Page 92 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 92
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 791 ® SÎMBATA, 27 NOIEMBRIE 1982
pag
A fost adoptat prin consens un
Convorbiri oficiale cu primul ministru Dineu oficial proiect de rezoluţie iniţiat
al Malayeziei Preşedintele Republicii hathir Mohamad, şi soţia
Socialiste România, tovară sa, Dr. Hasman Binti. de România
întru totul folosirea forţei deplină egalitate şi avan şul ■ Nicolae Ceauşescu, şi Desfăşurat într-o atmo
sau a ameninţării cu forţa. taj reciproc. tovarăşa Elena Ceauşescu sferă de caldă cordialitate, NAŢIUNILE UNITE 26
Evidenţiindu-se că Româ De ambele părţi s-a a- au participat vineri la un dineul s-a încheiat cu un (Agerpres). — Comitetul să în raport — fundamen
nia şi Maiayezia au în preciat că promovarea lar dineu oferit în onoarea lor reuşit spectacol artistic o- pentru probleme politice tată pe cifre şi date con
viaţa internaţională pozi gă a relaţiilor româno-ma- de primul ministru al Ma ferit în onoarea înalţilor şi de securitate al Adună crete — precum şi consi
ţii identice sau foarte a- layeziene slujeşte progre layeziei, Datuk Sri Dr. Ma oaspeţi români. rii Generale a O.N.U. a derentele exprimate de de
propiate, a fost afirmată sului şi prosperităţii celor adoptat prin consens pro legaţii în legătură cu con
hotărîrea lor de a întări două ţări şi popoare şi, iectul de revoluţie iniţiat ţinutul său pun în evi
colaborarea în cadrul-O.N.U. în acelaşi timp, constituie Vizitarea oraşului Kuaia Lumpur de România privind con denţă cit se poate de con
o contribuţie pozitivă la vingător necesitatea ac
— căreia îi revine un rol După încheierea convor în cadrul programului de secinţele economice şi so ţiunii ferme pentru înce
deosebit în soluţionarea cauza destinderii, înţelege birilor oficiale, preşedinte dezvoltare pe termen lung ciale ale cursei înarmări tarea cursei înarmărilor, în
marilor probleme ale lumii, rii, colaborării şi păcii le Nicolae Ceauşescu şi to lansat în 1981 — „Noua lor şi cheltuielilor mili primul rînd a înarmărilor
precum şi în grupul „Celor între popoare. politică economică a Ma tare. Acest proiect, la care nucleare, şi a încetării ri
77“, în alte foruri inter varăşa Elena Ceauşescu au layeziei". au devenit coautoare 21 sipei imense de resurse u-
naţionale. fost Invitaţi de premierul de state din toate regiunile mane şi materiale pe care
în încheierea convorbiri malayezian să viziteze ca - în timpul vizitării ora
lor, în prezenţa preşedin pitala ţăriL şului Kuaia Lumpur, locui geografice ale lumii, a o reprezintă cheltuielile
militare. Concluziile rapor
Convorbirile au continuat, telui Republicii Socialiste Vizitarea oraşului şi a torii, care au manifestat un fost adoptat în urma exa tului, remarcabile prin ca
minării noului raport al
apoi, într-un cadru lărgit România, tovarăşul Nicolae unor zone din împrejuri larg interes pentru prezen secretariatului general al racterul lor de stringentă
— cu participarea unor Ceauşescu, a t o v a r ă ş e i mile sale, inclusiv a unor ţa înalţilor soli români, au O.N.U. privind consecinţe actualitate, sînt un semnal
miniştri malayezieni, pre Elena Ceauşescu, precum făcut pretutindeni o caldă le economice şi sociale ale de alarmă pe care Organi
cum şi a unor persoane o- şi a primului ministru al plantaţii de cauciuc, evi manifestare de simpatie şi cursei înarmărilor şi chel zaţia Naţiunilor Unite şi
ficiale române — şi au guvernului malayezian, Da- denţiază prefacerile prin stimă solilor poporului ro tuielilor militare elaborat marea majoritate a state
avut ca obiect examinarea tuk Sri Dr. Mahathir Mo- care a trecut capitala ţării mân. de un grup de experţi lor membre îl trag în faţa
stadiului actual al relaţiilor' hamad, a altor persoane o- condus de reprezentantul pericolului tot mai grav pe
bilaterale. ficiale române şi rnala- Depunerea unei coroane de flori
yeziene, Ion M. Nicolae, ţării noastre. care cursa nestăvilită a
Au fost evidenţiate pro viceprim-ministru al gu Preşedintele Republicii poporul malayezian. Analiza aprofundată a înarmărilor îl constituie
gresele realizate în acest vernului, şi Tan Sri Ghazali Socialiste România, tovară După depunerea coroa fenomenului complex al pentru pacea şi sp V i^-Fa
domeniu şi s-a subliniat că Shafie, ministrul afacerilor şul Nicolae Ceauşescu, şi nei de flori de către pre cursei înarmărilor cuprin internaţională.
