Page 90 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 90
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7
Extinderea mecanizării - element central
Resursele minerale utile — raţional
Ii bătălia pentru mas mult cirbyn© I 11.00 Telex
exploatate, superior valorificate 11,03 Film arii
— Cunoaştem atît rolul la creşterea producţiei de Livezeni, unde avem deja „Franltie
cărbunelui în producerea cărbune, firesc, o mare în funcţiune trei complexe 11,55 C ultivare
energiei electrice, cît şi sar parte dintre acestea vizea mecanizate în fiecare sec (Urmare din pag. 1) şi a celui de la Valea Mo- a concentratelor. Este vor teraturii
şcoală
cinile importante ce revin ză tocmai introducerea u- tor, şi sîntem pc punctul rii-Brad, şi el aflat în ba despre îmbunătăţirea 12.13 Ora de i
minerilor clin Valea Jiului nor complexe mecanizate de a finaliza modernizarea lizare a lor şi de predare fază avansată de execu activităţii în preparaţii, 13.13 Noi in a
privind extragerea şi livra in abataje, utilizarea aces transportului pe axul prin a obiectivelor la benefi ţie, care va asigura eco prin perfecţionarea fluxu 13.10 Ansambli
„Hora“ (I
rea ritmică a acestuia către tora cu randament maxim. cipal, în 1.983 va intra în ciar, ceea ce asigură o ba nomiei naţionale mari rilor tehnologice, aplica 11.00 LA SFÎR
termocentralele ţării. V-am Fiindcă ne referim la căr funcţiune un complex cu ză solidă de fundamenta cantităţi de minereuri cu rea unor metode de lucru TAMINA
ruga. tovarăşe Gheorghe bunele energetic, voi arăta înălţime mare. De curînd re a planului pentru uni prifere. Chiar în zilele moderne, folosirea unor * Sport:
„Trofeul
' relaş, director adjunct că la Petrila — unde cele a fost pus în funcţiune al tăţile de exploatare. trecute s-a discutat, ur- reactivi cu mare randa liandbal
tehnic al Combinatului mi două complexe mecanizate doilea complex mecanizat — Două ar fi căile prin mînd ca la începutul lu ment şi eficienţă ridicată. R o mânia
(repriza :
nier Valea Jiului, să ne SMA 2, introduse la secto de mare randament în cipale de creştere a volu nii decembrie să se întâl Pe această linie avem în misiune
prezentaţi succint preocu rul IV, bine exploatate de stratul XIII la Aninoasa, şi mului de resurse minera nească specialişti de la plină desfăşurare o seric Buzău
pările combinatului şi mă brigada lui Ştefan Alba, au în pregătire se află alt pa le utile .şi de valorificare ministerele minelor şi de acţiuni. Specialişti din 18.30 Noicmbrl
evenimer
surile preconizate pentru contribuit la creşterea pro nou pentru exploatarea me superioară a lor — apre-' geologiei, de la I.P.E.G. cadrul centralei noastre 18.50 1001 de :
creşterea în continuare a ductivităţii muncii la 10—12 canizată. cia "ing.. Valeriu Ungurea- şi C.M. Deva, in vederea au studiat posibilitatea 19.00 Tclcjurn:
producţiei de cărbune o- tone pe post, brigada res în total, anul viitor vor nu, director adjunct teh elaborării unor programe creşterii etapizate a recu 19.30 LA SFIH
TA.WÎNA
norgetic ? pectivă înregistrând la a- funcţiona 34 de complexe nic al Centralei minereu de măsuri — în lumina perării metalului în uzi 19.30 Teleencii
— Pornind de la sarcina ceastă dată plusuri de pe mecanizate în abatajele u~ rilor Deva. Prima şe re sarcinilor stabilite la re nele do preparare. Astfel, 20.00 Magnetoi
feră la intensificarea ac
centa şedinţă a Comitetu
s-a ajuns la soluţii ca pî-
de onoare a minerilor Văii ste 38 000 tone de cărbune nităţilor noastre. După Pe- tivităţii de cercetare pen lui Politic Executiv al C.C. nă în anul 1984 coeficien 20.30 Film sei
şi umbre
Jiului de a da ţării cît mai — vom mai introduce în trila-sud, de unde s-au ex tru atragerea în circuitul al P.C.R. — privind reac tul de recuperare să 21.25 Linişte...
mult cărbune, de la an acelaşi sector, în anul vii tras deja primele tone de economic şi a unor zăcă tivarea cercetării în zo crească cu un punct, în tăţile
gajamentele luate în fa tor, încă .două asemenea cărbune, vor fi deschise, minte cu conţinuturi mai nele Iazuri, Ocoliş-Nădăş- 1985 să crească cu patru 22,05 La sfirşi
ţa tovarăşului Nicolae complexe de susţinere şi tot în 1983, alte zone mi sărace în metale. Subli tie, Pădurea Oraşului şi puncte, iar pînă în 1990 nă în...
