarea
n iii
S E
ţionale.
acestor avioane.
Ceauşescu, s-a reîntîlnit,
miercuri după-amiază, la
Palatul Consiliului de Stat,
cu primul ministru ai Re Transmisiune directă la posturile
Planul producţiei fizice pe 1112 publicii Elene, Andreas de radio şi televiziune
Papandreu.
Cu acest prilej, şeful sta Astăzi, în jurul orei mite direct solemnitatea
îndeplinit integral tului român şi premierul 10,30, posturile de radio semnării documentelor
grec au reluat examinarea şl televiziune vor trans oficiale româno-elene.
unor probleme importante
ale dezvoltării colaborării
Pentru dezvoltarea sa continuă, economia
româno-elene, atît pc plan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
naţională are nevoie de produse fizice con bilateral, cît şi pc arena
crete, de tot mai multe produse fizice, în soi- mondială, şi au continuat ia efectua o vizită oficială
timentaţia stabilită şi de nivel calitativ cit mai schimbul de păreri cu pri
ridicat. în magistralele cuvîntări rostite la de prietenie în Indonezia
rtlegara C.C. al P.C.R. şi la şedinţa de lucru ÎN ZIARUL DE AZI:
at. la C.C. al P.C.R. din luna octombrie a.c., o întilniri de lucru ale T o v a r ă ş u l Nicolae în Indonezia, la invitaţia
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul ge candidaţilor cu alegă Ceauşescu, preşedintele Re preşedintelui Republicii In
publicii Socialiste România,
donezia, general Suharto,
neral al partidului, sublinia cu pregnanţă ne torii. împreună cu tovarăşa Elena şi a doamnei Tien Suharto,
* Carnet cultural
cesitatea îndeplinirii integrale a planului pro Ceauşescu, va efectua o în partea a doua a lunii
» Semnal
ducţiei fizice, ca element determinant al bu vizită oficială do prietenie noiembrie 1982.
nei desfăşurări a activităţii în toate unităţile
de adevărat este că oame
economice. Cum se acţionează în unităţile nii noştri s-au mobilizat
economice din judeţul nostru pentru îndepli exemplar, au muncit cu Politica partidului — studiată profund, însuşită temeinic,
nirea prevederilor de plan la producţia fi dăruire şi înalt devota
ment, dorind să demonstre aplicată în viaţă cu dăruire şi fermitate
zică ? ze că şi la Chişcădaga se
Iată răspunsurile date la această între pot obţine rezultate bune
bare în cîteva întreprinderi. — releva ing. Vasile Deac, Cînd vorbim, de promovarea
directorul întreprinderii,
Mai avem de recuperat noului tot Ia oameni ne gîxidim
întreprinderea măsuri concrete de redre vreo 15 000 tone de ciment,
sare a situaţiei, au întoc
de lianţi Deva mit grafice de recuperare se lucrează bine în conti Am aşezat la masa ro zaţia de bază lîmplărie) şi exemplu. Toată această
a restanţelor, pe luni şi pe nuare şi dacă Unitatea me tundă ideea - rolului deci loan Bărbulescu (comitetul schimbare s-a produs întîi
Avind în vedere că în decade, au acţionat ener canizată de transport şi siv al organizaţiei dc de partid sculărie). în oameni, dar nu în toţi.
primul trimestru al anului gic în secţii, ateliere şi pc construcţii forestiere Deva partid în promovarea nou Red.: Cum arată in sec Red.: Poate că aţi des
aici s-a acumulat un vo schimburi, pentru desfăşu ne asigură transportul can lui, nou, adesea firav şi ti ţiile dumneavoastră, aceas prins din toate acestea vreo
lum cam mare de nereali- rarea normală, zi de zi, a tităţii necesare de calcar, mid, ca firul de grîu în tă bătălie cu front descins? concluzie perenă.
zări, restanţele cifrîndu-se producţiei. iar C.F.R.-ul ne deserveşte conjurat de pălămida ruti Cu cc începe ea ? N.S.: Desigur, anume că
la un moment dat la peste — Este adevărat că am cu vagoane suficiente pen nei, inerţiei şi osificării. I.G.: Avem în secţie şi şi cercul începe într-un a-
90 000 tone de ciment, co avut condiţii materiale tru livrarea producţiei că Au venit cu ce au pe ma oameni de tradiţie munci numit punct, adică de la
pentru intensificarea activi tre beneficiari, vom în sa de lucru secretarii Iu torească, dar avem şi oa oameni începe şi cu ei se
mitetul de partid, consiliul
tăţii de producţie, desfăşu- cheia anul cu planul fizic lian Gruescu (comitetul de meni veniţi din sate şi că termină. Cu oamenii am
oamenilor muncii şl corni- rîndu-ne constant planul partid, secţia maşini-unel- tune, nedeprinşi cu rigorile atras pe alţi oameni, pe
-'"tul sindicatului au luat fizic la ciment, dar la fel Continuare în pag. a 2-a) te), Nicolae Sicoe (organi toţi, pe făgaşul dorit, al
Masă rotundă muncii mai bune, în pre
tenţii mai mari. La timplă-
îa întreprinderea rie aveam cu ani în urmă
Din nou p© drumul calcarului — din mecanică Orăştie cîţiva meseriaşi, adică oa
meni care făceau totul de
cariere în combinatele siderurgice (i) muncii de uzină. Sînt şi la un capăt la altul. Pe
lîngă el am pus pe cei
oameni care lucrează de
pe vremea cînd actuala u- mai tineri. Aşa s-a învăţat
„Pe drumul calcarului*' zi la alta, ajungînd astăzi me, o facem cu scopul de car era deroeat, excavatoa zină îşi începea activitatea şl meserie şi disciplină, a-
au reapărut necazurile. la 20 000 tone — de trei a impulsiona activitatea rele funcţionau, staţia dc în nişte ateliere ale indus poi împreună, am mers
Aceasta, după o perioadă ori mai puţin faţă de pre în domeniul amintit. concasare aşljdcrea, iar triei locale. Aceştia prezin spre tehnicitate tot mai
bună, în care activitatea vederi. Cum aprovizlona- Pentru început, nc-am autobasculante erau sufi tă particularitatea unei înaltă. Adică prin oameni
de extracţie, prelucrare şi narea cu calcar continuă propus să efectuăm o radio ciente. Preţ de cîteva cea concepţii mai confuze şi am format alţi oameni.