potenţialul economic şi
externe malayezian au sem tovarăşa Eiena Ceauşescu şedintele Nicolae Ceauşescu,
tehnico-ştiinţific, în con nat Acordul de coopera au adus, vineri, un omagiu se păstrează un moment Convorbiri româno-zaireze
tinuă creştere, al României re în domeniul transpor luptătorilor eroi pentru de reculegere, în timp ce
şi Malayeziei creează con turilor aeriene, Acordul cauza păcii şi prieteniei, se intonează „Onorul la KINSHASA 26 (Ager In cadrul întrevederilor
diţii favorabile pentru dez privind evitarea dublei im depunînd o coroană de flori eroii căzuţi", iar drapelul pres). — în cadrul vizitei au fost relevate raporturile
voltarea şi mai puternică puneri şi Acordul pentru la Monumentul naţional din Malayeziei, Înălţat deasu pe care o întreprinde în de colaborare pe multiple
a colaborării şi cooperării garantarea reciprocă a in Kuaia Lumpur, înălţat în pra monumentului, este co- Zair, delegaţia Uniunii Ti planuri, care se dezvoltă
dintre ţări, în condiţii de vestiţiilor. memoria acestora de către borît în bernă. neretului Comunist, condu între cele două ţări şi po
să de tovarăşul Pantelimon poare, în spiritul convor
Găvan eseu, prim-secretar birilor şi înţelegerilor din
8 unor acţiuni consacrate din Danemarca, Islanda, „Consiliul Central al O.E.P. al C.C. al U.T.C„ a fost tre t o v a r ă ş u l Nicolae
României, la Universitatea Norvegia, Finlanda şi Sue consideră că planul pre primită de M’Pinga Kasen- Ceauşescu, secretar general
din Montreal a avut foc dia. şedintelui S.U.A., Ronald da, prim-vicepreşedinte al al Partidului Comunist Ro
vernisajul unei expoziţii de Reagan (referitor ia soluţio Biroului C.C., secretar per mân, preşedintele Republi
carte politică românească, 3 WASHINGTON. - In narea situaţiei din zonă), nu manent al Biroului Politic cii Socialiste România, şi
cuprinzînd, în principal, se- luna octombrie - prima lu ţine seama de drepturile al Mişcării Populare a Re Mobutu Şese Seko, pre
BJ PARIS. - Luînd cuvîn- nă a noului an financiar a- naţionale inalienabile a'le voluţiei, şi de N’Sînga şedinte fondator a! Mişcării
tul în cadrul dezbaterilor leeţiuni din opera tovarăşu merican (1982-1983) - de poporului palestinian. Acest Udjuu, secretar executiv al Populare a Revoluţiei, pre
sesiunii extraordinare a lui Nicolae Ceauşescu. Ex M.P.R. şedintele Republicii Zair.