Paul Ho
Ceauşescu, secretarul gene tăiere mecanizată. Tot aici, niere la Vulcan, Livezeni niez aici importanţa zăcă altele, ceea ce va deter — cu opt puncte, ceea ce 22.10 „Mitică"
ral al partidului, conduce dar şi în alte unităţi, ex şi Aninoasa. mântului de la Coranda- mina creşterea potenţialu va conduce la obţinerea ragiale,
rea combinatului, condu tindem metoda exploatării Hondol, aflat în fază de lui de rezerve de fier. prin recuperare a unor în pretare
Radu Bi
cerile unităţilor miniere, cu tavan de rezistenţă. La M. LIONEL A doua cale o consti semnate cantităţi de me al Popoi
împreună cu organizaţiile finalizare, de unde se vor tuie reducerea pierderilor tal, care acUm se pierd în Voi cop
de partid depunem eforturi MINERI Al VĂII JIULUI ! extrage anual un milion procesul de exploatare şi (le Mari
stăruitoare pentru crearea tone de minereuri de existente în sectoarele de preparare mecanică. 22,ÎS In direc
Vegas
plumb, zinc şi alte metale
prelucrare metalo-chlmică
condiţiilor tehnice şi orga 22.26 Romanţi
Depuneţi eforturi stăruitoare în abataje pen pctrecer
nizatorice menite să ducă 22.50 Telejurn
la recuperarea restanţelor, tru a extrage şi livra termocentralelor canti Prin liărnieie si dăruire
la extragerea unor cantităţi tăţi tot mai mari de cărbune de bună calitate !
9
sporite de cărbune. în adu
narea reprezentanţilor oa ENERGETSCIENI DE LA MINTIA sporim rodnicia ogoarelor
menilor muncii pe combi Şl PAROŞEN! !
nat, care a avut loc de eu- înfăptuirea imperativelor ţialul productiv al unităţii, să suplimentăm livrările la BUCUREŞT
rînd, au fost analizate cu Vegheaţi cu cea mai mare atenţie ia sigu noii revoluţii agrare, for ne-am preocupat prioritar fondul de stat. între altele, dioprogramul
La ordinea z
responsabilitate realizările mulate de secretarul gene do creşterea producţiei a- am predat mai mult de 600 tură ; 7,00 R;
preş,
obţinute de la începutul a- ranţa deplină în funcţionare a agregatelor şi ral al partidului, tovarăşul gricole la hectar la toate tone cereale, 736 tone car Revista melodiile
rul
nuiui, cauzele care au dus instalaţiilor pentru a realiza producţii sporite Nicolae Ceauşescu, au re culturile, acordând întreaga tofi, 1 450 tone iegume, de ştiri ; 9,0:
)a acumularea de restanţe de energie electrică pe bază de cărbune ! prezentat şi reprezintă pen atenţie respectării norme 1 370 tone sfeclă de zahăr, (Uo; 10,00 Bi
şi s-au adoptat o serie de tru ţăranii cooperatori, me lor cuprinse în tehnologiile 74 tone fructe, 2 626 hl lap 10.05 Revista
măsuri menite să asigure canizatorii şi cadrele tehni specifice, cit şi de dezvol te. Analizând posibilităţile 10,40 Muzică
nczft; 11,00 B
in anul viitor impulsiona OAMENI Ai MUNCII ! CETĂŢENI ! ce de la C.A.P. Sîntandrei tarea şi modernizarea sec de care dispunem în pri 11.05 Un o
rea activităţii în toate uni Economisiţi pe toate căile energia electri obiectivul esenţial, pentru torului zootehnic. vinţa contribuţiei la auto- ghiozdan; 11,
tăţile minier' din Valea înfăptuirea căruia depunem înţelegînd să răspundă aprovizionarea teritorială, 12.00 Buletin
cultura
Atlas
Jiului. că ! Reţineţi : economisirea este cea mai si toate eforturile, întreaga prin fapte de muncă în adunarea generală a coope moara folc
— Concret, ce vizează gură sursă de energie ! Faceţi din această noastră pricepere şi hărni demnurilor pe care secreta ratorilor care a dezbătut Avanprevnier
măsurile de care amintiţi ? rul general al partidului planul pe anul 1983 a sta 13.00 De ia
cin
Meridian
— Pornind de la realita acţiune un mod propriu de manifestare în cie. Pentru a valorifica eu le-a adresat lucrătorilor o- bilit un program concret tin de ştiri
tea că mecanizarea este activitatea de zi cu zi ! randament ridicat poten- goarelor de a realiza o de măsuri a căror înfăptui de promenai
preţi de mir
singura în măsură să ducă nouă calitate a muncii şi a re va asigura o mai bună 10,45 Alternai
vieţii, cooperatorii şi meca punere in valoare a rezer vc ; 18,00 Or