transport s-a desfăşurat să creeze probleme side- grafie... ilustrată a unui suri, totul a funcţionat deformate despre ordine Red.: Acum lucraţi cu
fluent, perioadă în care, rurgiştilor, cum iarna, se schimb de muncă în Ate „şnur". Dar în jurul orei şi disciplină, despre răs foarte mulţi tineri, absol
la un moment dat, în de ştie, va aduce noi greu lierul de calcar Crăclu- 12, cînd am ajuns la sta punderea în îndeplinirea venţi de liceu sau şco-li
pozitele combinatului side tăţi în activitatea respecti neşti. ţia de concasare, curtea era sarcinilor. Cu aceşti oameni profesionale, adică mai bi
rurgic hunedorcan sc a- vă — am revenit pe dru ticsită de autobasculante am străbătut drumul trans ne pregătiţi, ceea ce sim
cumulaseră aproximativ mul calcarului pentru a MAI MUI.T TOANE... ce aşteptau să descarce, formării unor ateliere în plifică efortul de îndru
40 000 tone de calcar. In depista care sînt cauzele DECÎT TONE! însă imensele concasoare care se produceau plite de mare.
loc ca rezervele să creas ce duc la fracţionarea ac se aflau în repaus... forţat. sobă şi potcoave, la pro CORNEL ARMEANU
că şi la această dată să fie tivităţii. O facem mai ales Ca şi în proverbul cu De ce ? „Avem o defec ducţia de serie a strungu
asigurat întregul stoc ne din dorinţa de a sprijini noscut, dimineaţa zilei de ţiune la instalaţia electri rilor, ca să dau numai un (Continuare în pag. e 2-a)
în muncă, acum cînd mai 28 octombrie a.c., preves că" — ne spune Heutschy
cesar traversării fără „c-
este timp, pe toţi cei im tea o zi bună în întreaga Carol, maistru principal.
inoţii" a anotimpului rece. plicaţi în extracţia şl trans activitate de la atelierul Pînă să se remedieze de
ele s-au diminuat de la o portul acestei materii pri Crăciuneşti. în carieră, cal fecţiunea, s-a pierdut mai Asigurarea furajelor — condiţie
bine de o oră. Abia a por
nit staţia să macine, cînd esenţială pentru iernarea
a apărut alt necaz. Silozu
rile erau aproape pline şi
nu era nici o navetă goa animalelor
lă trasă la încărcat. Exis
ta una — aveam să aflăm înainte de iarna trecută ceastă problemă, Ştefan
de la Inginerul Mircea Bor- fermele şi sectoarele zoo Şerban, preşedintele consi
dean, şeful atelierului — tehnice ale C.A.P. din Con liului unic agroindustrial,
dar se afla tocmai în sta siliul unic agroindustrial ne spunea :
ţia Păuliş .şi nu ora loco Hunedoara înregistrau de — Adevărul este că în
motivă pentru tractarea ei, ficite însemnate de fin şi acest an conducerile unită
sus, la Fizeş. Asta, deşi alte furaje, ceea ce le-a ţilor, consiliile populare au
noi am văzut în zonă trei determinat pe majoritatea acordat o atenţie deosebită
locomotive: două diesele unităţilor să apeleze la creării unei puternice baze
şi o locomotivă cu abur. cumpărări, unele în va furajere. S-au cosit toate
Una a C.F.R.-ului, două loare de multe zeci şi su suprafeţele cc au produs
ale combinatului. Dar se te de mii de lei. în mo fin, chiar şi suprafeţe de
pare că nu se găsea me mentul de faţă, toate uni pe care iarba nu s-a recol
canicul care să le condu- tăţile agricole şi-au asigu tat de mulţi ani. Aşa se
rat necesarul înscris în ba face că multe cooperative
DORIN CORPADE, lanţa furajeră, ba unele au
MIRCEA LEPÂDATU adunat, în special fin, mult TRAIAN BONDOR
in faţa concasoarelor autobasculantele aşteaptă, aşteaptă... să le vină rîndul la mai mult decît aveau pla
descărcat. {Continuo:® Sn pag. o 2-a) nificat. Rcferindu-sc la a- (Continuate in pag. a 2-a)