Conferinţei generale a Or poziţia va fi, ulterior, inclu ficitul bugetului de stat al proiect ignoră dreptul po
ganizaţiei Naţiunilor Unite să în fondul Bibliotecii uni S.U.A. s-a ridicat la 26,2 porului nostru la autodeter Âmînarea reuniunii la nivel înalt
pentru Educaţie, Ştiintâ si versitare, miliarde dolari, a anunţat minare şi la stabilirea unui
Cultură - (UNESCO), şeful ES PRAGA. - La încheie Ministerul de Finanţe. A- stat ' palestinian indepen TRIPOLI 26 (Agerpres). Peter Onu, secretar general
delegaţiei române, Gheor- rea lucrărilor plenarei C.C. genţia UPI, citind opiniile dent, sub conducerea O.E.P.". — Reuniunea la nivel înalt adjunct al organizaţiei. El
ghe Dolgu, adjunct al mi al P. C, din Cehoslovacia, experţilor financiari din ca a Organizaţiei Unităţii A-
E MADRID. - Fellpe
nistrului afacerilor externe, Gustav Husak, secretar ge pitala americană, arată că Gonzales, secretar general fricane, care urma să se a precizat că motivul prin
cipal al neparticipării W,„.~
a prezentat pe larg poziţia acest plafon ridicat al de- al Partidului Socialist Mun desfăşoare la Tripoli, a fost state îl constituie dezacor
ţării noastre, concepţia neral al C.C. al P.C.C., a f ici .ului se datorează în ma amînată pe un termen ne dul asupra reprezentării
p r e ş e d i n t e l u i Nicolae rostit o cuvîntare în care a re parte persisterţei feno citoresc Spaniol (P.S.M.S.), definit, deoarece nu au fost Ciadului la reuniune, trans
Ceauşescu privind necesita abordat o serie de proble menelor de reces.une in e- a fost desemnat de regele prezente două treimi din mit agenţiile Associated
tea întreprinderii de măsuri me ale politicii interne şi conomia americană. iuan Carlos al Spaniei, ca statele membre, a declarat, Press şi United Press In
pentru oprirea cursului spre internaţionale — informează viitor preşedinte al guver într-o conferinţă de presă,
agenţia CTK. 88 DAMASC. - Agenţia nului ţării. Confirmarea de ternational.
încordare şi revenirea la
politica de destindere, co palestiniană de ştiri WAFA finitivă de către parlament DIVERSE
laborare şi pace, de res ® STOCKHOLM. - Sub anunţă că la Damasc a a- in această funcţie va avea
pect al independenţei şi su deviza „Europa de nord — vut loc o reuniune de două loc în cursul săptăminii vii • Cu ocazia pensionării to
BALUCONI
IOS1F,
veranităţii naţionale, pentru zonă denuclearizată", la zile a Consiliului Central toare, sesiunea de învesti varăşului centrului de achiziţii
şelul
soluţionarea exclusiv prin Stockholm se desfăşoară lu al Organizaţiei pentru Eli tură urmînd să înceapă Cîrneşti-Haţeg, colectivul sec
mijloace paşnice, în inte crările reuniunii organizaţii berarea Palestinei. marţi. în aceeaşi zi, viitorul torului de contractări-achiziţii a
urează
(JJECOOP
resul tuturoT popoarelor, a lor de tineret din ţările într-o declaraţie făcută premier va prezenta progra. continuare Deva ii sănătate în
şi
multă
marilor probleme cu care scandinave. La dezbateri după încheierea dezbateri mul guvernului spaniol, dez VÎNZARE putere de muncă. (4333)
ai
oameni
o
este confruntată omenirea. participă 115 delegaţi, re- lor, Khaled Al-Fahoum, pre baterile şi votul asupra a- muncii Colectivul la de I.J.T.L. Deva,
de
prezentînd organizaţiile de şedintele Consiliului Naţio cestuia fiind programate o Vînd haină de astrahan şi profund îndurerat de pierde
Si OTTAWA. — în cadrul tineret de orientări diferite nal Palestinian, a precizat : pentru miercuri, _ două blănuri de nurcă, stare rea colegului STINGĂ IOAN,
perfectă. Deva, telefon 23797, transmite sincere condoleanţe
după orele 17. (4351) familiei îndoliate.
Intrat în istorie ca locul tente in hoteluri, fi se adau
de unde s-a iscat văpaia Sarajevo — oraşul eroic a! tinereţii gă alte 4 000 in noi clădiri,
primului război mondial, Sa iar 15—20 000 de locuri vor
rajevo, capitala Republicii deschis focul asupra prinţu dru şi demn, cinstindu-şi cu sectoare, Sarajevo este un s-au construit spitale, tea ii asigurate in particular, la
Bosnia şi Herţegovina, este lui moştenitor al Austriei. pioşenie istoria, dădindu-şi important centru polrtico- tre, case de cultură, două populaţie.