nizatorii din unitatea noas velor de creştere a produc Radiojurnal:
Depăşiri de plan îa tră raportează acum că bi ţiei vegetale şi animale. nai ; 22,30 M
’LflO Buletin
lanţul activităţii desfăşura Odată cu întărirea ordinii 11.00 Nou stoj
principalii indicatori te în acest an a fost rodnic. şi a disciplinei în muncă
La culturile de grîu şi po în fiecare fermă şi sector
Colectivul de oameni sută. Au fost executate rumb producţiile medii la de producţie vom asigura
ai muncii de Ia Institu in acest an peste 050 de hectar s-au situat cu 400 şi, aplicarea tehnologiilor îna
tul de cercetări şi pro lucrări de proiectare, respectiv, 476 kg boabe intate, gospodărirea eficien
iectări miniere Deva în- productivitatea muncii peste prevederi. în acelaşi tă a bazei tehnico-materia- DEVA : Pi
— seriile 1-1
tîmpină Conferinţa Na planificată la acest in timp s-au înregistrat în ie, reducerea cheltuielilor teptarea (
ţională a partidului şi a dicator ''fiind depăşită semnate salturi calitative de producţie, economisirea DOAR A : Pi
35-a aniversare a pro cu 442 lei pe persoană. în activitatea sectorului energiei şi combustibilii r tru riduri ■
clamării Republicii, cu Toate acestea au dus la zootehnic, efectivele de bo şi ridicarea productivităţii trea domnit
noi şi însemnate succese vine şi ovine planificate pe muncii. rurgislui) : V
Lupii mările
în muncă. în perioada obţinerea unor beneficii anul 1982 fiind depăşite. rul); PETRO
suplimentare de 3,5 mi
trecută din acest an, lioane lei. Printre pro Producţiile obţinute ne-au ARONIM OCOŞ (Unirea);
prevederile de plan la dat posibilitatea să ne ono preşedintele C.A.P. al alergători
LUPE
bric);
lucrările de cercetare tagoniştii rezultatelor a- răm în totalitate si chiar Sîntandrei ricită (Cult n
au fost depăşite cu 23 mintite se numără ingi Inti'nirea (L
Ia sută, cele de inves nerii Maria Popa, Va NEA : Cont
tiţii cu 10 la sută; la în lentina Tarnovski, E- I. M. Orăştie, atelierul O n o u ă c a p a c i t a t e de producţie Santa Lucia
NINOASA :
casări totale, planul a vantia Ilie, Dumitru S.N. 320 montaj. Montorii nionist (Mui
de strunguri Dafin Geor-
fost realizat în propor Ciofringeanu, Gheorghe gescu, Ioan Gcorgescu şi CÂNI : Intr
ţie de 115 la sută, iar la Mihai, Adalbert Furca, Viorel Bălan execută lu Instalaţia de tratare a oţelului priveşte o d
BRAD : Un
crări
export de documentaţie Vasile Ciora, Sabin Pre- tate. de foarte bună cali tru Singapo
în proporţie de 200 la secan şi alţii. \ Foto: VIKGIL ONOIU şie) ; OR
în vid, cu aport de căldură meu vecin
(Patria)
l-II
răspunde (V
Desigur, şi pînă acum oţe- nă printre puţinele oţelării scade numărul rebuturilor GIU-BAT : ’
al
alergaţi
pe fluxurile de fabricaţie
lăria electrică nr, 1 era con
La export — mai mult ciment, siderată un.., deschizător de (pe plan european) cu o a- din combinatul hunedorean, cultură); JI/ 1
semenea dotare de înalt ni
fantastici (I
drumuri spre oţelurile spe vel tehnic. creşte coeficientul de scoa Non ‘stop:
naţia Mălin
-
de calitate superioară ciale, un „laborator" al si producţie, ne spunea ingi tere din metal, se îmbună cultură); gali
Noua capacitate de
S
tăţeşte coeficientul de uti
derurgiei. Astăzi nu mai
dafinii
miră pe nimeni faptul că nerul liie Marinescu, şeful lizare a materialelor la be ILIA : Vii
Cimentiştilor le revin lectiv de muncă acordă o găminţii dumneavoastră, recent au fost elaborate pri secţiei O.E. 1, va asigura neficiari. Performanţele in I-II (Lumii'
sarcini importante la ex importanţă deosebită a- colectivul atelierului ..ex mele şarje de oţel înalt a- elaborarea majorităţii măr stalaţiei nu se opresc însă
port. Ce realizări aţi ob cestui indicator, aşa cum pediţii va putea face fa liat cu carbon foarte scăzut cilor de oţel necesare in aici. Ea contribuie şi la re li Ol
ţinut pînă îi* prezent, to recomanda secretarul ge ţă livrărilor ? (destinate producţiei de ţevi dustriei construcţiilor de ducerea consumurilor de fe.
varăşe Aurel Danciu, di neral al partidului, tova — Am dovedit că a- trase), sau că pentru prima maşini, industriei chimice, roaliaje. Fiind tot în dome
rector comercial al între răşul Nicolae Ceauşescu. tunci cirul silit asigurate dată în ţara noastră s-a pentru producţia de autoca. niul performanţelor trebuie Rezultatei-
prinderii de lianţi Deva ? Producţia necesară acope ritmic vagoane, totul mer realizat o şarjă de oţel ex- mioane, locomotive electrice, să arătăm că cele două noi turismelor
brie 1982 :
— Am produs şi expe ririi planului la export, de ge strună. Modernizările tramoale (destinat confec instalaţii petroliere etc. O- mărci de oţeluri realizate la Extr. I :
diat partenerilor de peste circa 16 000 tone ciment, operate la utilajele de la ţionării corpurilor bujiilor de dată cu intrarea acesteia în Hunedoara au fost obţinu 70, 88, 59, 4
hotare, în perioada trecu este deja realizată şi sto expediţie, dotările tehni ia autoturisme). Aceste re funcţiune, procentul oţeluri te cu ajutorul acestei insta Extr. a Ii
tă din acest an, 136 000 cată. Putem să o livrăm ce suplimentare, buna or zultate, aceste realizări sînt lor tratate sub vid va creş laţii, în timpul desfăşurării 22, 80, 75, J
tone de ciment. Ciment în orice moment. Dorinţa ganizare a activităţii, dis considerate cît se poate de te de la 30 la sută la peste probelor tehnologice. Extr. a I
de cea mai bună calitate, noastră fierbinte este de ciplina şi hărnicia colec fireşti. Dincolo însă de „fi 30 la sută. în aceeaşi pro Evident, în felul aces 35 Fontl toii
care s-a impuo rapid pe a raporta, în cinstea eve tivului de aici, condus de rescul" situaţiei au fost cău porţie se modifică şi tehno ta şi în oţelărie trece 1 921 012 lei.
piaţa externă. nimentelor care se apro ing. Victor Bădin, care tările şi soluţiile, investiţia logiile noastre de lucru. rea la o nouă calitate se
— E mult, e puţin, faţă pie — Conferinţa Naţio au dus la creşterea capa de inteligenţă, de înalta ca Procedeele de tratament sub materializează printr-o mai
de plan ? nală a partidului şi cea cităţii de însăcuire, ga lificare profesională a per vid asigură creşterea puri mare mobilitate şi adapta
— Pot spune doar . că de a 35-a aniversare a rantează livrarea la timp sonalului muncitor, cît şi pu tăţii oţelurilor, scăderea con bilitate a producţiei siderur
Timpul |
sîntem la un pas de \m proclamării Republicii •—, a producţiei de ciment terea lui de mobilizare. ţinutului de gaze (în spe gice la exigenţele actuale azi, 27 nole
mare eveniment: pentru îndeplinirea şi chiar de planificate pentru aceas Inştqlaţia de tratare a o- cial a hidrogenului) şi în privitoare la diversificarea mea se mc
prima dată întreprinderea păşirea sarcinilor la ex tă perioadă. Hotărîrea ţelurilor în vid, cu aport de aceiaşi timp conduce la stă- produselor, la realizarea de rul variabi:
îşi va îndeplini planul la port. Vom insista ca şi noastră este de a încheia căldură — cea mai nouă pînirea în limite restrînse a produse cu consumuri -redu fia modert
export. tovarăşii de la C.F.R. să anul 1982 cu rezultate bu realizare „de vîrf" a colec compoziţiilor chimice ale se de materii prime şi ener cări locale
din
km/b
şarjelor şi a temperaturilor
getice, produse care in ex
— Sînteţi optimist. Da ne asigure vagoanele ne ne la toţi indicatorii de tivului oţelăriei electrice - de turnare. ploatare să aibă randamen Temperatul'
că intervine ceva nepre cesare. Contăm pe înţele plan. instalaţie ce a trecut cu Şi de aici se declanşează te mult sporite. fi cuprinse
plus 4 grac
văzut... gerea şi sprijinul lor. succes probele la „caid" o.,, reacţie în lanţ a avan dicate în si
— întregul nostru co — Dacă se dă curs ru LIVIU BRA1CA înscrie oţelăria hunedorea- tajelor. Crescînd calitatea, DORIN CORPADE xlme intre