de iapt nu numai un auten Parcul-muzeu al eroilor pa de la 29 noiembrie 1945 — administrativ, economic, cul stadioane, parcuri, iar -in Sarajevo este şi un oraş
tic depozitar de fapte eroi triei, intins pe 75 000 mp, Ziua naţională a R.S.F. Iu tural şi ştiinţific al Iugosla prezent toată suflarea ora al tineretului studios. 22 000
ce ale trecutului, incepînd păstrind încrustate numele goslavia — istoria nouă. Is viei. După război, Sarajevo şului şi efortul edilitar sînt de studenţi Ig zi, alte 22 000
cu perioada celor peste 4 celor 2 100 de partizani din torie din paginile căreia am a cunoscut o dezvoltare in concentrate spre crearea Li la seral şi lără frecvenţă,
secoie de luptă împotriva Sarajevo, morţi pe întregul avut prilejul să aflăm cite tensivă, devenind de 5 ori nul nou statut oraşului — învaţă in cele 29 de iacul-
dominaţiei otomane, ci mai teritoriu al Iugoslaviei, ale ceva la primăria oraşului mai mare. In metalurgie, e- acela de oraş olimpic, Sa lăţi ale oraşului, iar 60 000
ales un oraş al prezentului celor 26 de eroi ai Iugosla Sarajevo, unde viceprimaru! nergetică, silvicultură, con- rajevo fiind gazda Olimpia
şi viitorului. Bazarul turcţfşc viei din Sarajevo, in memo dei de iarnă din 1984. In de elevi sînt cuprinşi în
din inima oraşului, existat ria cărora un bloc cubic acest scop, pînă ta sfirşitul şcoli medii şi licee. De alt
şi azi, cu zecile sale de midh^ din marmură neagră, cîntă NOTE DE DRUM acestui an, toate instalaţiile fel, din actuala populaţie a
ateliere şi prăvălioare de v şi bazele sportive aferente oraşului, jumătate o formea
bijuterii din aur şi argint, rind 28 de tone, susţinut a- Olimpiadei vor fi terminate, ză tineretul. In oraşul al că
parent de un jet de apă, rui tot al 7-lea locuitor a
pielărie, produse casnice şi Halid Preiei, după ce a e- strucţii de maşini lucrează urmînd ca la anul, Sara
simbolizează tăria de netre
artizanale din aramă şi co cut a luptătorilor de aici. vocat cu căldură şi emoţie electiv 170 000 de muncitori, jevo să găzduiască întrece murit in război, funcţionea
sitor, din lemn şi pînză, tradiţionalele relaţii de prie Dar oamenii oraşului de la rile preolimpke. Tot ce este ză azi 250 de instituţii cul
clădiri de cult, moschei şi Pereţii bătrînei cetăţi aus- tenie dintre ţările şi popoa poalele muntelui Romania legat de Olimpiada de iar turale.
geamii, inclusiv antica clă tro-ungare din vidul dea rele noastre, fa temelia că au declanşat în ultimii 5 ani nă — baze sportive, hoteluri Vechiul şi eroicul Saraje
dire a actualei facultăţi de lului din parcul Vraţa, sînt rora se află colaborarea ini şi un vast program de pro etc. — este concentrat pe o vo este şi oraşul tinereţii, a
acoperiţi de urmele celor ţiată de preşedinţii Nicolae
teologie islamică —, podul tejare a mediului înconjură rază de 30 de kilometri in cărui frumuseţe o dă noul,
devenit celebru şi păstrat 9 100 de ostateci civili - Ceauşescu şi T'rto, a prezen tor şi de 20 de ani toţi oa turul oraşului. Acestui ei ort clădit pe vestigiile trecutu
intact, din preajma căruia copii, lemei şi bătrîni, ucişi tat prezentul şi viitorul ma menii muncii contribuie cu deosebit, Sarajevo i-a răs lui, cinstit cu recunoştinţă
Cavrilo Princip, (urmele tăl aici şi in lagărele fasciste. relui oraş. 2 la sută din salariul net la puns prin participarea efec de cei de azi.
pilor picioarelor 'sale sînt lată, secvenţe ale trecu Numărind circa 450 000 dezvoltarea edilitară a ora tivă a locuitorilor oraşului.
pietrificate in trotuar), a tului eroic al unui oraş min- de locuitori, împărţit în 10 şului, contribuţie din care Celor 7 000 de locuri exis NICOLAE STANCIU
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberiu Islrate (redactor şef). Lucia Elena LIciu» Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor! lunar — 13 leii trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Dev3, str. Dr. Petra Groza, nr. 35.
Telefoane: 11275, 11585. 12157. Telex: 72288. 78 lei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL s Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factori! poştali şi difuzor!! voluntari
din întreprinderi şi instituţii.